Anulare proces - verbal de contravenţie

Prin decizia civila nr. 267 din 15.03.2011 a Tribunalului Arad, pronuntata în dosarul nr. 7796/55/2010, s-a admis recursul declarat de intimata împotriva Sentintei civile nr.10349/23.11.2010 pronuntata de Judecatoria Arad în dosarul nr. 7796/55/2010, s-a modificat aceasta hotarâre în parte, în sensul ca a fost admisa în parte plângerea formulata de petenta împotriva procesului verbal de contraventie si a fost înlaturata masura complementara a revocarii atestatului si au fost mentinute în rest masurile sanctionatorii aplicate prin procesul verbal de contraventie întocmit de intimata.

Astfel, s-a statuat ca în conformitate cu art. III alin. 2 si 3 din OUG nr. 109/2009, într-adevar cum corect a argumentat recurenta, cu începere de la data de 01 aprilie 2010 art. 2441 din Codul fiscal a fost abrogat, iar pe de alta parte a fost introdus alin. 22 la art. 220 din Codul de procedura fiscala, prin OUG nr. 39/2010, care a intrat în vigoare la data de 08 mai 2010, respectiv în termen de 10 zile de la data publicarii acestei ordonante de urgenta, prin care s-a sanctionat fapta contraventionala prevazuta la art. 20669 alin. 7 din Codul fiscal, text intrat în vigoare la momentul abrogarii art. 2441 Cod fiscal.

Este de reamintit faptul ca potrivit textului de lege abrogat la care s-a facut referire mai sus operatorii economici care intentioneaza sa comercializeze în sistem en-gros si en-detail produse energetice prevazute la art. 175 alin. 3 lit. a – e sunt obligati sa se înregistreze la autoritatea fiscala teritoriala conform procedurii si cu îndeplinirea conditiilor ce vor fi stabilite prin ordin al Presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, dispozitii care, asa cum judicios s-a evidentiat si de catre intimata în calea extraordinara de atac exercitata în cauza, se regasesc sub aceeasi forma si în art. 20669 din Codul fiscal la care deja s-a facut referire mai sus si prin urmare nu se putea conchide cu privire la inexistenta faptei contraventionale în sarcina petentei fata de constatarile ce rezida din procesul verbal de control, care au stat la baza încheierii procesului verbal de constatare si sanctionare a contraventiei, atacat în fata judecatoriei, si în conditiile în care constatarile în discutie au vizat perioada 23.11.2009 – 04.01.2010, societatea petenta posedând atestat de înregistrare pentru comercializare în sistem en-detail de produse energetice din 25.01.2010.

Este adevarat ca, cu prilejul încheierii procesului verbal sanctionator contestat în fata judecatoriei, ar fi trebuit sa se faca mentiune cu privire la încalcarea prevederilor art. 2441 din Codul fiscal, iar nu a celor de la art. 20669 alin. 7 din acelasi cod, dar în conditiile în care fapta savârsita de catre petenta era incriminata la momentul savârsirii ei, iar existenta faptei contraventionale este neîndoielnica, starea de fapt retinuta în procesul verbal de constatare si sanctionare a contraventiei corespunde realitatii si a fost dovedita în mod corespunzator de catre intimata, prima instanta ar fi trebuit sa constate ca eroarea cu privire la încadrarea în drept a contraventiei savârsita de catre petenta nu este de natura sa înlature raspunderea contraventionala a acesteia si sa o exonereze în consecinta, ci ar fi trebuit sa faca aplicarea art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001, în conformitate cu care instanta competenta sa solutioneze plângerea, dupa ce verifica daca aceasta a fost introdusa în termen, asculta pe cel care a facut-o si pe celelalte persoane citate, daca acestia s-au prezentat, administreaza orice alte probe prevazute de lege, necesare în vederea verificarii legalitatii si temeiniciei procesului-verbal, si hotaraste asupra sanctiunii, despagubirii stabilite, precum si asupra masurii confiscarii.

Cu alte cuvinte, societatea petenta avea dreptul legal de a comercializa produse energetice doar dupa obtinerea atestatului de înregistrare si fata de succesiunea textelor normative care prevad aceleasi obligatii în sarcina operatorilor economici, a caror nerespectare întruneste elementele constitutive ale unei fapte contraventionale, instanta de fond ar fi trebuit sa reîncadreze în drept contraventia ce a fost savârsita indubitabil de catre petenta si sa cenzureze legalitatea si temeinicia procesului verbal contestat în raport cu aceasta reîncadrare la art. 2441 din Codul fiscal, dupa cum si instanta de recurs ar fi trebuit sa exercite în acest sens controlul judiciar cu privire la sentinta recurata.

Pe de alta parte nu ar fi trebuit primita nici asertiunea din considerentele sentintei cum ca ar fi fost îndeplinite conditiile prevazute de pct. 6.3 din Ordinul Agentiei Nationale de Administrare Fiscala nr. 1378/2009 de vreme ce conditia stipulata de legiuitor pentru desfasurarea în conditii de legalitate a unei atare activitati este înregistrarea acesteia concretizata prin obtinerea atestatului si este firesc sa fie asa pentru ca tocmai în vederea acordarii atestatului de înregistrare autoritatea fiscala este obligata sa procedeze atât la controlul faptic, cât si la cel documentar, potrivit procedurii reglementate prin ordinul mai înainte mentionat.

Având în vedere ca printre conditiile ce trebuiau verificate nu exista vreuna care sa aiba în vedere verificarea functionarii anterior depunerii cererii de înregistrare pct.6.3 facând referire chiar la îndeplinirea conditiilor din momentul depunerii cererii de înregistrare, astfel ca, cu exista interdependenta între cele doua contracte care vizeaza atât perioade diferite cât si tematici diferite, primul  control la data de 21.01.2010 fiind strict pentru verificarea conditiilor în vederea acordarii atestatului iar celalalt din data de 20.05.2010, fiind un control înregistrat ca forma a inspectiei fiscale, a vizat strict respectarea reglementarilor specifice domeniului produselor energetice.

Astfel fiind, ar fi trebuit, finalmente, sa mentina judecatoria procesul verbal atacat în fata sa sub aspectul existentei faptei contraventionale, respectiv în ceea ce priveste amenda contraventionala ce i-a fost aplicata petentei si masura complementara a confiscarii de la aceasta a sumelor de bani ce au rezultat din savârsirea faptei contraventionale, potrivit defalcarilor realizate cu prilejul încheierii actului juridic sanctionator, dar nu si a sanctiunii contraventionale complementare a revocarii atestatelor pentru comercializare în sistem en-detail de produse energetice din 31.03.2010 si atestat de înregistrare pentru comercializare în sistem en-gros de produse energetice din 28.12.2009, deoarece o atare sanctiune a fost reglementata doar potrivit art. 220 alin. 22 din Cod procedura fiscala, în conformitate cu care fapta prevazuta la art. 20669 alin. 7 din Codul fiscal se sanctioneaza cu amenda de la 20.000 lei la 50.000 lei, confiscarea sumelor rezultate din vânzare si revocarea atestatului, în vreme ce nu se regaseste si la art. 2441 din Codul fiscal, unde pe lânga sanctiunea principala a amenzii contraventionale mai sunt prevazute doar sanctiunile complementare vizând confiscarea sumelor rezultate din vânzari si, eventual, si oprirea activitatii de comercializare a produselor accizabile pentru o perioada de 1 – 3 luni.

Domenii speta

Spete similare