Vătămare corporală din culpă (art. 184 C.p.)

Hotărâre 64 din 20.01.2014


Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Fălticeni, înregistrat la instanţă sub nr. 3153/227 din 17.09.2013, a fost trimis în judecată inculpatul NA pentru săvârşirea  infracţiunii de „ucidere din culpă” prev. şi ped. de art. 178 alin. 1, 2 C.p., două infracţiuni de „vătămare corporală din culpă” prev. şi ped. de art. 184 alin.  2 şi 4 C.p., şi o infracţiune de „vătămare corporală din culpă” prev. şi ped. de art. 184 alin. 1 şi 3 C.p.

In fapt, s-au reţinut următoarele:

În după masa zilei de 15.06.2012, în jurul orei 17:30, inculpatul,  conducea autoturismul marca Peugeot 207 cu nr. de înmatriculare ... pe DN 2 E  din direcţia de deplasare Spătăreşti către Gura Humorului, fiind singur în autoturism. În acelaşi timp pe o bancă situată pe un parapet al podeţului din faţa locuinţei numitului CD precum şi în jurul acesteia, stăteau de vorbă numiţii CD, CS CM și CMM, toţi cu domiciliul în satul Brăieşti.

 În localitatea Brăieşti, la km 17+800, inculpatul, datorită vitezei, a pierdut controlul asupra direcţiei de mers, a pătruns pe contrasens, părăsind suprafaţa carosabilă pe şanţul acoperit cu iarbă din partea stângă a drumului, intrând în coliziune cu primul parapet  din beton al podeţului, acroşând victimele.

În urma accidentului a rezultat decesul numitului CD precum şi vătămarea corporală a numitelor CS, CM și CMM care au fost transportate cu ambulanţa la Spitalul Municipal Fălticeni pentru acordarea de îngrijiri medicale.

Sectorul de drum pe care s-a produs accidentul este confecţionat din îmbrăcăminte asfaltică, fără declivităţi, în aliniament, marcaj axial continuu, carosabil uscat, în zonă fiind instalat indicatorul rutier „Depăşirea interzisă” pentru sensul de mers Fălticeni – Gura Humorului.

Conducătorul auto a fost testat cu aparatul etilotest şi a fost condus la Spitalul mun. Fălticeni în vederea recoltării probelor biologice de sânge, rezultatele fiind negative.

Autoturismul marca  Peugeot a fost verificat din punct de vedere tehnic, iar potrivit Raportului de Inspecţie s-a constatat că nu s-a putut efectua faza dinamică, acesta fiind distrus în proporţie de 80%.

Potrivit Raportului medico – legal de necropsie nr. 44/N/16.06.2012, moartea numitului CD a fost violentă şi s-a datorat insuficienţei cardiace acute prin ruptură de cord survenită în condiţiile unui politraumatism cranio cerebral, toraco – abdominal şi al membrelor, care s-au putut produce în urma unui accident de circulaţie, prin comprimarea toracelui între două planuri dure. În momentul decesului victima nu se afla sub influenţa băuturilor alcoolice.

Potrivit constatării medico legale traumatologice nr. 724/E din 11.07.2012 CM a prezentat hematom, plagă contuză şi fractură ambele oase gamba stângă, leziuni ce au putut fi produse prin lovire în cadrul unui accident rutier, acestea putând necesita pentru vindecare un număr de 120-130 zile de îngrijiri medicale, prin prelungire de la 90 – 100.

 Potrivit constatării  medico legale traumatologice nr. 313/A din 07.08.2012 CS a prezentat fractură hemibazin drept, fractură ambele maleole gleznă membru inferior drept şi cicatrici după plăgi contuze, leziuni ce au putut fi produse prin lovire în cadrul unui accident rutier, acestea putând necesita pentru vindecare un număr de 110-120 zile de îngrijiri medicale.

Potrivit constatării  medico legale traumatologice nr. 889/E din 07.08.2012 CMM a prezentat cicatrici ambele gambe, plăgi contuze, leziuni ce au putut fi produse prin lovire în cadrul unui accident rutier, acestea putând necesita pentru vindecare un număr de 13-14 zile de îngrijiri medicale.

Întregul material probator administrat a fost valorificat printr-o expertiză tehnică auto care au concluzionat cu certitudine culpa exclusivă a inculpatului.

Cauza care a condus la producerea accidentului a constituit-o manevra inculpatului care, având o viteză de 92 km/h, pe un sector de drum pe care limita de viteză era de 50 km/h, a pierdut controlul asupra direcţiei de mers şi a intrat pe contrasens şi în afara părţii carosabile cu consecinţele descrise mai sus. S-au încălcat dispoziţiile art. 48 alin. 1, art. 49 din OUG 195/2002 privind viteza legală. „Conducătorul de vehicul trebuie să respecte regimul legal de viteză şi să o adapteze în funcţie de condiţiile de drum, astfel încât să poată efectua orice manevră în condiţii de siguranţă”. „Limita maximă de viteză în localităţi este de 50 km/h.”

Inculpatul a dat declaraţii în cursul urmăririi penale recunoscând şi regretând fapta. În declaraţie a arătat că în încercarea de a depăşi un obstacol din carosabil, a pierdut controlul asupra direcţiei de mers şi a pătruns pe contrasens.

In drept, fapta inculpatului, care la data de 15.06.2012, în jurul orei 17:30, in timp ce conducea autoturismul marca Peugeot 207  pe DN 2 E în localitatea Brăieşti, prin nerespectarea dispoziţiilor legale si a masurilor de prevedere, a comis un accident de circulaţie având ca rezultat decesul numitului CD şi vătămarea corporală a numitelor CS, CM și CMM,  întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de  „ucidere din culpă” prev. de art. 178 alin.  1 şi 2 C.p. două infracţiuni de „vătămare corporală din culpă” prev. şi ped. de art. 184 alin.  2 şi 4 C.p., şi o infracţiune de „vătămare corporală din culpă” prev. şi ped. de art. 184 alin. 1 şi 3 C.p. cu aplicarea art. 33 lit. b C.p. şi se probează cu: proces verbal de efectuare acte premergătoare, proces verbal de sesizare din oficiu, proces verbal de cercetare la faţa locului şi planşă foto, schiţa locului faptei, rapoarte de constatare medico legală, declaraţii parte vătămată, raport de inspecţie tehnică, raport de expertiză tehnică judiciară nr. 528/22.05.2013,  declaraţii martori, declaraţii ale învinuitului.

Prin rezoluţia organului de cercetare penală din 17.01.2013 s-a dispus începerea urmăririi penale împotriva inculpatului sub aspectul săvârşirii infracţiunii prev. de art. art. 178 alin.  1 şi 2 C.p. art. 184 alin. 2 şi 4 C.p. şi art. 184 alin. 1 şi 3 C.p. cu aplicarea art. 33 lit. b C.p.

În data de 17.01.2013 rezoluţia de începere a urmăririi penale a fost confirmată de procuror.

În cursul urmăririi penale, inculpatului i-au fost respectate dreptul la apărare şi celelalte garanţii procesuale fundamentale, aducându-i-se la cunoştinţă învinuirea, încadrarea juridică a faptei, precum şi dispoziţiile art. 6 C.p.p., care vizează dreptul la apărare, în prezenţa apărătorului ales TM.

Cercetările fiind finalizate, la data de 29.08.2013 inculpatului i-a fost prezentat materialul de urmărire penală, conform procesului verbal seria B nr. 0922007, în prezenţa apărătorului ales TM, ocazie cu care nu a formulat cereri de probe noi şi nu a dat declaraţii suplimentare.

Pe parcursul urmăririi penale numitele, CM și CMM nu s-au constituit părţi civile arătând că au fost despăgubite de societatea de asigurări dar au solicitat trimiterea în judecată a inculpatului, iar CS s-a constituit parte civilă cu o sumă pe care o va preciza în cursul judecăţii.

Spitalul Judeţean Sf. Ioan cel Nou Suceava s-a constituit parte civilă cu suma de 2.442,68 lei reprezentând cheltuieli de spitalizare pentru CM.

Din datele de cazier judiciar, inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale.

Pe parcursul urmăririi penale s-a prezentat pentru a da declaraţii organelor de cercetare penală, având o atitudine de colaborare şi regret a faptei.

In ceea ce priveşte răspunderea civilă, potrivit deciziei în interesul legii nr. 1/28.03.2005 pronunţată de ICCJ, societatea de asigurare are în procesul penal, calitatea de asigurat, răspunderea acesteia putând fi angajată în mod direct.

S-a apreciat că răspunderea civilă a asiguratului este reglementată prin disp. speciale ale Legii civile (Legea 136/1995), iar în cazul producerii unui accident de circulaţie având ca urmare cauzarea unui prejudiciu, în care a fost implicat un autoturism pentru care s-a încheiat asigurare de răspundere civilă obligatorie, coexistă răspunderea civilă delictuală a inculpatului care prin fapta sa a cauzat efecte păguboase, bazate pe disp. art. 998, 999 Cod civil incidente în cauză conf. art. 6 din Legea 287/2009-  fapta s-a produs anterior intrării în vigoare a N.Cod civil, cu răspunderea contractuală a asiguratului, reţinută în contractul de asigurare în condiţiile reglementate de Legea 136/1995.

In cazul asigurărilor de răspundere civilă, societatea de asigurare are obligaţia despăgubirii persoanelor păgubite la data accidentului, conf. art. 7 din Ordinul nr. 3108/2004 emis de Preşedintele Camerei de Supraveghere a Asigurărilor.

Conf. art. 49 din Legea 136/1995, asigurătorul acordă despăgubiri în baza contractului de asigurare, pentru prejudicii de care asiguraţii răspund faţă de terţe persoane păgubite prin accidente de autovehicule, precum şi pentru cheltuielile efectuate de asiguraţi în procesul civil.

Conf. art. 50 din Legea 136/1995 privind asigurarea şi reasigurarea în România, despăgubirile se acordă pentru sumele pe care asiguratorul este obligat să le plătească cu titlu de dezdăunare şi cheltuieli de judecată, persoanelor păgubite prin vătămare corporală sau deces, precum şi prin avariere sau distrugere de bunuri.

Astfel, s-a constatat că S.C. G.A. S.A. a achitat toate despăgubirile către părţile vătămate - acestea nemaiavând  nicio pretenţie cu titlu de despăgubiri -  inclusiv spitalizarea, conform înscrisurilor de la filele 165-169, 177, 178, precum şi tranzacţiei încheiată între părţi, autentificată sub nr. 5708/12.12.2013 la BNP ( f.197 dosar).

Art. 132 C. Pen. constă într-o înţelegere intervenită între persoana vătămată şi inculpat, în sensul stingerii conflictului născut din săvârşirea infracţiunii şi renunţării la punerea în mişcare a acţiunii penale sau la continuarea procesului penal în cazul în care acesta a început. Prin împăcare se stinge totodată şi acţiunea civilă.

Legal citat, inculpatul arată că solicită să fie judecat potrivit disp. art. 3201 Cod procedură penală, introdus prin Legea 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, în sensul că recunoaşte în totalitate faptele reţinute în actul de sesizare, iar judecata să aibă loc în baza probelor administrate în faza de urmărire penală(f. 187 dosar).

Faţă de întreg probatoriul administrat în cauză la urmărirea penală, precum şi nemijlocit în faţa instanţei, se constată că inculpatul se face vinovat de săvârşirea infracţiunii  prevăzută şi  pedepsită de art. 178 alin.  1 şi 2 C.p. art. 184 alin. 2 şi 4 C.p. şi art. 184 alin. 1 şi 3 C.p. cu aplicarea art. 33 lit. b C.p.

In conf. cu prev. art. 71 al. 2 Cod penal, se va  interzice inculpatului exercitarea  drepturilor civile  prev. de art. 64 lit. a teza a II-a si lit. „b” Cod penal aceasta în acord şi cu Decizia C.E.D.O. din 28 septembrie 2004 respectiv: dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice; dreptul de a ocupa o funcţie implicând exerciţiul autorităţii de stat.

Privitor la modalitatea  de executare a pedepsei, instanţa constată  îndeplinite condiţiile prev. de art. 81 Cod penal, respectiv pedeapsa aplicată, nu depăşeşte limita de 3 ani, inculpatul nu a mai fost anterior  condamnat, astfel,  se apreciază că scopul pedepsei, acela  de reeducare a inculpatului, poate  fi atins  fără  ca executarea  să aibă loc  în regim de detenţie.

Se va dispune astfel suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe durata  termenului de încercare prev. de art. 82 Cod penal şi se va atrage atenţia inculpatului asupra prevederilor art. 83 si următoarele Cod penal.

Art. 83 Cod penal prevede că „Dacă în cursul termenului de încercare cel condamnat a săvârşit din nou o infracţiune, pentru care s-a pronunţat o condamnare definitivă chiar după expirarea acestui termen, instanţa revocă suspendarea condiţionată, dispunând executarea în întregime a pedepsei, care nu se contopeşte cu pedeapsa aplicată pentru noua infracţiune”.

Se va face  totodată aplicarea  disp. art. 71  al 5 Cod penal, potrivit căruia „pe durata suspendării condiţionate a executării pedepsei închisorii sau a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii, se suspendă şi executarea pedepselor accesorii”.

In conformitate cu prevederile  art.  191 al. 1 Cod procedură penală, inculpatul va fi obligat să plătească statului suma de  1.000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.