Tâlhărie

Dosar nr. 932/199/2013 - tâlhărie –

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA BUHUŞI

.

SENTINŢA PENALĂ  Nr. 32

Şedinţa publică de la 10 Martie 2014

Completul compus din:

PREŞEDINTE A. P.

Grefier N. L.

Ministerul Public reprezentat de procuror: P.I.

Pe rol fiind pronunţarea cauzei  penale privind pe inculpaţii  A. R., S. A., trimişi în judecată pentru săvârşirea infracţiunii de  tâlhărie.

Dezbaterile pe rol au avut loc în şedinţa publică din data de 24.02.2014, fiind consemnate în încheierea de şedinţă din acea zi.

INSTANŢA

- deliberând -

Asupra cauzei penale de faţă constată următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Buhuşi nr. 412/P/12.08.2013 înregistrat la Judecătoria Buhuşi sub nr. 932/199/13.08.2013, s-a dispus punerea in mişcare a acţiunii penale şi trimiterea in judecată ,în stare de arest preventiv , a inculpaţilor: A. R., zis „R..” şi S. A. pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie  prevăzută de art. 211 al.1, al.2 lit. a,b, al.2/1 lit. a,c C.pen. (1969).

S-a reţinut în sarcina inculpaţilor, că  în noaptea de 16/17.04.2013, în jurul orelor 02,00-02,30, cei doi inculpaţi, împreună cu alte două persoane neidentificate, având feţele acoperite cu ciorapi de damă, pentru a nu fi recunoscuţi, au pătruns, prin forţarea uşii, în locuinţa părţii vătămate M. E.-V., din ……., …, judeţul Bacău şi, prin exercitarea de violenţe fizice, au imobilizat-o pe aceasta şi au acoperit-o cu două pături, au deposedat-o de o geantă în care avea suma de 4.500 Euro, 500 lei, actele de identitate, precum şi de o geacă bărbătească.

În cauză au fost audiaţi inculpaţii părţile vătămate şi  martorii din lucrări.

Prin acelaşi rechizitoriu s-a disjuns cauza faţă de autori necunoscuţi şi continuarea cercetărilor sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tâlhărie prevăzută de art. 211 al.1, al.2 lit. a,b, al.2/1 lit . a,c C.pen. (1969).

Din actele şi lucrările dosarului, instanţa a reţinut următoarea situaţie de fapt:

Partea vătămată M. E. –V., împreună cu soţul ei, ….., s-a întors în localitatea de domiciliu ….., la data de 16.04.2013 din  Italia, unde cei doi soţi au muncit în agricultură aproximativ un an.

În cursul nopţii de 16/17.04.2013, în jurul orei 02,00, aflaţi la domiciliu, cei doi soţi au fost treziţi din somn, fiind anunţaţi de către o vecină - ….., despre faptul că, la locuinţa lui …. (tatăl lui …..), a izbucnit un incendiu (incendiul a şi fost anunţat prin SNUAU 112 la Poliţia Buhuşi la ora 02,14 - conform procesului verbal de sesizare din dosarul de  urmărire penală).

…… a plecat, în grabă, la locuinţa părinţilor pentru a acorda ajutor la stingerea incendiului, distanţa de la locuinţa sa până la focar fiind de câteva sute de metri (din constatările pe teren aproximativ 300 metri în linie dreaptă).

….. a închis uşa după plecarea soţului ei, rămânând în casă împreună cu copilul lor minor, în vârstă de 3 ani.

La scurt timp după plecarea soţului, în imobil au pătruns, prin forţarea uşii (care era asigurată din interior), după spargerea geamului de lângă uşă, mai multe persoane cu feţele acoperite cu ciorapi de damă, care au intrat în locuinţă peste partea vătămată, au trântit-o pe pat, au imobilizat-o şi au acoperit-o cu pături.

În timpul acţiunii de imobilizare partea vătămată s-a auto apărat,  zgâriind pe unul dintre inculpaţi  în zona feţei, şi recunoscându-l pe acesta ca fiind A. R., zis „R."  la care a şi strigat să nu îi ia banii.

De asemenea, partea vătămată a arătat că a recunoscut, după statură şi mers, din grupul autorilor şi pe numitul S. A., fratele lui A. R., iar când a spus pe ţigăneşte că a găsit banii l-a recunoscut după voce. Inculpaţii au sustras de pe o masă din camera unde se afla victima o geantă în care se aflau 4.500 Euro şi 500 lei, un portofel în care se aflau actele de identitate şi o geacă bărbătească.

Conform declaraţiilor, partea vătămată a arătat că a mai văzut încă două persoanemai departe de casă care au fugit pe lângă casă spre pădure. Partea vătămată a suferit o serie de excoriaţii la mâna dreaptă-atât la nivelul palmei cât şi al cotului, în timp ce se apăra de agresori, fără a avea nevoie de îngrijiri medicale sau de spitalizare .

 Din relatările  martorului ……, în declaraţia scrisă personal, a relatat la urmărirea penală că părţile vătămate au venit cu bani din Italia, unde au lucrat, că partea vătămată ……  a strigat la el pe la ora două spunându-i că două persoane cu ciorap pe cap au intrat în casă, au învelit-o într-o pătură şi i-au sustras banii, după care au fugit spre pădure.

După ce şi-a revenit partea vătămată i-a spus că în timp ce era învelită în pături unul dintre „hoţi”a spus pe ţigăneşte că a găsit banii şi l-a recunoscut pe A..

Banii i-au luat R. şi A. i-a spus partea vătămată. Martorul a mai arătat că cei doi inculpaţi sunt nepoţii săi .

 La instanţă  acelaşi martor a avut o poziţie nesinceră susţinând că partea vătămată nu i-a recunoscut pe inculpaţi,  întrucât erau acoperiţi . Aceasta  era lovită la mână, la încheietura palmei şi i-a spus că a spart un geam.

A mai declarat că a lucrat în Italia împreună cu părţile vătămate la acelaşi patron şi ştie de la ….. că mai avea de luat 2500 de euro, dar nu ştie cu câţi bani au venit acasă părţile, că patronul îi plătea la două săptămâni cu câte 25 de euro / zi.

Aceste susţineri sunt combătute de înscrisurile depuse de părţile vătămate la dosar( fl.196) traduse, din care rezultă că plata se făcea diferit, precum şi declaraţiile celorlalţi martori din lucrări.

Martora ……… a relatat la urmărirea penală că părţile vătămate i-au spus că au venit din Italia cu suma  de 4500 de euro pentru a-şi  renova casa.

În acea noapte …… a venit la domiciliul său şi i-a spus că fiica sa a fost tâlhărită.

După ce şi-a revenit partea vătămată i-a spus că inculpaţii s-au izbit în uşă au învelit-o în pătură i-au ţinut mâna la gură să nu ţipe şi i-au furat banii. Partea vătămată era lovită la mână şi plină de sânge.

Aceeaşi martoră a declarat la instanţă că fiica sa i-a spus că în casă a intrat „R.” şi „A.”cu care s-a luptat. 

R. avea un ciorap pe faţă şi a ţinut-o pe partea vătămată, iar celălalt căuta prin casă. Când fiica s-a a spus că a recunoscut pe inculpaţi de faţă era şi S. C..

Fiica sa a venit cu 4500 de euro, a mai arătat martora.

Martora …..  a arătat la urmărirea penală că a revenit în ţară din Italia la data de 15.04.2013.

În noaptea de 16.04.2013 în jurul orei 2,00 a văzut foc la ……  şi a plecat să stingă focul.

 În acel moment a auzit pe ….. ţipând şi strigând  că hoţii i-au furat bani şi striga „R. lasă-mi banii”. A plecat la locuinţa părţii vătămate unde se mai aflau C. V., V. A., S. C. şi ulterior a venit şi S.M. cu fiica şi nepoata.

Partea vătămată era lovită la mână şi la gât şi i-a spus că l-a recunoscut pe A. R. (zis „R.”).

În Italia a vorbit cu M. G. care i-a spus că are 5000 de euro pentru renovarea casei.

La instanţă martora a arătat că partea vătămată M. V. striga „R. lasă geanta”.

A întrebat-o dacă a recunoscut pe cineva şi a spus că pe „R.”, de faţă fiind şi S. C.. 

Partea vătămată i-a spus că i-au fost furate actele , o geacă şi 4500 de euro.

Martora V. C. a relatat la urmărirea penală că în jurul orei  1,00 a auzit lătrând câinii , dar nu a văzut pe nimeni când a ieşit în curte. În jurul orei 2,00 a văzut foc la adăpostul de animale, a ieşit să stingă focul cu alte persoane ,,iar după ce s-a stins focul a auzit pe M.E.V. ţipând că i-au furat banii şi striga „R., R. lasă-mi banii”.

 Au mers cu toţii la partea vătămată şi acesta i-a spus că l-a recunoscut , după faţă şi  voce pe R. şi după cum fugea pe A..

La instanţă martora a relatat că a mers la locuinţa părţii vătămate M. E.. Aceasta era tăiată la mână,  a spus că i s-au furat bani şi o geacă şi că i-a recunoscut pe inculpaţi de faţă fiind S. C., soţia acestuia  şi C.V..

 La rândul ei martora V. A.a relatat la urmărirea penală că a discutat cu părţile vătămate seara şi i-au spus că au venit cu 4500 de euro. Au scos banii din poşetă i-au numărat şi i-a dat şi ei 200 lei.

În acea noapte a auzit răcnete, a văzut foc la M.F. şi a plecat să-l anunţe pe M.G. după care a plecat să stingă focul.

În acest timp a auzit ţipete „R., R. lasă banii” şi a recunoscut-o pe M. V..

A mers la partea vătămată acasă, aceasta spunându-i că la recunoscut pe A.R. şi l-a zgâriat pe faţă. Partea vătămată era tăiată la mână.

Dimineaţa a văzut cum câinele poliţiei a plecat din casa părţii vătămate şi s-a oprit la casa lui A.R..

La instanţă martora a avut o altă poziţie susţinând că partea vătămată era tăiată la mână, dar nu a întrebat-o de unde o avea, nu ştie cine i-a furat banii şi nu a spus dacă a recunoscut pe cineva.

Partea vătămată a spus poliţiei cine i-a furat banii,  dar ea nu a auzit, după care a revenit arătând că partea vătămată le-a spus părinţilor ei că a recunoscut pe un inculpat şi l-a zgâriat. A arătat martora că îşi menţine declaraţia de la urm. penală.

Martorul S. V., la urm. penală, a arătat că a auzit strigând pe M. E. V. „hoţii, hoţii lăsaţi-mi banii” „R.lasă-mi banii”.şi a plecat la domiciliul acesteia împreună cu V. A.şi C. V..

În noaptea respectivă nu i-a văzut pe inculpaţi, a mai arătat martorul.

La instanţă martorul a relatat că partea  vătămată M. V.,în faţa organelor  de poliţie ar fi spus că l-a recunoscut pe A. R..

Nu a auzit ca partea vătămată să fi spus că a zgâriat pe vreun inculpat, dar aceasta a arătat că erau mai multe persoane, iar în casă au intrat două.

Martora V. N. A. deşi, arătat la urmărirea penală că după ce s-a stins incendiul a auzit  gălăgie, răcnete,  iar partea vătămată M. E. V. striga „R., R. lasă-mi banii” la instanţă aceasta a arătat că a auzit un „răcnet” la M. V. când a mers acasă, dar s-a întors din drum.

Nu a văzut-o pe C.V. şi nici pe V. A.la  incendiu.

De asemenea martora C. V.a arătat la urmărirea penală că în timp ce se întorcea de la incendiu a auzit-o pe M. V. răcnind şi spunând „mi-au furat banii” „R. ,R.lasă-mi banii”şi a plecat la locuinţa mamei părţii vătămate, după care a venit la partea vătămată.

Aici partea vătămată a spus că i-a recunoscut pe hoţi, dar fiind multă lume nu le-a spus numele.

La instanţă deşi a arătat că îşi menţine declaraţia de la urmărirea penală a avut o poziţie nesinceră ,susţinut că nu a mers la partea vătămată, nu a văzut-o pe aceasta, nu a discutat cu mama acesteia, nu ştie câţi bani i s-au furat. Ori majoritatea martorilor au declarat că martora a fost în acea noapte la partea vătămată şi a auzit când aceasta striga „hoţii”, s-au „R. lasă-mi banii”.

Martorul V. S. a arătat la rându-l său la urmărirea penală, că M. V. striga în gura mare „hoţii mi-au luat banii” şi a spus că a recunoscut pe R. şi A. şi i-au furat 4500 de euro.

În Italia a discutat cu partea vătămată M. G. care i-a spus că are 5000 euro pentru a-şi renova casa.

La instanţă martorul a relatat că nu a văzut-o pe M. V. cu tăieturi.

A doua zi a aflat de la aceasta şi de la alte persoane că inculpaţii ar fi sustras banii.

La locuinţa părţii vătămate se afla C. V., S. C.n, A. A.şi alte persoane.

Concubina sa a fost agresată de concubina inculpatului A. R., după ce aceasta a dat declaraţie la instanţă, a mai arătat martorul.

Martorul S. G., la urmărirea penală a declarat că în timp ce se afla la incendiu a auzit pe M. V. „hoţii, hoţii mi-au luat banii”.

De acolo au plecat la locuinţa părţii vătămate  Aceasta era lovită la mână şi le-a spus că hoţii au intrat peste ea, au imobilizat-o cu pături şi i-au sustras geanta cu bani, după care au fugit în pădure prin spatele casei.

Martora M.D., concubina inculpatului S.A., a relatat la urm. penală (declaraţia din data de 05.08.2013) că între orele 1-2 a sunat telefonul, dar nu l-a auzit întrucât dormea. Ulterior a răspuns concubinul său  care a discutat cu A. P. şi i-a spus că arde o casă.

Au plecat cu „toţi” lângă o fântână  unde au stat „2 ore” şi s-au uitat la incendiu R. şi soţia sa nu au plecat de acasă. 

Aceeaşi martoră la instanţă a arătat că nu ştie cât era ora dar concubinul său a fost sunat de A.P. şi împreună cu inculpaţii şi S. D. a plecat pe un dâmb unde erau mai multe persoane şi au stat aproximativ o oră.

A. R. cu concubina  a plecat primul şi la 5 minute a plecat şi ea cu A..

 Martora S. D., concubina inculpatului A.R. a arătat la urm. penală ( în declaraţia dată la data de 25.05.2013) că inculpatul a stat acasă.

În jurul orei”1,00” a auzit gălăgie,  iar când a ieşit afară împreună cu R. a auzit gălăgie şi a văzut foc la locuinţa lui M. F. .

Cei doi inculpaţi s-au dus mai aproape şi s-au uitat la foc .

După circa ½ oră  concubinul a revenit în casă , nu i-a spus nimic şi s-a culcat.

La instanţă martora a relatat că inculpatul  S. A. i-a anunţat  fără a preciza ora, că arde o casă şi au plecat toţi pe un dâmb la fântână unde erau mai multe persoane şi unde a stat circa ½ oră, după care a plecat.

Inculpatul S. A. a mai rămas vreun sfert de oră.

Martora V. G. a arătat la urmărirea penală că inculpaţii au venit singuri la locuinţa ea acasă şi au plecat cu concubinul său  să stingă incendiul , dar s-au întors.

 Martora a revenit şi a arătat că au venit şi soţiile inculpaţilor cu copii în braţe.

 La instanţă martora a arătat că inculpaţii au venit în curte la ei concubinele şi au stat 5 minute, după care au plecat împreună, susţinere care nu se coroborează cu celelalte declaraţii ale martorilor şi chiar ale inculpaţilor .

Martora B. I.  a relatat că fiul ei „a sunat inculpaţii” să vină să stingă focul. Întrucât a venit maşina pompierilor nu s-au mai dus.

Inculpaţii au stat circa 30 minute după care au plecat .

La instanţă martora a arătat că inculpaţii au plecat după ce s-a stins focul primul plecând „R.”, iar după 10 minute a plecat şi celălalt inculpat.

Până au venit pompierii a durat 1 oră ,a precizat martora.. Prin sat lumea spunea că inculpaţii au dat foc la M. F..

A doua zi partea vătămată a spus că inculpaţii i-ar fi sustras nişte bani, a mai arătat martora.

Inculpaţii A. R. şi S. A. au negat în mod constant comiterea faptei, susţinând că, în cursul nopţii de 16/17.04.2013, au dormit la domiciliu (care este comun, cei doi fraţi, cu familiile lor, locuind în cele 2 încăperi ale imobilului tip bordei, compus din 2 camere, separate printr-un perete subţire din paiantă-situaţie în care comunicarea între cei doi fraţi putea fi una directă).

Din verificarea telefonului ridicat din camera lui S. A. cu ocazia percheziţiei domiciliare (efectuată a doua zi dimineaţă, la câteva ore după comiterea infracţiunii), s-a constatat faptul că, între orele 01,38-02,43, acesta a avut 7 convorbiri telefonice cu contactul „R." (număr aparţinând lui A. R.) apelurile fiind cuprinse între 4 secunde şi 1 minut şi 27 de secunde),  fapt ce atestă comportamentul mincinos al inculpaţilor cu privire la situaţia de fapt în care s-au aflat în cursul nopţii. în apărare, inculpatul S. A. a precizat că anterior, fratele său a înstrăinat acest telefon către A. I. P. (zis P.), care de altfel l-ar fi şi sunat în cursul nopţii şi cu care s-ar fi întâlnit în apropiere de locul incendiului .

Telefonul mobil aferent numărului de contact „R.", respectiv 0747403219, nu a fost găsit la percheziţiile domiciliare efectuate la diferite locuinţe din …….., inclusiv la locuinţa numitului A. I. P. (zis P.) , acesta folosind un alt număr de telefon.

Audiat fiind la data de 05.08.2013, după aproape 4 luni de la comiterea faptei (timp în care acesta a fost plecat din ţară,  în Italia) A. I. P. confirmă faptul că l-ar fi sunat pe numitul „A." în cursul nopţii de 16/17.04.2013 şi s-ar fi întâlnit cu acesta şi cu inculpatul S. R. pentru a privi la stingerea incendiului.

Declaraţia acestui martor, aflat în cercul de suspecţi, este pro cauza şi este de natură a ascunde adevărul.

Declaraţiile celor doi inculpaţi, în faţa organelor de cercetare penală, cât şi la instanţă , cu ocazia formulării propunerii de arestare preventivă, au fost contradictorii Astfel, cei doi au arătat iniţial că au dormit neîntrerupt în cursul nopţii de 16/17.08.2013 de la orele 20,00 până a doua zi dimineaţă, când au fost treziţi de organele de anchetă cu ocazia percheziţiei, iar ulterior au susţinut că în cursul nopţii au fost „spectatori", fără a participa, la stingerea incendiului de la domiciliul lui M. F., fie individual ,fie împreună cu membrii familiei ori prieteni.

Fiind audiaţi la soluţionarea propunerii de arestare preventivă, declaraţiile inculpaţilor sunt contradictorii.

Astfel, inculpatul A. R. a arătat că s-a uitat pe geam, nu a ieşit afară şi nu ştie ce a făcut fratele său, în  timp ce inculpatul S. A. a arătat că a ieşit cu fratele său şi concubinele şi s-au apropiat  la 200-300 metri de incendiu.

Ulterior, cei doi inculpaţi au susţinut că în cursul nopţii  s-au uitat la incendiu împreună cu alte persoane.

 La instanţă inculpatul A. R. a arătat că fratele său a primit un telefon că arde casa lui M.,  „a ieşit în drum” împreună cu fratele său şi s-au uitat.

Aici au stat 1 -2 ore „cât a fost incendiul”, iar după ce s-a stins fiecare s-a retras acasă.

În drum se mai aflau A. P., A. V., B. I., A.N. şi A. I.. A mai arătat că nu a ştiut că părţile vătămate s-au întors acasă.

Inculpatul S. A. a declarat la instanţă că a dormit până la ora 2,00 când a fost sunat de A. P. că arde o casă, fără a-i spune care.

 Au ieşit afară şi s-au uitat la incendiu de la o distanţă de 300 m, în faţa locuinţei lui A. P..

A stat un sfert - jumătate /oră  şi a plecat după ce au plecat pompierii . Fratele său a plecat înaintea lui. Părţile vătămate au venit din Italia cu o zi înainte.

 Susţinerea inculpatului este nesinceră având în vedere verificările telefonului său de unde rezultă că a efectuat unele convorbiri de pe telefonul său intre orele 01,38, înainte de incendiu şi 02,43 , după incendiu cu A. P..

Cu ocazia efectuării rapoartelor de constatare tehnico-ştiinţifică privind detecţia comportamentului simulat al celor doi inculpaţi, efectuate la data de 17.04.2013, a rezultat faptul că au fost evidenţiate modificări ale stresului emoţional, semnificativ caracteristice indicilor comportamentului simulat.

Mai mult, cu ocazia cercetărilor în teren efectuate de către organele de poliţie şi prin folosirea câinelui de serviciu pentru prelucrarea urmelor de miros uman (la câteva ore după săvârşirea tâlhăriei, în condiţii meteorologice optime), a rezultat faptul că traseul urmat de autorii faptei a fost de la locuinţa părţii vătămate M.E.-V. la imobilul locuit de fraţii S.A. si A. R., aspecte evidenţiate în procesul verbal de folosire a câinelui.

 Acest fapt, coroborat cu declaraţiile celor doi inculpaţi date în faţa Instanţei cu ocazia soluţionării propunerii de arestare preventivă în dosarul  nr. 465/199/2013 al Judecătoriei Buhuşi, prin care afirmă că nu au mai fost la locuinţa părţii vătămate de mai mult de un an este de natură a sublinia ascunderea derulării faptelor de către cei doi inculpaţi cu privire la situaţia petrecută în cursul nopţii.

Examinarea medico legală efectuată de S.J.M.L. Bacău cu nr. 977/18.04.2013, constată faptul că la data de 18.04.2013 inculpatul A. R. prezintă „excoriatie palpebral stâng, ce s-a putut produce prin zgâriere cu unghiile, în condiţiile stabilite de anchetă şi pot data de 24-48 de ore şi necesită 1-2 zile îngrijiri medicale" . Din constatarea aceluiaşi act rezultă că la examenul Gardă Buhuşi/17.04.2013 susnumitul prezenta „plaga excoriată suborbitară stânga, agresiune declarativ ".

Această constatare se coroborează cu declaraţiile părţii vătămate, prin care arată că în timp ce se apăra de acţiunea de imobilizare a zgâriat pe „R." cu unghiile în zona feţei, în contradicţie cu declaraţia dată de inculpat în instanţă, precum că s-a zgâriat la pădure de o creangă.

Şi partea vătămată M. E. V. a fost supusă testării privind detecţia comportamentul simulat, raportul întocmit în cauză concluzionând că „nu au fost evidenţiate modificări ale stresului emoţional, semnificativ caracteristice indicilor comportamentului simulat" .

De asemenea, alte elemente care să creeze premisa comiterii infracţiunii şi următoarele aspecte de factură socială: localitatea în care a fost comisă fapta este cătunul ………din comuna Blăgeşti, judeţul Bacău, comunitatea fiind izolată şi pauperă, alcătuită aproape în exclusivitate din cetăţeni români de etnie rromă, neşcolarizată, fără locuri de muncă; accesul în zonă este anevoios, locuitorii se cunosc în majoritatea lor, fiind înrudiţi în mare parte, iar vestea că familia părţii vătămate s-a întors după un an de muncă din Italia cu posibile economii a devenit de notorietate.

În apărare inculpaţii au mai  motivat că sesizarea părţii vătămate a fost făcută din motive de duşmănie cu privire la o relaţie de concubinaj existentă în trecut între partea civilă M. G. şi concubina actuală a lui A.R. – S. D. M. şi viza plata pensiei de întreţinere faţă de copilul rezultat din acea relaţie, aspect infirmat de actele depuse de partea civilă.

Există neconcordanţe cu privire la  perioada de timp cât au stat inculpaţii De observat este şi faptul că, deşi unii martori au fost mai rezervaţi când au fost audiaţi la instanţă, toţi au arătat că îşi menţin declaraţiile date în cursul urmăririi penale. De asemenea există  şi  contradicţii între declaraţiile inculpaţilor şi ale concubinelor acestora. 

Situaţia de fapt reţinută rezultă  din procesul verbal de sesizare, procesul verbal de cercetare la faţa locului,  plângerea şi declaraţiile părţilor vătămate,  procesele-verbale de cercetare la faţa locului, planşe şi  fotografii judiciare, actul medical eliberat pe numele inculpatului A. Robert, biletul de trimitere eliberat pe numele M. E. V., procesul verbal de folosire a câinelui de urmă însoţit de schiţa grafică, rapoartele de constatare tehnico ştiinţifică, privind comportamentul simulat al celor doi inculpaţi, precum şi al părţii vătămate  procesul verbal de percheziţie domiciliară, procesul verbal de examinare vizuală a registrului de convorbiri telefonice existente pe telefonul ridicat din camera inculpatului S. A., cu ocazia percheziţiei domiciliare, procesul verbal de confruntare, procesul verbal de recoltare probe biologice, declaraţiile martorilor  şi  declaraţiile inculpaţilor.

Fapta inculpaţilor întruneşte în drept elementele constitutive ale infracţiunii de tâlhărie , prevăzută  de art. 233 al.1 -234 al.1 lit. c,d,f N. C. penal, cu aplicarea art.5 N. C. pen.( privind aplicarea legii penale mai favorabile până la judecarea definitivă a cauzei.), prin recalificare din infracţiunea de tâlhărie prevăzută de art.. 211 al.1, al.2 lit. a,b, al.2/1 lit. a ,c C. pen.(1969).

 La individualizarea pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpaţilor, instanţa va avea în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 74 C. pen., (respectiv împrejurările şi modul de comitere a infracţiunii, precum şi mijloacele folosite, starea de pericol creată pentru valoarea ocrotită, natura şi gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinţe ale infracţiunii, motivul săvârşirii infracţiunii şi scopul urmărit, antecedente penale ale acestora ,conduita după săvârşirea infracţiunii şi în cursul procesului penal şi nivelul de educaţie, vârsta, starea de sănătate, situaţia familială şi socială.) 

Astfel, instanţa reţine că fapta a fost săvârşită pe timp de noapte, prin efracţie  de două sau mai multe persoane, profitând de incendiul izbucnit la o altă locuinţă, prin folosirea de măşti, prin imobilizarea victimei, astfel că fapt prezintă un real pericol pentru ordine publică. În ceea ce priveşte inculpaţii instanţa  reţine că aceştia au avut o poziţie nesinceră, pe parcursul urmăririi penale şi la instanţă, sunt fără ocupaţie, lipsiţi de mijloace materiale,  necăsătoriţi – concubinaj  şi au copii minori în întreţinere.

De asemenea inculpatul S. A. nu posedă antecedente penale, în timp ce inculpatul A.R.  a mai săvârşit fapte penale în Italia, fiind arestat  acolo.

Faţă de cele ce preced instanţa va condamna fiecare inculpat la pedeapsa  închisorii pentru atingerea scopului şi îndeplinirea funcţiilor de constrângere şi de reeducare

În baza art. 66 alin. 1 lit. a, b, N.C. pen., va interzice inculpaţilor ca pedeapsă complementară exercitarea drepturilor de a fi aleşi în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a alege pe o perioadă de 1 an, după executarea pedepsei închisorii, după graţierea totală ori a restului de pedeapsă,după împlinirea termenului de prescripţie a executării sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiţionate.

În baza art. 65 alin. 1 raportat la art. 66 alin. 1 lit. a, b N. C. pen., va interzice inculpaţilor ca pedeapsă accesorie exercitarea drepturilor de a fi ales în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat şi de a alege, de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În temeiul art. 72 al. 1 N. C. pen. va computa din pedeapsa aplicată fiecărui inculpat  durata  reţinerii de 24 de ore,  pe data de 17.04.2013 şi durata restului preventiv de la 22.04.2013 la zi .

În temeiul art. 399 N. C.pr. pen. va menţine starea de arest a inculpaţilor.

În temeiul art.7 din Legea nr. 76/2008 va dispune prelevarea probelor biologice de la inculpaţi.

Pe latură civilă, instanţa reţine că părţile vătămate s-au constituit părţi civile cu suma de 4500 euro ,300-400 lei şi  c/valoarea gecii , a genţii, a actelor .În dovedirea  laturii civile au solicitat  proba cu un martor.

Partea vătămată M. E. V. a arătat că geanta şi geaca valorează 1-2 milioane lei vechi, iar actele 150 lei vechi. Partea vătămată a arătat că a mai avut şi suma de  300-400 lei . Părţile vătămate au dovedit furtul a 4500 euro ,dar nu au făcut dovada sumei de 300-400 lei.

 În ceea ce priveşte c/valoarea gecii, genţii şi actelor ,în lipsa unor înscrisuri, instanţa le-a apreciat la 200 lei.

Faţă de cele ce preced , urmează ca instanţa, în  temeiul art. 14 şi 346 C. pr. pen. 1443 şi 1372 C. civ., să admită în parte cererea pentru despăgubiri civile şi să  oblige inculpaţii în  solidar, la plata acestora către părţile civile.

În temeiul art. 276 N.C.pr.pen.,  va obliga fiecare inculpat la plata cheltuielilor judiciare efectuate de părţile civile reprezentând onorariu apărător ales.

Va constata că inculpaţii au avut apărător ales la instanţă.

Va dispune plata din fondurile Ministerului Justiţiei a onorariului pentru apărător oficiu la urm. penală.

Văzând şi dispoziţiile art.274 al.1 N. C.pr.pen .

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Dispune recalificarea faptei din infracţiunea de tâlhărie prevăzută de art.211 al.1,al.2 lit.a,b, al.2/1lit.a,c vechiul C.pen.,  în art.233 al.1 – 234 al.1 lit. c,d , f N.C.pen ,cu aplicarea  art.5 N C.pen.

 În temeiul art. .233 al.1 – 234 al.1 lit. c,d , f N.C.pen ,cu aplicarea  art.5 N C.pen.;

Condamnă inculpatul A. R. , zis „R.” fiul lui …..,  născut la data de ……… în Buhuşi , jud. Bacău, cu domiciliul în …….., CNP: ….., cetăţean român, fără ocupaţie, fără,  antecedente penale, studii 8 clase,necăsătorit, pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie la pedeapsa 3 ani  închisoare .

În temeiul art. .233 al.1 – 234 al.1 lit. c,d ,f N.C.pen ,cu aplicarea  art.5 N C.pen.;

 Condamnă inculpatul S. A. ,fiul lui ………, născut la data de ………… în Buhuşi, judeţul Bacău, cu domiciliul în ………, judeţul Bacău,  cetăţean român, 4 clase, necăsătorit ,fără ocupaţie, fără antecedente penale, CNP:…., pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie la pedeapsa 3 ani  închisoare .

În baza art. 66 alin. 1 lit. a, b, C. pen. interzice inculpaţilor ,ca pedeapsă complementară,  exercitarea drepturilor de a fi alesi în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice, de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat , pe o perioadă de 1 an ,după executarea pedepsei închisorii, după graţierea totală ori a restului de pedeapsă , după împlinirea termenului de prescripţie a executării sau după expirarea termenului de supraveghere a liberării condiţionate.

 În baza art. 65 alin. 1 raportat la art. 66 alin. 1 lit. a, b N.C. pen., interzice inculpaţilor ca pedeapsă accesorie, exercitarea drepturilor de a fi aleşi în autorităţile publice sau în orice alte funcţii publice şi  de a ocupa o funcţie care implică exerciţiul autorităţii de stat, de la rămânerea definitivă a prezentei sentinţe  şi până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei principale.

În temeiul art. 72 al.1 N.C.pen compută din pedeapsa aplicată fiecărui inculpat  durata reţinerii de 24 ore pe data de 17.04.2013  şi durata arestului preventiv de la data de 22.04.2013 la zi  pentru fiecare.

În temeiul art.399 NC.pr.pen.menţine starea de arest a inculpaţilor.

În temeiul art.7 din Legea nr.76/2008 dispune prelevarea probelor biologice de la inculpaţi.

În temeiul art. 19 ,25 şi 397 N.C.pr pen. şi art. 1357 şi 1443 C. civ, admite în parte cererea pentru despăgubiri civile şi obligă inculpaţii în solidar la plata despăgubirilor civile către părţile civile M. E. V. şi M. G. în sumă de 4500 euro ,s-au c/val în lei la data executării, precum şi la plata  sumei  de 200 lei.

În temeiul art.276 N. C..pr.pen., obligă fiecare inculpat la plata cheltuielilor judiciare efectuate de părţile vătămate în sumă de  câte 250 lei  reprezentând onorariu apărător ales.

Dispune plata din fondurile MJ a onorariului pentru apărător oficiu la urm. pen. în sumă 1200 lei avocat …….

Constată  că inculpaţii au  avut apărător ales la instanţă.

În temeiul art. 274 al.1N C. pr. pen., obligă fiecare inculpat la plata sumei de câte 2050 lei cheltuieli judiciare către stat, din care câte 1000 lei către Ministerul Administraţiei şi Internelor,  câte 50 lei către Ministerul Public, şi câte 1000 lei către Ministerul Justiţiei, din care câte 600 lei onorariu apărător oficiu .

Cu drept de apel în 10 zile de la comunicare

Pronunţată în şedinţă publică azi, 10.03.2014.

Preşedinte,

Păcuraru Ana

Grefier,

Luca Nicoleta

Red. PA – 02.04.2014

Tehnored. PA/LN- 6 expl;

02/07.04.2014

Domenii speta

Spete similare