Contestatie in anulare

Decizie 11 din 25.03.2010


Contestatie in anulare

TRIBUNALUL GORJ

SECŢIA COMERCIALĂ

DECIZIE

Completul compus din:

PREŞEDINTE Marinela Vlăducu

Judecător Mădălina Lungănoiu

Judecător Antoaneta Tîlvescu

Grefier  Dorina Şuşnea

Pe rol fiind judecarea contestaţiei in anulare formulată de contestator SC M.S SA  împotriva deciziei nr. 196/14/12/2009 pronunţata de Tribunalul Gorj in dosarul nr.  …/2009 in contradictoriu cu  intimaţii P.S.G.şi SC I.M.S. SA.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică au lipsit părţile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care constatând  contestaţia in stare de judecată, s-a trecut la soluţionare .

După ridicarea dezbaterilor, apărător ales C.T.pentru contestatoare a depus concluzii scrise.

TRIBUNALUL

Prin sentinţa nr. 1524/27.10.2009 pronunţata de Judecătoria Tg Jiu in dosarul nr. …./2009 a fost admisă excepţia de necompetenţă materială a Judecătoriei Tg-Jiu, excepţie invocată de pârâtul P.S.G. şi s-a declinat competenţa de soluţionare a acţiunii formulată de reclamanta SC M SRL împotriva  pârâţilor SC I.M.S.SA  şi P.S.G. în favoarea Tribunalului Gorj – Secţia comercială.

Pentru a pronunţa aceasta sentinţă, instanţa de fond a reţinut că prin sentinţa comercială nr. 1325/06.10.2009 pronunţată de Judecătoria Tg-Jiu în dosar nr. …/2009 s-a dispus disjungerea capătului de cerere privind constatarea nulităţii absolute a contractului de vânzare –cumpărare autentificat sub nr. 1175/30.08.2005, cerere formulată de reclamanta SC M SA în contradictoriu cu pârâţii P S G şi SC I.M.S. SA, formându-se dosarul nr. …/2009.

În cererea dedusă judecăţii, reclamata a arătat că actul a cărui nulitate se solicită  a fost încheiat în frauda legii , vânzătoarea SC I M SA neavând calitatea de proprietar asupra bunurilor înstrăinate devreme ce anterior încheierii acestui contract aceeaşi vânzătoare a înstrăinat bunurile către reclamantă, vânzare constatată prin sentinţa  nr. 891/2004 pronunţată de Judecătoria Brezoi.

A mai arătat  reclamanta că pârâtul P S în calitate de cumpărător a acţionat cu rea credinţă cunoscând împrejurarea că vânzătoarea SC I M SA nu mai avea calitatea de proprietar asupra bunurilor înstrăinate  întrucât în calitatea sa de administrator al SC V S SA a închiriat aceste bunuri de la SC G SA.

La termenul din 20.10.2009, pârâtul P S a invocat excepţia de necompetenţă materială a Judecătoriei Tg- Jiu învederând instanţei că valoarea obiectului cererii este peste 2,5 miliarde lei , competenţa de soluţionarea a cauzei revenindu-i Tribunalului Vâlcea –Secţia Comercială.

Examinând actele si lucrările dosarului, Judecătoria Tg Jiu a reţinut că potrivit deciziei nr. 32/16.12.2008 pronunţată de ÎCCJ în vederea determinării competenţei materiale de soluţionare în primă instanţă a cauzelor având ca obiect constatarea nulităţii  unor acte juridice , aceste litigii sunt evaluabile în bani indiferent dacă în petitul accesoriu se solicită restabilirea situaţiei anterioare.

Observând contractul de vânzare-cumpărare a cărui nulitate se solicită, a constatat că  preţul  vânzării este de 250.000 lei RON, astfel că plecând de la decizia pronunţată în recursul în interesul legii de ÎCCJ şi în raport  valoarea litigiului , potrivit dispoziţiilor art. 2 alin. 1 lit. a  C.p.c, competenţa de soluţionare a cauzei aparţine tribunalului, motiv pentru care a declinat competenţa de soluţionare la tribunalul Gorj prin sentinţa nr. 1524/27.10.2009.

Nu a fost primită susţinerea societăţii reclamante, în sensul că în cauză sunt aplicabile disp.art. 17 C.pr.c. respectiv,  că instanţa competentă să judece cererea principală este competentă să judece şi cererile accesorii şi incidentale , capătul de cerere privind constatarea nulităţii absolute a contractului de vânzare-cumpărare fiind o cerere incidentală formulată în dosarul nr. …/2009, dosar în care cererea principală o constituie o acţiune în pretenţii sub un miliard lei .

S-a apreciat că în prezenta cauză cererea de constatare nulitate absolută a contractului de vânzare-cumpărare nr.1175/2005 nu are nici o legătură cu cererea de chemare în judecată iniţială ce a făcut obiectul dosarului nr. …/2009, instanţa fiind iniţial investită cu acţiunea formulată de SC R SA şi SC M.S SA în contradictoriu cu SC A SA prin care reclamantele solicitau obligarea pârâtei la plata chiriei aferente lunii februarie 2009 pentru bunurile închiriate prin contractele de închiriere nr. 30/20.01.2009 şi 12/19.01.2009.  În cursul judecăţii acestui dosar SC M.S SA a formulat o cerere intitulată  „ precizare la acţiune” prin care îşi lărgeşte cadrul procesual atât sub aspectul obiectul procesului cât şi sub aspectul părţilor, solicită ca în contradictoriu cu SC I.M.S.SA şi P S să se constate nulitatea absolută a unui contract de vânzare-cumpărare.

Instanţa a pus în discuţia părţilor această cerere şi întrucât pârâta iniţială , SC A SA,  nu s-a opus la această completare la acţiune, în condiţiile art. 132 C.p.c, instanţa a luat act de această precizare.

Referitor la solicitarea pârâtului ca dosarul să fie declinat în favoarea Tribunalului Vîlcea , instanţa a reţinut că în cauză sunt aplicabile disp.art. 9 C.p.c respectiv, în situaţia în care sunt mai mulţi pârâţi care au sedii în circumscripţii teritoriale diferite , reclamantul are dreptul  de a introduce cererea la oricare dintre cele două instanţe deopotrivă competente , iar din momentul în care alegerea a fost făcută , se stabileşte definitiv competenţa acelei instanţe.

Raportat la aceste dispoziţii legale şi ţinând seama de punctul de vedere exprimat de apărătorul reclamantei , instanţa a reţinut că Tribunalului Gorj îi revine competenţa de soluţionare a cauzei şi nu Tribunalului Vâlcea.

Pentru aceasta a reţinut că în stabilirea competenţei nu are relevanţă locul situării bunului ce face obiectul vânzării –cumpărării întrucât acţiunea în constatare nulitate este o acţiune personală imobiliară  şi nu o acţiune reală imobiliară căreia să i se aplice disp.art. 13 alin. 1 C.p.c , în cauză fiind aplicabile disp.art. 5 şi art. 9 C.p.c.

Împotriva sentinţei  au declarat recurs reclamanta SC M S SA si pârâtul P.S.G. criticînd-o pentru netemeinicie si nelegalitate.

Astfel, SC M.S SA critică sentinţa intrucit in mod gresit instanta de fond a admis exceptia de necompetenţă materială a Judecătoriei Tg Jiu, invocată de pârâţi şi a declinat competenta de solutionare a cauzei in favoarea Tribunalului Gorj, ori, solutia instantei de fond este nelegala fiind dată cu aplicarea gresită a legii deoarece actiunea in constatarea nulutatii contractului de vinzare cumpărare nr. 1175/30.08.2005 a fost promovată printr-o cerere incidentala in cadrul dosarului …./2009, aceasta acţiune fiind primită si ulterior disjunsă la 6.10.2009 când s-a încuviinţat proba cu martori şi expertiză în dosarul nou format.

Necesitatea formulării cererii incidentale in cadrul dosarul …/2009 a intervenit ca urmare a faptului ca pârâta locatară a imobilului pe care recurenta îl închiriase a învederat instanţei că refuză plata chiriei întrucât există un contract de vânzare cumpărare  1175/30.08.2005 prin care acest imobil a fost instrainat unei persoane fizice, contestând astfel dreptul de proprietate al reclamantei asupra imobilului.

Drept urmare s-a formulat cererea incidentală pe care, in mod greşit instanţa a disjuns-o , soluţionând numai acţiunea principală.

Recurentul pîrît P.S.G. critică sentinţa deoarece instanţa in mod greşit a dispus declinarea competenţei în favoarea Tribunalului Gorj – Secţia comercială, deşi teritorial este competent Tribunalul Vâlcea în a cărui rază teritorială este situat imobilul in litigiu.

Tribunalul Gorj, prin decizia nr. 196/14.12.2009 anulează recursurile ca netimbrate în raport de dispoziţiile art. 20 alin 1 şi 3 din Legea 146/1997 cu completările şi modificările ulterioare.

Împotriva acestei decizii a formulat contestaţie in anulare SC M.S SA solicitând în temeiul art.318, teza ultimă C pr. civ.  admiterea contestaţiei în anulare, anularea deciziei nr. 196/14.12.2009 şi, soluţionând recursurile, admiterea acestora şi casarea sentinţei nr. 1524/27.10.2009 cu trimitere spre rejudecare.

În motivarea contestatiei se arata ca la data de 14.12.2009 când s-a soluţionat cauza, taxa de timbru era achitată, ori reprezentantul legal al societăţii fiind din judetul Vâlcea nu s-a putut prezenta pentru depunerea acesteia iar apărătorul ales , fiind bolnav, a depus cerere de amânare la care a ataşat  delegaţia de reprezentare.

Ca atare nu se impunea anularea ca netimbrată a recursului ci amânarea – motiv pentru care se solicită admiterea contestaţiei aşa cum a fost formulată.

Tribunalul, examinând contestaţia în anulare formulată în raport de dispoz. art 318 teza ultimă C. pr. civilă, potrivit cu care hotărârile instanţelor de recurs mai pot fi atacate cu contestaţie in anulare când dezlegarea dată este rezultatul unei greşeli materiale sau când instanţa, respingând recursul sau admiţându-l numai în parte, a omis, din greşeală, să cerceteze vreunul din motivele de modificare sau de casare, constată şi reţine că  aceasta este întemeiată şi urmează să fie admisă ca atare, anulată decizia comercială nr. 196/14.12.2009 pronunţată de Tribunalul Gorj în dosarul nr. …/2009 şi reexaminând cauza sub toate aspectele  în raport de dispoz. art 304/1 rap. la art 312 alin 1,3 şi 5 C pr civ. , art. 304 pct. 9 c pr civ. si art 7 C pr. civ.  va admite recursurile, va casa sentinţa comercială nr. 1524/27.10.2009 pronunţată de Judecătoria Tg Jiu şi va trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.

Pentru a pronunţa această decizie, tribunalul are in vedere ca la 14 decembrie 2009 când s-a pronunţat decizia nr. 196, la dosarul cauzei era depusă împuternicirea avocaţială nr.2976/14.12.2009 si cererea de amânare formulată de apărător ales C.T. pentru recurenta SC M.S SA iar chitanţa 52968/14.12.2009 şi timbrul judiciar ce o însoţeşte demonstrează că societatea recurentă timbrase recursul, astfel încât în mod greşit s-a anulat recursul ca nefondat.

Ca atare, contestaţia fiind întemeiată va fi admisă si anulată decizia nr. 196/14.12.2009.

Faţă de recursul formulat de SC M.S SA, tribunalul, reexaminând cauza sub toate aspectele , constată că acesta sunt întemeiat şi urmează să fie admis, casată sentinţa şi trimisă cauza spre rejudecare, sentinţa fiind afectată de motivul de casare prevazut de  art. 304 pct. 9 C pr civ. rap la art 17 C pr civ. si art 312 alin 1, 3 şi 5 C. pr. civ.

Astfel, în  speţa pe rol, reclamantele SC R  SA şi SC M  SA au chemat în judecată pârâta SC A  SA solicitând obligarea acesteia de a respecta contractele de închiriere nr. 30/20.01.2009 şi 12./19.01.2009 şi la plata chiriei de 2500 lei.

Prin întâmpinarea depusă SC A SA invocă excepţia de neexecutare a contractului susţinând că ulterior încheierii contractelor cu reclamantele a aflat că nici una din cele două societăţii nu este proprietara spaţiilor închiriate astfel încât nu a plătit chiria şi nu a procedat la efectuarea investiţiilor, intenţionând să rezilieze contractele.

SC M SA invocând dispoziţiile art. 17 Cod pr. civilă, investeşte instanţa cu o cerere incidentală prin care, în contradictoriu cu SC I  M  SA şi P  S  G , solicită constatarea nulităţii absolute a contractului de vânzare cumpărare nr. 1175/30.08.2005 intervenit între pârâţi şi radierea din cartea funciară a înscrierilor privind pe proprietarul pârât P  S  G .

Instanţa de fond, prin pronunţarea sentinţei de declinare a competentei  nu a avut in vedere faptul că acţiunea in constatarea nulităţii contractului de vânzare cumpărare nr. 1175/30.08.2005 a fost promovată printr-o cerere incidentală  în cadrul dosarului nr …/2009, cererea fiind primită si ulterior disjunsă cu incuviinţare de probatorii.

Instanta de fond nu a avut in vedere faptul că cererea incidentala in cadrul dosarului …/2009 a intervenit ca urmare a faptului  că pîrîta SC  A  SA a invocat exceptia de neexecutare a contractului respectiv neplata chiriei motivând pe existenta contractului de vinzare cumpărare nr 1175/30.08.2005 prin care imobilul asupra caruia poartă chiria a fost înstrăinat unei persoane fizice, P.S.G.contestând astfel dreptul de proprietate al reclamantelor.

Faţă de prevederile art. 17 C. pr civ. potrivit cu care cererile accesorii si incidentale sunt in căderea instanţei competente sa judece cererea principală, în mod greşit instanţa de fond a apreciat  că  acţiunea în constatarea nulităţii contractului de vânzare cumpărare nu ar avea nici o legătură cu cererea de chemare in judecata iniţială, care este o cerere in plata chiriei.

Instanţa de fond a eludat prevederile art 17 C. pr. civ. şi faptul că soluţionarea cererii incidentale de către instanţa care judecă cererea principală reprezintă un caz de prorogare legala de competenţă, cunoscut fiind faptul că cererea incidentală este o cerere care poate avea o existenţă de sine stătătoare dar, care fiind formulată într-un proces deja început şi în care pot fi atrase în proces terţe persoane care dobândesc calitatea de parte, hotărârea pronunţată fiindu-le opozabilă, trebuie soluţionată de acea instanţă.

In condiţiile în care pârâta, invocând excepţia de neexecutare contestă calitatea de proprietar a  locatorului , în speţă cele două reclamante, şi una din reclamante solicită în temeiul art. 17 C.pr.civilă pe cale incidentală să se constate nulitatea  actului de proprietate, se impunea ca instanţa investită cu acţiunea principală, să soluţioneze cele două cauze împreună.

Nelegalitatea sentinţei constă şi in faptul că disjungerea cererii incidentale pe motiv că judecarea acesteia ar întârzia judecarea cererii principale, a fost interpretata de instanţa de fond in sensul soluţionării de un alt complet, deşi era legal investită.

Mai mult, prorogarea legală de competenţă are loc atât sub aspect material cât şi sub aspect teritorial.

Recursul declarat de P  S  este netimbrat şi pe fond, neîntemeiat însă sentinţa nr. 1524/27.10.2009 fiind nelegală în raport de considerentele expuse şi dispoziţiile legale menţionate, se va casa în totalitate cu trimitere spre rejudecare aceleiaşi instanţe.

In consecinţă, recursurile vor fi admise, va fi casată sentinţa si trimisă cauza spre rejudecare aceleiaşi instanţe pentru ca acţiunea în constatarea nulităţii contractului nr 1175/30.08/.2005 să fie soluţionată împreună cu acţiunea principală in pretenţii formulată de reclamantele SC R SRL si SC M.S SA împotriva SC A  SA şi a cererii formulată de SC M.S SA împotriva pârâţilor SC I.M.S. SA si P  S  G .

Pentru considerentele expuse si in temeiul textelor de lege menţionate;

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite contestaţia in anulare formulata de SC M.S SA împotriva deciziei comerciale nr. 196/14.12.2009 pronunţata de Tribunalul Gorj în dosarul nr…./2009 ( …/2009) pe care o anulează.

Admite recursurile, casează sentinţa comercială nr. 1524/27.10.2009 pronunţată de Judecătoria Tg Jiu in dosarul …./2009 şi trimite cauza spre rejudecare la aceeaşi instanţă.

Irevocabilă.

PREŞEDINTEJudecător Judecător

 Marinela VlăducuMădălina LungănoiuAntoaneta Tîlvescu

Grefier,

Dorina Susnea

AT/D.Ş.

Ex.5/ 24 Februarie 2010