Contestație la executare

Hotărâre 1586 din 15.10.2014


DOSAR NR.

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA MANGALIA

SENTINŢA CIVILĂ NR.

ŞEDINŢA PUBLICĂ DIN DATA DE PREŞEDINTE : L.J.

GREFIER : D.T.

Pe rol, soluţionarea cauzei civile având ca obiect contestaţie la executare formulată de contestatoarea D.E.M.în contradictoriu cu intimaţii PRIMARUL COMUNEI A. şi PRIMĂRIA A.

Dezbaterile asupra fondului au avut loc în şedinţa publică din data de 13.10.2014 şi au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunţării din acea dată ce face parte integrantă din prezenta sentinţă, când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunţarea hotărârii la data de 15.10.2014 când a pronunţat prezenta hotărâre.

INSTANŢA

Asupra cauzei civile de faţă, constată:

Prin cererea adresată Judecătoriei Mangalia şi înregistrată pe rolul acesteia sub nr. ….., contestatoarea D.E.M.a formulat, în contradictoriu cu intimaţii PRIMARUL COMUNEI A.şi PRIMĂRIA A., contestaţie la executare împotriva titlului executoriu nr. ….., a somaţiei de plată nr. ….. și a procesului verbal privind sumele de plată prezentate în titlul executoriu, anularea tuturor formelor de executare emise de intimați şi obligarea intimaților la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii, contestatoarea a arătat că, deși actele de executare apar a fi emise de PRIMĂRIA A., aceasta este o structură administrativă fără personalitate juridică și implicit fără capacitate juridică. Susține contestatoarea că, deși i s-au imputat sume corespunzătoare serviciilor de salubritate și pază, nu a beneficiat în mod eficient de acestea și nu i-a fost comunicat titlul de creanță care a stat la baza emiterii titlului executoriu.

În drept, s-au invocat dispoziţiile art. 172 din Codul de procedură fiscală.

Cererii i-au fost anexate, în copie, titlul executoriu nr. ….., somaţia de plată nr. …., înștiințare de plată, rezoluția nr. …. din data de …. emisă de Parchetul de pe lângă Judecătoria Mangalia.

Intimatul PRIMARUL COMUNEI A. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea ca nefondată a contestației la executare arătând că doar Primarul are calitate procesuală iar contestatoarea a beneficiat de serviciile pentru care s-a emis titlul executoriu atacat.

Mai arată intimatul faptul că din eroare a fost emisă somația și titlul executoriu înainte de a fi emisă decizia de impunere, motiv pentru care la data de 08.05.2014 a procedat la comunicarea către contestatoare a deciziilor de impunere corespunzătoare.

Întâmpinării i-au fost anexate, în copie, decizia de impunere nr. …., decizia de impunere nr. …., decizia de impunere nr. …...

Prin răspuns la întâmpinare contestatoarea a solicitat anularea actelor de executare întrucât executarea a început în lipsa unui titlu executoriu valabil întrucât deciziile de impunere nu au fost comunicate anterior.

Pentru soluționarea contestaţiei la executare instanța a administrat proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei.

La termenul din data de 15.09.2014 instanța a invocat din oficiu excepţia lipsei capacităţii de folosinţă a intimatei PRIMĂRIA COMUNEI A.

Prin note scrise depuse la data de 06.10.2014 intimatul PRIMARUL COMUNEI A. a arătat că actul atacat este emis de Primarul Comunei A. iar nu de PRIMĂRIA COMUNEI A.

Analizând contestaţia la executare dedusă judecăţii instanţa constată următoarele:

Cu privire la excepţia lipsei capacităţii de folosinţă a intimatei PRIMĂRIA A.:

Potrivit art. 20 alin.1 din Legea nr. 215/2001 a administratiei publice locale: "comunele, orasele, municipiile si judetele sunt unitati administrativ-teritoriale în care se exercita autonomia locala si în care se organizeaza si functioneaza autoritati ale administratiei publice locale".

Art. 21 din aceeasi lege dispune la alin.1 ca "unitatile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridica deplina si patrimoniu propriu. (…) Acestea sunt titulare ale drepturilor si obligatiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care apartin domeniului public si privat în care acestea sunt parte, precum si din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în conditiile legii".

Potrivit alin.2 al art. 21 din lege, "în justitie, unitatile administrativ-teritoriale sunt reprezentate, dupa caz, de primar sau de presedintele consiliului judetean".

De asemenea, art. 62 din legea nr. 215/2001 prevede ca "primarul reprezinta unitatea administrativ-teritoriala în relatiile cu alte autoritati publice, cu persoanele fizice sau juridice române sau straine, precum si în justitie".

Din analiza acestor dispozitii legale rezulta ca unitatea administrativ-teritoriala, în speta Comuna A., are personalitate juridica si poate sta în nume propriu în judecata, fiind reprezentată de catre Primarul Comunei A..

Primaria unitatii administrativ-teritoriale este, conform art. 77 din Legea nr. 215/2001, o structura functionala cu activitate permanenta constituita din primar, viceprimar, secretarul unitatii administrativ-teritoriale si aparatul de specialitate al primarului, structura care duce la îndeplinire hotarârile consiliului local si dispozitiile primarului, solutionând problemele curente ale colectivitatii locale.

Se deduce ca primaria nu are personalitate juridica pentru a avea calitate de parte în judecata, asa cum prevad dispozitiile art. 56 alin.1 C.pr.civ. orice persoana care are folosinta drepturilor civile poate sa fie parte în judecata.

Din cele aratate, reiese ca este întemeiata exceptia lipsei capacitatii procesuale de folosinta a Primariei Municipiului Mangalia, deoarece aceasta nu are personalitate juridica, fiind numai o structura administrativa, deci nu are capacitate de folosinta a drepturilor civile pentru a fi parte în judecata.

Este adevărată observația contestatoarei în sensul că pe înscrisurile ce formează dosarul de executare apare titulatura Primăria A., dar, la fel de adevărat este că, potrivit legii, această entiate nu are capacitate juridică necesară pentru a fi parte în proces. Mai mult, din analizarea acelorași înscrisuri reiese că acestea sunt semnate, deci însușite juridic și emise, de către Primarul Comunei A.și de aparatul său administrativ financiar.

Pentru motivele de fapt și de drept enunțate anterior, instanța va admite excepţia lipsei capacităţii de folosinţă a intimatei PRIMĂRIA A. invocată din oficiu și va respinge contestaţia la executare formulată de contestatoarea D.G.M.în contradictoriu cu intimata PRIMĂRIA A. ca fiind introdusă împotriva unei persoane lipsite de capacitate de folosinţă, urmând ca soluționarea cauzei să se realizeze doar în contradictoriu cu PRIMARUL COMUNEI A. .

Cu privire la fondul cauzei:

Prin titlul executoriu nr. 184/13.03.2014 și somaţia de plată nr. 184/13.03.2014 emise de PRIMARUL COMUNEI A. s-a început executarea silită împotriva contestatoarei pentru suma de 721 lei cu titlu de taxă de salubrizare, taxă de pază și majorări de întârziere.

Potrivit dispoziţiilor art. 172 alin. (1) din Codul de procedură fiscală, „persoanele interesate pot face contestaţie împotriva oricărui act de executare efectuat cu încălcarea prevederilor prezentului cod de către organele de executare, precum şi în cazul în care aceste organe refuză să îndeplinească un act de executare în condiţiile legii”.

Potrivit dispoziţiilor art. 110 alin. (2) din OG nr. 92/2003, colectarea creanţelor fiscale se face în temeiul unui titlu de creanţă sau al unui titlu executoriu, după caz, iar, potrivit alineatului al treilea al aceluiaşi articol, titlul de creanţă este actul prin care se stabileşte şi se individualizează creanţa fiscală, întocmit de organele competente sau de persoanele îndreptăţite, potrivit legii, asemenea titluri putând fi decizia de impunere, declaraţia fiscală, decizia referitoare la obligaţii de plată accesorii, etc.

În conformitate cu prevederile art. 141 alin. (1) din OG nr. 92/2003, executarea silită a creanţelor fiscale se efectuează în temeiul unui titlu executoriu emis potrivit prevederilor prezentului cod de către organul de executare competent în a cărui rază teritorială îşi are domiciliul fiscal debitorul sau al unui înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu, iar, potrivit art. 141 alin. (2) din Codul de procedură fiscală, titlul de creanţă devine titlu executoriu la data la care creanţa fiscală este scadentă prin expirarea termenului de plată prevăzut de lege sau stabilit de organul competent ori în alt mod prevăzut de lege.

Din analizarea textelor legale menționate anterior, se observă faptul că, în speță, titlurile de creanță sunt reprezentate de decizia de impunere nr. ………/08.05.2014, decizia de impunere nr. ………../08.05.2014, decizia de impunere nr. ………./08.05.2014, acestea fiind documentele care, potrivit art. art. 110 alin. (2) din OG nr. 92/2003 stabilesc şi individualizează creanţa fiscală reprezentată de suma de 721 lei pretinsă de intimat contestatorului.

Deși titlul executoriu nr. ……../13.03.2014 și somaţia de plată nr. ………../13.03.2014 au fost emise la data de 13.03.2014, potrivit înscrisurilor depuse la dosar constând în decizia de impunere nr. …………/08.05.2014, decizia de impunere nr. ………./08.05.2014, decizia de impunere nr. ………/08.05.2014 și a recunoașterilor intimatului formulate prin întâmpinare, titlurile de creanță reprezentate de deciziile de impunere menționate anterior, au fost emise ulterior, respectiv la data de 08.05.2014.

Faţă de dispoziţiile legale anterior menţionate şi de situaţia de fapt reţinută în cauză, instanţa constată că executarea silită ce face obiectul prezentei contestații la executare a fost iniţiată în lipsa unui titlu de creanţă care să fi devenit titlu executoriu.

Astfel, din coroborarea prevederilor art. 110 şi art. 141 din OG nr. 92/2003, rezultă că executarea silită a creanţelor bugetare se realizează fie în temeiul titlului executoriu emis de către organul de executare fie în temeiul altui înscris care constituie, potrivit legii, titlu executoriu, nefiind permisă, în cea de-a doua situaţie, emiterea unui nou titlu executoriu de către organul de executare.

Or, în prezenta cauză, obligaţia contestatoarei la plata sumei de  721lei cu titlu de taxă de salubrizare, taxă de pază și majorări de întârziere a fost stabilită prin decizii de impunere emise ulterior începerii executării silite, fapt ce i-a anulat practic dreptul de a putea contesta respectivele decizii în termen de 30 de zile de la comunicare, conform art. 205 și 207 C.pr.fiscală.

Drept urmare, instanţa apreciază că executarea silită demarată este nelegală, aceasta fiind iniţiată în baza unor titluri de creanţă (decizia de impunere nr. ……../08.05.2014, decizia de impunere nr. ………../08.05.2014, decizia de impunere nr. ………./08.05.2014) cu privire la care nu se poate considera că au devenit titluri executorii prin expirarea termenului de plată prevăzut de lege din moment ce au fost emise ulterior începerii executării silite iar titlul executoriu nr. ………/13.03.2014 emis cu încălcarea legii, fiind astfel lovit de nulitate.

Cât priveşte somaţia nr. ……../13.03.2014, instanţa apreciază că se impune a fi analizată prin prisma dispoziţiilor art. 141 alin. (1) din OG nr. 92/2003, care prevăd că „executarea silită a creanţelor fiscale se efectuează în temeiul unui titlu executoriu emis potrivit prevederilor prezentului cod de către organul de executare competent (…) sau al unui înscris care, potrivit legii, constituie titlu executoriu”; or, somaţia menţionată anterior prezintă un viciu de fond, fiind emisă în baza unui titlu de creanţă care nu a devenit titlu executoriu în condiţiile legii, motiv pentru care instanţa va dispune anularea acesteia.

Deşi la dosarul cauzei nu mai există la acest moment depuse alte acte de executare subsecvente titlului executoriu nr. ………./13.03.2014, se impune totuşi anularea şi a unor eventuale acte de executare emise ulterior introducerii contestaţiei, potrivit principiului conform căruia anularea actului principal – titlul executoriu nr. ………/13.03.2014, atrage anularea actului subsecvent.

Pentru aceste considerente, instanţa va admite contestaţia la executare formulată de contestatoarea D.G.M.în contradictoriu cu intimatul PRIMARUL COMUNEI A.și va anula toate actele de executare întocmite în cadrul executării pornite împotriva contestatoarei, acestea fiind emise în lipsa unui titlu de creanță care să fi devenit executoriu.

Totodată, văzând dispoziţiile art. 453 din Codul de procedură civilă, care prevăd că „partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părţii care a câştigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată” şi constatând că intimata a pierdut procesul în accepţiunea acestui text de lege, instanţa o va obliga să achite contestatoarei suma de 60 de lei cheltuieli de judecată constând taxă de timbru.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Admite excepţia lipsei capacităţii de folosinţă a intimatei PRIMĂRIA A., cu sediul în A., judeţul Constanţa, invocată din oficiu.

Respinge contestaţia la executare formulată de contestatoarea D.G.M., în contradictoriu cu intimata PRIMĂRIA A.ca fiind introdusă împotriva unei persoane lipsite de capacitate de folosinţă.

Admite contestaţia la executare formulată de contestatoarea D.G.M. în contradictoriu cu intimatul PRIMARUL COMUNEI A., cu sediul în A., judeţul Constanţa.

Anulează toate actele de executare întocmite în cadrul executării pornite împotriva contestatoarei.

Obligă intimata să achite contestatoarei suma de 60 de lei cheltuieli de judecată constând taxă de timbru.

Cu apel în 10 de zile de la comunicare, la Judecătoria Mangalia.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, …...

 PREŞEDINTE GREFIER

L.J.   D.T.

Domenii speta