Înscrisului tipărit pe hârtie nu i se poate ataşa o semnătură electronică

Hotărâre 3942/2013 din 17.04.2015


13.ÎNSCRISULUI TIPĂRIT PE HÂRTIE NU I SE POATE ATAŞA O SEMNĂTURĂ ELECTRONICĂ

Înscrisul în formă electronică reprezintă o colecţie de date în formă electronică între care există relaţii logice şi funcţionale şi care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificaţie inteligibilă, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar, căruia i se încorporează o semnătură electronică; în cazul de faţă se poate constata că intimata a întocmit un înscris în format electronic, însă nu l-a comunicat în modalitatea prevăzută de acest act normativ, adică prin intermediul unui program electronic, ci tipărit pe suport de hârtie şi comunicat prin procedura prevăzută de OG nr.2/2001, or, în această modalitate, înscrisului tipărit pe hârtie nici nu i se poate ataşa o semnătură electronică.

Judecătoria Bistriţa – secţia civilă, Sentinţa civilă nr. 3942/2013, pronunţată în dosarul nr. 1411/190/2013

Prin plângerea contravenţională înregistrată la această instanţă sub numărul de mai sus, declinată spre competentă soluţionare prin Sentinţa civilă nr. 24/2013, pronunţată de Judecătoria B în dosarul civil nr. 7770/193/2012, petentul L.L.C. a solicitat să se dispună, în principal, anularea procesului verbal de contravenţie seria R12 nr. 0280607, întocmit la data de 02.05.2012 de către intimata CNADNR SA – CESTRIN, şi, pe cale de consecinţă, anularea măsurii de sancţionare contravenţională a acestuia, iar în subsidiar, înlocuirea sancţiunii contravenţionale cu avertisment.

În motivare se invocă nulitatea absolută a procesului – verbal contestat, motivat de faptul că nu ar fi respectate prevederile art. 17 din OG 2/2001, în sensul că actul sancţionator nu are inserată semnătura agentului constatator.

Pe fondul cauzei, petentul a precizat că a primit procesul – verbal atacat la data de 14.05.2012. În plus, în cauză sunt incidente dispoziţiile OG 2/2001, precum şi prevederile CEDO şi ale Codului penal românesc în ceea ce priveşte reglementarea faptelor săvârşite în formă continuă, iar suma primită de intimată drept valoare de despăgubire reprezintă contravaloarea unei roviniete pe 12 luni.

În drept s-au invocat prevederile art. 1-31 din OG 2/2001 şi art. 10 din OG 15/2002. 

În probaţiune s-au anexat înscrisuri (f. 5).

Deşi a fost legal citată, intimata nu a formulat întâmpinare şi nu şi-a desemnat reprezentant în instanţă pentru susţinerea poziţiei procesuale.

Analizând actele şi lucrările dosarului prin prisma probelor administrate şi a temeiurilor juridice aplicabile, instanţa a reţinut  următoarele :

Prin procesul-verbal de constatare a contravenţiei seria R.12 nr.0280607 încheiat la data de 02.05.2012 de către intimata C.N.A.D.N.R. S.A, prin Centrul de Studii Tehnice Rutiere şi Informatică – CESTRIN, petentul a fost sancţionat, în temeiul art. 8 alin. 2 din O.G. nr. 15/2002 cu amendă contravenţională în cuantum de 250 lei, reţinându-se că în data de 22.03.2012, ora 16,51, pe DN 17, km. 85+380 m, TB, jud. BN, vehiculul categoria A cu nr. de înmatriculare B, aparţinând acestuia, a circulat fără a deţine rovinietă valabilă. Agentul constatator a reţinut că prin această faptă a fost încălcat art. 8 alin. 1 din O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare şi a tarifului de trecere pe reţeaua de drumuri naţionale din România.

În baza art. 8 alin. 3 din O.G. nr. 15/2002, petenta a fost obligată şi la plata tarifului de despăgubire în valoare de 28 Euro.

Potrivit dispoziţiilor art. 34 alin. 1 din OG nr. 2/2001, procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor este supus controlului de legalitate şi temeinicie al instanţei.

Verificând legalitatea actului constatator atacat, instanţa reţine că acesta a fost încheiat cu nerespectarea condiţiilor de formă prevăzute de dispoziţiile OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor şi îi lipseşte semnătura agentului constatator, ceea ce contravine art.17 din OG nr.2/2001.

Sub aspectul formei, instanţa a reţinut că procesul-verbal de constatare a contravenţiei, ca orice act administrativ,  trebuie să îmbrace forma scrisă, aceasta fiind una din condiţiile de validitate iar actele normative aplicabile acestei materii, respectiv OG nr.2/2001 şi OG nr.15/2002 nu prevăd în mod expres posibilitatea de a întocmi un act constatator  în formă electronică.

Potrivit dispoziţiilor art.5 din Legea nr.455/2001, înscrisul în formă electronică, căruia i s-a încorporat, ataşat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat nesuspendat sau nerevocat la momentul respectiv şi generată cu ajutorul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii electronice, este asimilat, în ceea ce priveşte condiţiile şi efectele sale, cu înscrisul sub semnătură privată, or, procesul verbal de constatare a contravenţiei este un act administrativ de autoritate, întocmit de agentul constatator ca reprezentant al unei autorităţi administrative, după o procedură prevăzută expres de lege şi nu un act sub semnătură privată.

În plus, în conformitate cu art. 4  din Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică, înscrisul în formă electronică reprezintă o colecţie de date în formă electronică între care există relaţii logice şi funcţionale şi care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificaţie inteligibilă, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar, căruia i se încorporează o semnătură electronică ; în cazul de faţă se poate constata că intimata a întocmit un înscris în format electronic însă nu l-a comunicat în modalitatea prevăzută de acest act normativ, adică prin intermediul unui program electronic, ci tipărit pe suport de hârtie şi comunicat prin procedura prevăzută de OG nr.2/2001, or, în această modalitate, înscrisului tipărit pe hârtie nici nu i se poate ataşa o semnătură electronică.

În consecinţă, având în vedere că nu au fost respectate cerinţele legale privind modalitatea de întocmire a actelor de constatare cu caracter administrativ şi apreciind că nu se mai impune verificarea procesului-verbal şi sub aspectul temeiniciei, instanţa în temeiul art.34 din OG 2/2001, a admis plângerea formulată şi în consecinţă a anulat procesul-verbal de constatare a contravenţiei atacat şi sancţiunile aplicate în temeiul său, ca nelegal.

Împotriva acestei hotărâri a formulat recurs, recurenta C.N.A.D.N.R. SA – CESTRIN, solicitând admiterea recursului, modificarea în tot a sentinţei recurate, în sensul respingerii acţiunii şi menţinerea procesului verbal de constatare a contravenţiei ca temeinic şi legal..

În motivare s-a arătat că instanţa de fond a apreciat în mod eronat că procesul verbal de constatare a contravenţiei nu a fost încheiat cu respectarea dispoziţiilor legale prevăzute de O.G. 2/2001.

Potrivit art. 4 din Legea 455/2001 privind semnătura electronică, înscris în formă electronică reprezintă o colecţie de date în formă electronică între care există relaţii logice şi funcţionale şi care redau litere, cifre sau orice alte caractere cu semnificaţie inteligibilă, destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic sau al altui procedeu similar, iar potrivit art. 5 din aceeaşi lege înscrisul în formă electronică, căruia i s-a încorporat, ataşat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, este asimilat, in ceea ce priveşte condiţiile şi efectele sale. cu înscrisul sub semnătură privată.

Prin urmare, dispoziţiile legale se aplică înscrisurilor generate în formă electronică, iar înscrisul semnat electronic este asimilat cu privire la condiţii, altele decât semnătura, şi efecte înscrisului sub semnătură privată. Semnătura este o condiţie a înscrisului, dar nu se poate susţine că semnătura este validată de însăşi semnătură în această situaţie. Astfel, semnătura electronică este un element independent de înscris, fie că este sub semnătură privată sau autentică, fie că este o simplă declaraţie pe propria răspundere.

Semnătura electronica reprezintă aşadar forma digitală a semnăturii olografe, având aceleaşi funcţionalitate şi aplicabilitate ca si semnătura olografa, servind la identificarea semnatarului si atestarea, precum în prezenta cauză, de către agentul constatator învestit cu autoritatea statală, că cele constatate in procesul verbal corespund întru-totul stării de fapt şi de drept celor reţinute, învestind astfel actul de constatare al contravenţiei cu prezumţia de legalitate si temeinicie.

Nicio dispoziţie legală nu interzice ca semnătura electronică să poată fi aplicată pe înscrisuri autentice.

Se realizează o confuzie între generarea unui înscris în formă electronică şi materializarea pe suport de hârtie a acestor date şi informaţii astfel generate.

De asemenea, contravenientului nu i se comunică originalul înscrisului, care este generat electronic, ci o copie, conform art. 25 alin. 1 din O.G. 2/2001 procesul verbal se va înmâna sau, după caz, se va comunica, în copie contravenientului. Pentru persoana căreia i se adresează, înscrisul în formă electronică poate fi citit tot informatic, sau în mod echivalent pe suport de hârtie, întrucât odată generat şi semnat electronic, fără îndoială înscrisul electronic poate dobândi o existenţă fizică, palpabilă, pe suport de hârtie şi destinat a fi citit cu ochiul liber. Astfel, un înscris care are asociată o semnătura electronică extinsă, cum este şi procesul verbal contestat, nu îşi pierde valabilitatea prin imprimare pe suport de hârtie, deoarece întotdeauna un asemenea act va fi disponibil şi accesibil să fie citit în format electronic, unde se va putea vizualiza şi semnătura electronică. Prin urmare, nu este necesar ca pe forma scrisă a procesului verbal de constatare a contravenţiei, care în formă electronică are ataşată semnătura electronică a agentului constatator, să existe şi semnătura olografă a acestuia.

Procesul verbal de contravenţie este un înscris generat şi semnat în forma electronica, cu respectarea prevederilor legale în materie, iar sub aspectul naturii lor juridice se mai reţine că legea privind semnătura electronică trebuie interpretata sistematic, art. 6 şi art. 7 din acest act normative prevăzând expres efectul identic cu cel al actului autentic pentru înscrisul în formă electronică, căruia i s-a încorporat, ataşat sau i s-a asociat logic o semnătura electronică.

Ca argument suplimentar, chiar dacă ar fi fost concepută să fie aplicată în raporturile dintre privaţi, privaţi - autoritate şi numai în format electronic, semnarea electronică a proceselor verbale de contravenţie de către agentul constatator valorează totuşi asumare celor consemnate în acestea.

In plus. O.G. nr. 2/2001 nu stabileşte ce fel de semnătură se alică pe procesele verbale de contravenţie, olografa sau electronică, lăsând astfel posibilitatea aplicării şi a semnăturii electronice.

Procesul verbal de constatare a contravenţiei a fost emis prin Sistemul informatic de emitere, gestiune, monitorizare şi control a rovinietei SIEGMCR. iar proprietarul / utilizatorul a fost identificat prin interogarea bazei de date a Ministerului Administraţiei şi Internelor, Direcţia Regim Permise de Conducere şi înmatriculare a Vehiculelor, în baza protocolului dintre aceasta instituţie şi C.N.A.D.N.R. S.A, potrivit art. 9 din O.G. nr. 15/2002.

În drept s-au invocat disp. art. 299-316 Cod procedură civilă.

Tribunalul, examinând în baza prevederilor art.304 şi art.3041 Cod procedură civilă hotărârea atacată atât prin prisma motivelor de recurs invocate cât şi sub toate aspectele, a constatat că recursul declarat de recurentă este nefondat.