Plângere Contravenţionala

Prin plângerea contravenţională înregistrată pe rolul acestei instanţe la data de 22.09.2014 sub nr. de dosar 2583/255/2014, petentul K.T. a solicitat, în contradictoriu cu intimata CNADNR S.A. – Cestrin, anularea procesului-verbal seria R14 nr. 0121723/03.09.2014 şi restituirea sumei de 125 lei achitată cu titlu de amendă la Primăria Comunei T.; fără cheltuieli de judecată.

În motivarea plângerii petentul a arătat, în esenţă, că prin procesul-verbal contestat s-a reţinut că autovehiculul cu numărul de înmatriculare BH ... KTI a circulat la data de 30.05.2014, ora 08.49, pe DN 19E, în localitatea F.N. fără a deţine rovinietă valabilă, motiv pentru care a fost sancţionat în baza prevederilor art. 8 alin. 2 din O.G. nr. 15/2002.

Cu toate acestea, petentul a precizat că la data constatării contravenţiei deţinea rovinietă valabilă pentru autoturismul proprietatea sa, dar că operatorul de la SC T. SRL care i-a întocmit-o a menţionat greşit numărul de înmatriculare, trecând BH ... KIT în loc de BH ... KTI, şi nu a specificat în documentele de plată ale rovinietei seria de şasiu a autoturismului, ceea ce a îngreunat verificarea în baza de date a intimatei dacă autoturismul pe care îl deţine petentul are sau nu rovinietă valabilă.

A mai susţinut că pentru două luni consecutiv s-a trecut greşit numărul de înmatriculare al autoturismului, respectiv BH ... KIT în loc de BH ... KTI. Abia în factura fiscală din data de 14.08.2014 s-a trecut corect nr. de înmatriculare şi s-a inserat şi seria de şasiu a autoturismului.

De asemenea, petentul a arătat că toate facturile de plată ale rovinietelor sunt emise pe numele său, având trecut domiciliul său şi toate au acelaşi CNP la rubrica „cumpărător”, ceea ce atestă faptul că se găseşte în baza de date a furnizorului SC T. SA Marghita ca şi cumpărător de rovinietă.

În drept, plângerea a fost întemeiată pe dispoziţiile O.G. nr. 2/2001.

În temeiul art. 411 alin. 1 C.pr.civ., petentul a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

În dovedire, petentul a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, sens în care a depus la dosar, în fotocopii: carte de identitate, procesul-verbal de constatare a contravenţiei seria R14 nr. 0121723/03.09.2014, certificat de înmatriculare pentru autoturismul cu nr. BH ... KTI, facturi fiscale şi chitanţe de plată ale rovinietelor, chitanţă de plată a amenzii contravenţionale.

Cererea a fost legal timbrată cu suma de 20 lei reprezentând taxă judiciară de timbru, în temeiul dispoziţiilor art. 36 din  OG. nr. 2/2001 rap. la art. 19 din OUG nr. 80/2013, conform chitanţei depuse la dosarul cauzei (f. 19).

Prin întâmpinarea depusă la data de 16.10.2014 prin Serviciul Registratură, intimata a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată, arătând că procesul-verbal contestat a fost întocmit cu respectarea tuturor condiţiilor impuse de lege.

A precizat că potrivit art. 5 alin. 2 lit. b din Normele metodologice pentru aplicarea tarifului de utilizare a reţelei de drumuri naţionale din România, obligaţia de a verifica datele de identificare ale autovehiculului aparţine proprietarului/ utilizatorului care semnează de conformitatea datelor înscrise pe chitanţa de plată a rovinietei şi că petentul a fost sancţionat ca urmare a culpei sale, având în vedere că în trafic autovehiculul se identifică după numărul de înmatriculare şi nu după numărul de identificare.

În drept, au fost invocate dispoziţiile O.G. nr. 2/2001, O.G. nr. 15/2002, Legii nr. 455/2001, Ordinului MTI nr. 769/2010.

În temeiul art. 411 alin. 1 C.pr.civ., intimata a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

În dovedire, intimata a solicitat administrarea probei cu înscrisuri, sens în care a depus la dosar, în fotocopii certificate pentru conformitate cu originalul: fotografia obţinută cu ajutorul SIEGMCR, autorizaţie de control a agentului constatator, certificat calificat pentru semnătura electronică.

La data de 03.11.2014, petentul a formulat răspuns la întâmpinare în care a reiterat în esenţă aspectele învederate în plângere şi a apreciat că nu este echitabil ca în situaţia în care posesorul autoturismului cu nr. de înmatriculare BH ... KIT pentru care s-a făcut plata rovinietei din eroare să beneficieze de rovinietă valabilă, sau, mai mult, pentru acel autoturism, CNADNR să fi încasat de două ori plata rovinietei pentru aceeaşi perioadă de timp.

Analizând cererea de chemare în judecată, prin prisma motivelor invocate, pe baza probatoriului administrat şi a dispoziţiilor legale aplicabile, instanţa reţine următoarele:

În fapt, la data de 03.09.2014, a fost întocmit de către intimată procesul-verbal de contravenţie seria R14 nr. 0121723, prin care petentului i s-a aplicat o amendă în cuantum de 250 lei, reţinându-se că vehiculul cu nr. de înmatriculare BH ... KTI aparţinând petentului a circulat la data de 30.05.2014, ora 08:49, pe DN 1E, km. 15+830, F.N., fără a deţine rovinietă valabilă.

Instanţa reţine că au fost respectate şi prevederile art. 11 alin. 7 din Ordinul nr. 769/2010, potrivit cărora procesul-verbal de constatare a contravenţiei, încheiat conform alin. 3 sau 6, se întocmeşte şi se comunică contravenientului în termen de 30 de zile de la data constatării contravenţiei, interval în care nu se pot încheia alte procese-verbale de constatare a contravenţiei pentru încălcarea prevederilor art. 8 alin. 1 din O.G. nr. 15/2002.

În drept, potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, instanţa verifică legalitatea şi temeinicia procesului verbal de contravenţie, pronunţându-se, de asemenea, şi cu privire la sancţiunea aplicată de către agentul constatator prin acesta.

Astfel, sub aspectul legalităţii, instanţa constată că în cauză nu este incident niciunul dintre motivele de nulitate absolută prevăzute de art. 17 din O.G. 2/2001, procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei conţinând menţiunile privitoare la numele, prenumele şi calitatea agentului constatator, numele şi prenumele contravenientului, descrierea faptei săvârşite, data comiterii acesteia şi semnătura agentului constatator.

În ceea ce priveşte semnătura electronică aplicată pe procesul-verbal de contravenţie, instanţa constată că aceasta îndeplineşte toate condiţiile prevăzute de art. 4 pct. 4 din Legea nr. 455/2001.

Potrivit art. 9 alineatul 2 din O.G. nr. 15/2002, începând cu data de 1 octombrie 2010, constatarea contravenţiilor se poate face şi cu ajutorul unor mijloace tehnice omologate amplasate pe reţeaua de drumuri naţionale din România, consemnându-se aceasta în procesul-verbal de constatare a contravenţiei.

Instanţa constată că, potrivit art. 7 din Legea nr. 455/2001, în cazurile în care, potrivit legii, forma scrisă este cerută ca o condiţie de probă a unui act juridic, un înscris în formă electronică îndeplineşte această cerinţă dacă i s-a încorporat, ataşat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazata pe un certificat calificat şi generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii.

Interpretând dispoziţiile legale menţionate, instanţa reţine că ori de câte ori legea prevede forma scrisă pentru dovedirea întocmirii unui înscris electronic, acesta poate fi generat pe suport de hârtie, semnătura electronică ce îi este ataşată fiind valabilă dacă este bazată pe un certificat calificat şi este generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii.

Pe cale de consecinţă, semnătura electronică ataşată unui înscris electronic generat pe suport de hârtie în scopul dovedirii existenţei acestuia (cum este cazul procesului-verbal contestat)  este valabilă dacă înscrisului în cauză i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat şi generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii.

Or, în speţă, generarea procesului verbal de contravenţie s-a făcut electronic, potrivit prevederilor legale menţionate. Procesul verbal fiind generat electronic are şi semnătura electronică ataşată. De altfel, în procesul verbal se menţionează faptul că documentul a fost generat şi semnat electronic, indicându-se numele agentului constatator, certificatul acestuia şi numărul autorizaţiei de control.

Instanţa reţine de asemenea că prin dispoziţiile art. 25 din O.G. nr.2/2001, care se aplică şi contravenţiilor prevăzute de art. 8 din O.G. nr. 15/2002 (potrivit art. 10 din O.G. nr. 15/2002), legiuitorul a instituit necesitatea comunicării procesului-verbal de constatare a contravenţiei în formă scrisă, prevăzând că procesul-verbal se va înmâna sau, după caz, se va comunica, în copie, contravenientului.

Instanta constată că O.G. nr.2/2001 prevede însă numai faptul ca procesul-verbal să fie semnat de agentul constatator, fără a distinge între semnătura olografă sau cea electronică.

De asemenea, instanţa reţine că în speţă nu se aplică prevederile art. 19 din O.G. nr. 2/2001, procesul-verbal fiind încheiat în lipsa contravenientului sau a martorilor, întrucât constatarea contravenţiei a fost efectuată cu ajutorul mijloacelor tehnice ale sistemului informatic de emitere, gestiune, monitorizare şi control al rovinietei – SIEGMCR, conform art. 9 alin. 2 şi 3 din O.G. nr. 15/2002.

Astfel, fapta contravenţională reţinută în sarcina petentului prin procesul-verbal contestat a fost constatată prin mijloace tehnice, în conformitate cu dispoziţiile legale, astfel că nu era necesară prezenţa unor martori care să confirme lipsa petentului la întocmirea procesului verbal şi, prin urmare, nu poate fi vorba de o vătămare care să ducă la anularea procesului-verbal.

Instanţa constată că petentul nu a invocat încălcarea prevederilor art. 16 din O.G. nr. 2/2001, prevăzute sub sancţiunea nulităţii relative.

Sub aspectul temeiniciei instanţa reţine următoarele:

Potrivit art. 8 din OG nr.15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România, în vigoare la data întocmirii procesului verbal, fapta de a circula fără a deţine rovinietă valabilă constituie contravenţie continuă şi se sancţionează cu amendă. Cuantumul amenzilor este prevăzut în Anexa 2 la O.G. nr. 15/2002.

Conform art. 7 din O.G. nr. 15/2002, responsabilitatea achitării tarifului de utilizare şi a deţinerii rovinietei valabile, precum şi a achitării tarifului de trecere sau a tarifului de concesiune revine în exclusivitate utilizatorilor români, iar în cazul utilizatorilor străini, aceasta revine în exclusivitate conducătorului auto al vehiculului.

 Conform dispoziţiilor art. 1 alin. 1 lit. b din acelaşi act normativ, utilizatorii sunt persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România, denumite în continuare utilizatori români, respectiv persoanele fizice ori juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în alte state, denumite în continuare utilizatori străini.

Prin urmare, în cazul neachitării tarifului de utilizare a drumurilor publice, legea prevede sancţionarea proprietarului sau a celui ce poate folosi vehiculul în baza unui drept legal, după caz.

Scopul art. 8 din O.G. nr. 15/2002 este, fără dubii, acela de a sancţiona persoana responsabilă pentru fapta de a circula cu un autovehicul fără a deţine rovinietă valabilă.

În speţă, potrivit menţiunilor din certificatul de înmatriculare al autoturismului cu nr. BH ... KTI (f. 6), petentul este proprietarul autovehiculului, prin urmare, acesta are calitatea de utilizator în sensul art. 1 alin. 1 lit. b din O.G. nr. 15/2002 şi deci obligaţia de a deţine rovinietă valabilă. Din interogarea SIEGMCR şi din fotografia obţinută cu ajutorul acestui sistem (f. 28) rezultă că la data de 03.09.2014 ora 09:28, nr. de înmatriculare BH ... KTI nu s-a regăsit în baza de date în care sunt conţinute toate rovinietele valide la data înregistrării contravenţiei, respectiv 30.05.2014, ora 08:49.

Instanţa subliniază că potrivit art.  5 alin. 3 lit. a din Normele metodologice pentru aplicarea tarifului de utilizare a reţelei de drumuri naţionale din România, aprobate prin Ordinului MTI nr. 769/2010, documentul prevăzut la alin. (1) lit. b) va fi eliberat în două exemplare identice şi va fi înregistrat automat în baza de date a SIEGMCR, din care primul exemplar, denumit copie partener, va fi semnat de către solicitant, semnătură prin care acesta va certifica conformitatea datelor înscrise în document şi în baza de date a SIEGMCR cu cele solicitate, exemplar ce va rămâne la distribuitor.

Aşadar, prin semnarea documentului solicitantul atestă conformitatea cu realitatea a menţiunilor înscrise în acesta, neputând invoca ulterior erorile strecurate în cuprinsul documentului. De altfel, potrivit regulii „nemo auditur propriam turpitudinem allegans” nimănui nu-i este îngăduit să se prevaleze în faţa justiţiei de propria sa culpă pentru a valorifica un drept. Din acelaşi motiv, petentul nu se poate prevala de împrejurarea că în baza de date a CNADNR nu se poate verifica pe baza numărului de identificare dacă un autovehicul deţine sau nu rovinietă.

Dat fiind faptul că în cauză este vorba despre o contravenţie constatată cu ajutorul mijloacelor tehnice ale SIEGMCR, petentul nedovedind prin niciun mijloc de probă contrariul celor constatate de intimat, instanţa va menţine procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor seria R14 nr. 0121723 din data de 03.09.2014.

Referitor la proporţionalitatea sancţiunii, instanţa reţine că, în conformitate cu  dispoziţiile art. 21 alin. 3 din O.G. 2/2001, sancţiunea trebuie să fie proporţională cu gradul de pericol social al faptei săvârşite, ţinându-se seama de împrejurările în care a fost săvârşită fapta, de modul şi mijloacele de săvârşire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum şi de circumstanţele personale ale contravenientului şi de celelalte date înscrise în procesul-verbal.

Instanţa consideră însă că fapta petentului nu a fost săvârşită în condiţii deosebite şi nici modul de executare al acesteia nu este unul care să prezinte un grad special de pericol social sau care să denote o atitudine periculoasă social a petentului. Mai mult, din facturile fiscale şi chitanţele depuse la dosar emise pe numele său, având trecut domiciliul său şi au acelaşi CNP (0000126589) la rubrica „CUMPĂRĂTOR” (f. 7-14), rezultă faptul că acesta şi-a îndeplinit cu regularitate obligaţia de a deţine rovinietă valabilă pentru autovehiculul pe care îl deţine.

De asemenea, nu rezultă din nicio probă administrată în cursul judecăţii că petentul ar mai fi fost sancţionat contravenţional anterior. Totodată, nu se poate considera că prin fapta reţinută s-ar fi provocat un prejudiciu care să fie important sau o atingere concretă importantă a unei valori sociale, acestea fiind argumente ce conduc la reţinerea unei gravităţi reduse a faptei.

Instanţa consideră că fapta petentului nu prezintă un grad de pericol social ridicat, care să justifice aplicarea unei sancţiuni patrimoniale şi că sancţiunea avertismentului poate realiza scopul educativ şi preventiv al sancţiunii contravenţionale. Sancţiunea avertismentului este una prevăzută de legiuitor care, potrivit art. 7 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001 poate fi aplicată şi în cazul în care actul normativ de stabilire şi sancţionare a contravenţiei nu prevede această sancţiune, şi este o sancţiune care denotă existenţa unei culpe contravenţionale din partea celui sancţionat, care are mai mult un rol educativ şi mai puţin un rol punitiv. Ori scopul sancţiunilor contravenţionale nu este unul esenţialmente punitiv, ci este în primul rând unul educativ. 

Faţă de cele expuse, instanţa va individualiza sancţiunea luând in considerare criteriile stabilite de art. 21 alin. 3 din O.G. 2/2001: gradul de pericol social minim al faptei, împrejurările de săvârşire, modul si mijloacele, scopul urmărit, urmarea produsă precum şi circumstanţele personale ale contravenientului, motiv pentru care instanţa urmează să admită în parte plângerea contravenţională şi să înlocuiască amenda contravenţională în cuantum de  250 lei aplicată petentului, cu sancţiunea avertismentului, iar pe cale de consecinţă, să dispună restituirea sumei de 125 lei achitată cu titlu de amendă, conform chitanţei seria BHPT nr. 1767 din data de 15.09.2014.

În baza art. 453 alin. 1 C.p.c., instanţa va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Admite în parte plângerea contravenţională formulată de petentul K.T., cu domiciliul în ..., în contradictoriu cu intimata Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România S.A- C.N.A.D.N.R. S.A- CESTRIN cu sediul în Bucureşti, B-dul Iuliu Maniu 401A, sector 6.

Menţine procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor seria R14 nr. 0121723 din data de 03.09.2014, pe care îl modifică în parte în sensul înlocuirii amenzii contravenţionale în cuantum de 250 lei cu sancţiunea avertismentului.

Dispune restituirea sumei de 125 lei achitată cu titlu de amendă, conform chitanţei seria BHPT nr. 1767 din data de 15.09.2014.

Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.

Cu apel în 30 zile de la comunicare. Cererea de apel se depune la Judecătoria Marghita.

Pronunţată în şedinţă publică azi, 20.11.2014.

Preşedinte Grefier

Domenii speta

Spete similare