Plângere contravenţională

Decizie 89 din 01.02.2011


Prin decizia civila nr. 89 din 1.02.2011 a Tribunalului Arad, pronuntata în dosarul nr. 12045/55/2010, s-a respins recursul declarat de petenta împotriva Sentintei civile nr.895/25.11.2010 pronuntata de Judecatoria Chisineu Cris în dosarul nr. 12045/55/2010.

Astfel, s-a statuat ca just a concluzionat instanta de fond cu privire la existenta faptei contraventionale în sarcina petentei, reglementata de art. 8 alin. 1 pct. 31 din OG nr. 37/2007, cu modificarile si completarile ulterioare aduse prin OG nr. 21/2009, pentru neprezentarea în trafic a numarului necesar de diagrame tahografice, a cartelei tahografice sau a listarilor efectuate cu imprimanta tahografului digital, conform prevederilor Regulamentului Consiliului (CEE) 3821/85 sau Acordului AETR, fapta ce constituie o grava încalcare a dispozitiilor Regulamentului Parlamentului European si a Consiliului (CEE) nr. 561/2006 si ale Regulamentului (CEE) nr. 3821/85, contraventie sanctionata în conformitate cu prevederile art. 9 alin. 1 lit. d din aceeasi ordonanta mai sus mentionata, sanctiune aplicabila întreprinderii/operatorului de transport rutier.

Pe de alta parte, în sensul în care judicios rezulta din lucrarile dosarului, chiar în contextul dat, au fost nesocotite si obligatiile referitoare la situatiile în care conducatorul auto nu poate sa prezinte înregistrarile tahograf, când reprezentantul legal al societatii sau persoana desemnata de catre acesta sa conduca permanent si efectiv activitatea de transport rutier trebuie sa completeze formularul stabilit prin Decizia nr. 999/2009 UE, prin dactilografiere, care se semneaza înaintea fiecarei curse si se pastreaza împreuna cu înregistrarile tahograf care trebuie sa se afle în posesia conducatorului auto, asa încât indiferent de circumstante setul integral de înregistrari efectuate de tahograf, însotit de formular, atunci când este cazul, este acceptat ca proba suficienta a conformitatii cu Regulamentul (CE) nr. 561/2006 sau cu Acordul AETR, obligatie care nu a fost îndeplinita în cauza de fata, cu alte cuvinte operatorul de transport rutier, respectiv petenta nu a uzat de posibilitatea legala prin care putea sa justifice activitatea conducatorului auto în trafic rutier, în sensul mai apoi invocat în fata instantei de judecata.

Dintr-un alt punct de vedere, corect a concluzionat prima instanta referitor la aceea ca procesul verbal de contraventie a fost întocmit corect cu respectarea prevederilor art. 17 si art. 19 alin. 1 din OG nr. 2/2001, în contextul în care conducatorul auto nu are calitatea de reprezentant legal al societatii si ca atare nu poate angaja raspunderea acesteia prin semnarea procesului verbal într-o atare calitate, fiind numai prepus al societatii angajatoare si pentru identitate de ratiune nu poate formula nici obiectiuni în reprezentarea acesteia.

Sub un alt aspect, s-a retinut întemeiat în sentinta si faptul ca neregularitatile de care s-a prevalat petenta în demersul judiciar initiat în fata instantei de judecata nu sunt de natura sa conduca la nulitatea acestuia, cu atât mai mult cu cât, întocmit fiind în lipsa petentei, procesul verbal mai apoi contestat a fost semnat de catre conducatorul auto în calitate de martor asistent si ca pe de alta parte actul juridic sanctionator cuprinde mentiunile prevazute de art. 16 din OG nr. 2/2001 si nici nu se releva absenta vreuneia dintre mentiunile reglementate de art. 16 din acelasi act normativ care sa atraga nulitatea absoluta a acestuia.

Nu în ultimul rând, nu pot fi primite nici criticile petentei din recurs referitoare la presupusa nulitate a procesului verbal contestat pentru necomunicarea înstiintarii de plata pentru ca o atare sanctiune nu a fost stabilita de catre legiuitor, iar aprecierile din recurs referitoare la aceea ca inspectorul de trafic nu era în masura sa deduca ca timpii de odihna nu ar fi fost respectati, nu pot fi primite de catre instanta în conditiile în care o atare concluzie trebuie sa fie prezumata, iar nu dovedita, în conditiile în care cu prilejul controlului în trafic nu sunt prezentate în conditiile legii întregul set de documente necesar pentru ultimele 28 de zile.

În fine, nu poate fi primita nici cererea din recurs referitoare la înlocuirea sanctiunii amenzii contraventionale cu avertisment, ce a fost initial formulata si în plângerea contraventionala, pentru ca o atare sanctiune nu ar fi de natura sa conduca la atingerea scopului educativ si preventiv preconizat de legiuitor cu prilejul edictarii normelor juridice retinute în mod corect a fi fost încalcate de catre petenta, asa încât just a concluzionat prima instanta în sentinta referitor la aceea ca cu prilejul sanctionarii contraventionale a petentei au fost evaluate în mod corespunzator criteriile de individualizare de la art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001.