Fond funciar- reconstituirea moştenitorilor acceptanţi

FOND FUNCIAR- RECONSTITUIREA MOŞTENITORILOR ACCEPTANŢI

Deliberând asupra cauzei de faţă, reţine următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanţe sub nr. …/200/2013 din 29.03.2013, reclamantul IS a chemat în judecată pe a chemat în judecată pe pârâtele Comisia Locală Gălbinaşi pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, Comisia Judeţeană Buzău pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor şi SM solicitând constatarea nulitatii absolute a titlului de proprietate nr. …/…/1999.

In motivarea cererii a aratat ca parintii sai IN au decedat, primul la 17.03.1987 si al doilea la 14.10.1989, mama sa mostenind de la parinti mai multe suprafete de teren, inclusiv cel pe care se afla un imobil edificat de ambii parinti.

A invederat ca, la aparitia Legii 18/1991 s-a prezentat personal la Primaria Galbinasi in vederea formularii cererii de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenu mamei sale iar persoana din cadrul primariei care se ocupa cu problemele de fond funciar i-a spus ca nu este necesar sa mai formuleze cerere intrucat numitii IM si SM au formulat o asemenea cerere si in numele celorlalti mostenitori, el locuind in alta zona a tarii, a fost incredintat de faptul ca problema cererii era rezolvata in sensul in care aceasa a fost depusa si in numele sau.

A precizat ca in momentul in care a facut demersurile necesare clarificarii situatiei juridice a mostenirii, respectiv cand a inaintat actiunea de partaj inregistrata sub numarul …/200/2012, a aflat ca titlul de proprietae a fost eliberat pe numele defunctului IN si ca mostenitori apar doar IM si SM, in conditiile in care terenul evidentiat in titlul de proprietate nu a apartinut defunctului IN, ci mamaei sale, IA.

A mai aratat ca s-a gresit in momentul in care titlul de proprietate a fost eliberat pe numele tatalui sau, in loc ca acest drept sa fie atribuit si defunctei IA, cea care a posedat terenul respectiv si nu s-a propus trecerea in titlu a tuturor mostenitorilor intrucat in afara de cei trecuti in titlu mai exista si alşti mostenitori si anume, reclamantul, IIII si NNN fiul lui NZ, decedata in prezent.

A invederat ca prin modul in care s-a propus de catre Comisia locala si prin eliberarea tilului i-a fost incalcat flagrant dreptul sau si al celorlalti mostenitori ai defunctei IA asupra terenurilor evidentiate in tilul de proprietate contestat.

A solicitata sa se constate nulitatea titlului si eliberarea unui alt titlu de proprietate in care sa fie evidentiata ca titulara IA si ca mostenitori, in afara de SM si reclamantul, III

In drept a invocat prevederile art. III alin. 1 lit. a pct 1 din Legea 18/1991 rep si Legea 18/1991.

In probatiune a solicitat incuviintarea probei cu inscrisuri, fiind depuse la dosar in fotocopie cartea de identitate, Titlul de proprietate.

Cererea este scutită de plata taxei judiciare de timbru şi a timbrului judiciar, potrivit art. 42 din Legea nr. 1 / 2000 şi art. 1 alin. 2 din O.G. nr. 32/ 1995.

Intimata Comisia Locală Galbinasi pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea actiunii aratand ca aceasta este neintemeiata, avand in vedere ca la aparitia Legii 18/1991 au formulat si depus cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, in calitate de mostenitori ai def. IN, numai IM si SM, reclamantul IS nedepunand cerere in acest sens desi termenul de depunere a cererii a fost de 31.12.1998, reclamantul avand la dispozitie in vederea reconstituirii dreptului de proprietate de pe urma autorilor sai de toate prevederile legale.

Cu privire la sustinerile reclamantului privind dorinta acestuia de a depune cerere de reconstituire a dreptului de proprietate si a refuzului persoanei care se ocupa cu fondul funciar, a invederat ca acestea sunt total eronate, dezinteresul sau timp de 22 de ani, in ceea ce priveste dreptul sau de proprietate fiind sustinut si de faptul ca in aceasta perioada nu a fost interesat de plaa impozitelor aferente locuintei si terenului.

In ceea ce priveste sustinerea ca aceste terenuri au apartinut mamei reclamantului, a aratat ca nici reclamantul si nici paratii nu au depus documente si nu au facut cerere in acest sens.

A anexat in copie documentatia ce a stat la baza eliberarii Titlului de proprietate, certificat de mostenitor, adeverinta, cerereri, declaratii, certificat de nastere, copie Rol Agricol, extrase de carte funciara.

In drept a invocat prevederile art. 205 – 207 C.pr.civ.

La data de 14.06.2013 reclamantul a solicitat introducerea in cauza, in calitate de parati, a numitilor SC AGRICONSORTIUM SRL, AG SI AG, motivat de faptul ca terenul prevazut in titlul de proprietate a carei anulare o solicita a fost instrainat de catre numitii IM si SM, acestia fiind introdusi in cauza de instanta la data de 26.06.2013.

Parata AG nu a formulat intampinare insa a depus la dosar mai multe inscrisuri si conscluzii scrise.

Reclamantul a formulat concluzii scrise.

Analizând actele dosarului, instanţa reţine următoarele :

Conform art. III alin. 1 lit. a pct 1 din Legea 169/1997, sunt lovite de nulitate absoluta actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, in favoarea persoanelor care nu erau indreptatite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri, cum sunt actele de reconstituire in favoarea unor persoane care nu au avut niciodata eren in proprietate predat la cooperativa agricola de productie sau la stat sau care nu au mostenit astfel de terenuri.

Potrivit art. 8 alin. 2 din Legea nr. 18/ 1991, de prevederile acestui act normativ beneficiază membrii cooperatori care au adus pământ în cooperativa agricolă de producţie sau cărora li s-a preluat în orice mod teren de către aceasta, precum şi, în condiţiile legii civile, moştenitorii acestora.

La alin. 3 se arata ca stabilirea dreptului de proprietate se face, la cerere, prin eliberarea unui titlu de proprietate în limita unei suprafeţe minime de 0,5 ha pentru fiecare persoană îndreptăţită, potrivit prezentei legi, şi de maximum 10 ha de familie, în echivalent arabil.

Conform art. 13 din Legea 18/1991 Calitatea de moştenitor se stabileşte pe baza certificatului de moştenitor sau a hotărârii judecătoreşti definitive ori, în lipsa acestora, prin orice probe din care rezultă acceptarea moştenirii. Moştenitorii care nu-şi pot dovedi această calitate, întrucât terenurile nu s-au găsit în circuitul civil, sunt socotiţi repuşi de drept în termenul de acceptare cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile ce au aparţinut autorului lor. Ei sunt consideraţi că au acceptat moştenirea prin cererea pe care o fac comisiei.

Potrivit Titlului de proprietate nr. …/91din 13.09.1999 elşiberat de Comisia Judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate, defunctului IN, cu mostenitorii IM si SM, i s-a reconstituit dreptul de proprietate cu privire la suprafata de 2 ha si 2500 mp teren situat pe raza satului Galbinasi, com. Galbinasi.

Potrivit certificatului de deces seria .. nr. … numitul IM a decedat la data de 1.04.2012.

Conform procurii speciale nr. …/29.02.2008 (fila 189), numitul IM a imputernicit-o pe numita DM sa vanda pentru el si in numele sau intregul sau drept de proprietate in cota de ½ din suprafata de  20.200 mp din terenurile situate in extravilanul com. Galbinasi pe care le-a dobandit in indiviziune cu sora sa in temeiul legii 18/1991, conform Titlului de proprietate nr. …/…/13.09.1999, catre SC AGRI CONSORTIUM SRL.

Din contractul de vanzare cumparare  nr. …./10.07.2009 reiese ca acest drept de proprietate a si fost instrainat catre parata SC AGRI CONSORTIUM SRL, iar din contractul de vanzare – cumparare nr. …./05.03.2008 reiese ca si numita SM a instrainat cota de ½ din dreptul de proprietate asupra suprafetei de 18.200 teren aferent Titlului de proprietate ce se solicita a fi anulat.

Din contractul de intretinere nr. …/30.03.2012 reiese ca numitii IM si SM au transmis sotilor AG si AG nuda proprietate asupra imobilului situat in com. Galbinasi si terenului de 2142 mp reconstituit prin Titlul de proprietate nr. …/…/13.09.1999.

Din actele inaintate de Comisia Locala Galbinasi pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, reiese ca la data de 14.03.1991 numita SM, in calitate de mostenitor – fiica defunctilor IN si A, a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate cu privire la terenurile detinute de acestia in suprafata de 5 ha teren agricol si 4300 mp curti si gradini aferente casei de locuit ( fila 34).

Din cererea depusa la fila 35, reiese ca numitul IM a formulat la data de 08.03.1991 cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, in calitate de mostenitor al defunctilor IN, cu privire la terenul agricol de 2 ha si 6000 mp, curti si gradini aferente casei de locuit.

Din copia de pe Registrul Agricol aferent anilor 1959 – 1963 precum si de pe partida cadastrala din anul 1980 depuse la dosar reiese ca defunctul IN a fost inscris cu teren.

Potrivit Tabelului centralizator cu terenurile comunei Galbinasi din anul 1958, numitul IN s-a inscris pe baza de cerere cu suprafata de 2,25 ha teren. (fila 33)

Din Anexa 3 reiese ca defunctului IN, cu mostenitorii IM si SM, i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafata de 2,25 ha teren.

In cauza de fata, reclamantul solicita anularea titlului de proprietate, pe de-o parte, motivat de faptul ca s-a reconstituit dreptul de proprietate in mod nelegal, terenul din Titlul de proprietate apartinand in fapt mamei sale si nicidecum def. IN, iar pe de alta parte, de faptul ca nu au fost inscrisi toti mostenitorii, ci doar numitii SM si IM, desi mai erau si alti descendenti.

Cu privire la sustinerea reclamantului ca in fapot aceste terenuri au apartinut mamei sale IA, fiind mostenite de la parintii sai, instanta retine ca, din cerererie formulate de SM si IM, reiese ca acestia au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate cu privire la terenurile ce au apartinut ambilor, iar in Registrul Agricol, in Partidida cadastrala din anul 1980 si in Tabelul Centralizator din anul 1958, defunctul IN apare ca fiind inscris cu teren, astfel incat in mod legal Comisia locala a reconstituit dreptul de proprietate pe numele acestuia.

Referitor la sustinerea ca reconstituirea dreptului deproprietate trebuia sa se faca si pe numele reclamantului dar si a celorlalti mostenitori, instanta o apreciaza ca neinemeiata.

Astfel art. 13 din Legea 18/1991 a acordat beneficiul reconstituirii dreptului de proprietate asupra terenurilor tuturor mostenitorilor, acestia fiind repusi de drept in termenul de acceptare a succesiunii, ei fiind considerati ca au acceptat mostenirea, prin actul personal pe care il fac, si anume formularea cererii de reconstituire adresata comisiei, mai mult actul de acceptare succesoral este un act individual, acesta neputand fi exercitat de catre un comostenitor in favoarea si pentru alt comostenitor.

Fata de toate cele de mai sus instanta constata ca reclamantul nu a formulat o cerere de reconstituire a dreptului de proprietate care sa fie adresata comisiei astfel incat dreptul de proprietate sa fie reconstituit si pe numele sau.

Instanta nu poate retine sustinerea reclamantului ca a mers sa formuleze cerere de reconstituire a dreptului de proprietate dar i s-a spus ca nu este necesar sa mai formuleze una deoarece au solicitat fratii sai reconstituirea dreptului de proprietate, avand in vedere prevederile legale care obliga orice persoana solicitanta sa dea o declaratie pe proprie raspundere, iar acesta nu a formulat o asemenea declaratie.

Martorul audiat in prezenta cauza a afirmat ca in perioada anilor 90 l-a vazut pe reclamant in comuna si i-a spus ca a venit pentru a formula cerere de reconstituire a dreptului de proprietate dar au facut altii. De asemenea acesta a aratat ca reclamantul nu a mai locuit in comuna din-nainte de revolutie si ca nu l-a mai vazut prin localitate ulerior, astfel incat instanta apreciaza ca acesta nu a respectat prevederile legale, iar faptul ca nu a formulat cerere este culpa sa. Aprecierea acestei situaţii ca fiind de natură să disculpe petentul, ar însemna să se accepte ideea ca partea să invoce propria incorectitudine, apărare care contravine astfel principiului de drept nemo auditur propriam turpitudinem allegans.

Instanta nu poate retine nici sustinerea reclamantului ca cei doi au formulat cerere de reconstituire in numele tuturor mostenitorilor, avand in vedere ca in cauza nu s-a dovedit existenta unui mandat tacit sau special cu privire la acest aspect.

Pentru acestea, instanta constata ca reclamantul, în calitate de moştenitor, a avut la dispoziţie acţiunile întemeiate pe legislaţia privind reconstituirea dreptului de proprietate, aceasta fiind o procedură specială, persoanele îndreptăţite la reconstituirea dreptului de proprietate trebuie să respecte întocmai succesiunea etapelor şi să conteste în condiţiile precis determinate de lege. Orice nemulţumire a solicitanţilor legată de reconstituire sau de punerea în posesie trebuie adusă la cunoştinţa comisiilor de aplicare a legii fondului funciar.

Mai mult, in conditiile expuse mai sus, constatarea nulitatii absolute a titlului de proprietate la 15 ani de la data emiterii acestuia, ar insemna o grava atingere adusa securitatii raporturilor civile si dreptului de proprietate al paratilor.

Prin urmare instanţa apreciază că este neîntemeiată cererea de constatare a nulitatii absolute a titlului de proprietate, urmând a fi respinsă.

Nici apararea petentului potrivit careia, prin eliberarea Titlului de proprietate in aceasta modalitate  i-a fost incalcat dreptul sau si al celorlalti mostenitori asupra terenurilor, nu poate fi retinut de instana, avand in vedere ca acestia nu au un bun in sensul prevazut de CEDO.  Conform jurisprudenţei constante a C.E.D.O., noţiunea de "bun" poate cuprinde atât "bunurile existente", cât şi valorile patrimoniale, respectiv creanţele cu privire la care reclamantul poate pretinde că are cel puţin o "speranţă legitimă" de a le vedea concretizate, ori in prezenta cauza acesta nu a formulat nici macar cerere de reconstituire a dreptului de proprietate.

Fata de solutia pronuntata cu privire la primul capat de cerere instanta va respinge si capatul de cerere privind obligarea paratelor la plata cheltuielilor judiciare.

Potrivit principiului disponibilitatii, instanta urmeaza sa ia act ca nu s-au solicitat cheltuieli de judecata de catre parate.

Prezenta hotarare este supusa caii de atac a apelului in termen de 30 de zile de la comunicare, apel ce este in competenta de solutionare a Tribunalului Buzau, cererea de apel se depune la Judecatoria Buzau.

Domenii speta

Spete similare