Limite de pedeapsă. Circumstanţe atenuante

Decizie 200 din 02.04.2014


În aprecierea aplicabilităţii dispoziţiilor art.6 Cod penal, nu se face o nouă individualizare a pedepsei, ci se compară pedeapsa aplicată inculpatului, cu  limitele de pedeapsă prevăzute de noul Cod penal, în înţelesul dispoziţiilor art.187 Cod penal.

Prin sentinţa penală nr.259 din 26 februarie 2014, Tribunalul Dolj, în baza art. 23 din Legea 255/2013 rap. la art. 595 CPP, a respins contestaţia la executare formulată de condamnatul V. G. D..

Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului.

Pentru a pronunţa această sentinţă, s-a reţinut că prin cererea formulată la data de 06.02.2014 şi înregistrată pe rolul instanţei la 06.02.2014, sub nr. 1881/63/2014, condamnatul V. G. D., , a solicitat aplicarea legii penale mai favorabile în privinţa pedepsei de 6 ani închisoare.

În motivarea cererii, a arătat că  potrivit NCp, maximul prevăzut de lege pentru infracţiunea de înşelăciune este de 5 ani, astfel că se impune micşorarea pedepsei de 6 la 5 ani şi reducerea pedepsei complementare.

Prin sentinţa penală nr. 58/06.02.2013 a Tribunalului Dolj, definitivă prin d.p. 532/11.03.2013 a Curţii de Apel Craiova, inculpatul V G. D. a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de 6 ani închisoare şi pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a, b  şi c Cp pe o durată de 1 an, după executarea pedepsei principale.

Pedeapsa de 6 ani închisoare este compusă din pedeapsa rezultantă de 5 ani închisoare(compusă din contopirea mai multor pedepse,printre care şi pedeapsa de 5 ani închisoare,aplicată pentru infracţiunea de înşelăciune,prev. de art. art. 215 alin. 1,2,4 C.p. cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.p.din 1969) la care s-a adăugat un spor de 1 an închisoare în temeiul art. 33 lit. a, art. 34 si 36 alin 2 C.p.din 1969.

Comparând cele 2 pedepse rezultante - calculate atât potrivit vechilor reglementări penale, cât şi prin trimitere la noul Codul penal – instanţa de fond a constatat că legea penală mai favorabilă condamnatului şi sub aspectul tratamentului juridic sancţionator o reprezintă Codul penal din 1969.

Împotriva acestei sentinţe a formulat contestaţie condamnatul Voinea George Dorin, solicitând aplicarea legii mai favorabile, reducerea pedepsei.

A arătat că execută o pedeapsă rezultantă de 6 ani în urma contopirii a pedepselor  aplicate prin mai multe sentinţe. Pedeapsa de 5 ani  închisoare a fost aplicată pentru săvârşirea infracţiunii  de înşelăciune. În  prezent pedeapsa maximă pentru această infracţiune este de 5 ani închisoare, dar în  speţă, s-au reţinut circumstanţe atenuante, astfel  încât, potrivit dispoziţiilor art.76 alin.1 Cod penal, limitele pedepsei se reduc cu o treime, astfel încât pedeapsa maximă este de 3 ani şi 4 luni.

În  privinţa sporului, legea mai veche este mai favorabilă, urmând ca sporul de 1 an să fie aplicat la pedeapsa de 3 ani şi 4 luni.

Prin decizia penală nr.200 din 2 aprilie 2014 a Curţii de apel Craiova,s-a respins ca nefondată contestaţia fiind obligat contestatorul la 50 lai cheltuieli judiciare către stat.

În motivare,Curtea a arătat următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art.187 Cod penal, prin pedeapsa prevăzută de lege se înţelege pedeapsa prevăzută în textul de lege care incriminează fapta săvârşită în forma  consumată, fără luarea în considerare a cauzelor de reducere sau de majorare a pedepsei.

Ori, infracţiunea de înşelăciune, pentru care a fost condamnat inculpatul, este prevăzută în prezent de art.244  alin.1 şi 2 Cod penal, fiind pedepsită cu închisoarea de la 1 la 5 ani.

În acest context, în mod corect instanţa de fond a avut în vedere aceste limite de pedeapsă, fără a lua în considerare cauzele de reducere a pedepsei, deoarece în aprecierea aplicabilităţii dispoziţiilor art.6 Cod penal, nu se face o nouă individualizare a pedepsei, ci se compară pedeapsa aplicată inculpatului, cu  limitele de pedeapsă prevăzute de noul Cod penal, în înţelesul dispoziţiilor art.187 Cod penal.

Pe de altă parte, sporul de 1 an  închisoare a fost aplicat potrivit dispoziţiilor art.33, 34 Cod penal anterior, lege care este mai favorabilă, în raport cu noul Cod penal.