Partaj judiciar

Sentinţă civilă 3616/2014 din 26.03.2014


R O M Â N I A

JUDECĂTORIA ORADEA

SECŢIA CIVILĂ

SENTINŢA CIVILĂ  Nr. 3616/2014

Şedinţa publică de la 26 Martie 2014

Completul compus din:

PREŞEDINTE ……

Grefier …….

Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe reclamant ….. şi pe pârât …., având ca obiect partaj judiciar.

La apelul nominal făcut in cauza, nu se prezintă nimeni.

Procedura este completa.

S-a făcut referatul cauzei, după care :

Dezbaterile în fond au avut loc în şedinţa publică  din data de 19.03.2014, fiind consemnate în acea încheiere, care face parte integrantă din prezenta, când instanţa, având nevoie de timp pentru a delibera şi pentru a da posibilitate părţilor să depună concluzii scrise, a amânat pronunţarea pentru data de 26.03.2014, când în aceeaşi compunere şi pentru aceleaşi motive a hotărât următoarele:

INSTANŢA

Constată că prin cererea de chemare in judecata, înregistrată pe rolul instanţei sub nr de dosar 18755/271/2011, legal timbrata, astfel cum a fost precizata, reclamantii ……. au solicitat în contradictoriu cu paratii …… ca prin hotararea ce se va pronunta sa se dispuna sistarea stării de indiviziune asupra imobilului de la adresa din ……….., în sensul atribuirii cu sultă către reclamanti a terenului aflat în proprietatea Statului Român identificat cu nr. top. …. în suprafaţă de 17 mp, nr. top. …… în suprafaţă de 61 mp, nr. top. …… în suprafaţă de 178 mp, înscris în CF …; să se dispuna întabularea asupra terenului în favoarea lor, în coala de carte funciară; să se constate că au uzucapat terenul şi apartamentul aflat în domeniul privat al Statului Român identificat cu nr. top. . în suprafaţă de 17 mp, nr. top. .., în suprafaţă de 61 mp, nr. top. .. în suprafaţă de 178 mp, înscris în CF …… Oradea; să se dispuna anularea documentaţiilor cadastrale şi a tuturor actelor ulterioare precum şi a întabulărilor de carte funciară aferente nr. cad. …….; sa se stabileasca limita de grăniţuire cu nr. cad. ……. având în vedere că la data întocmirii documentaţiei cadastrale s-a trasat limita dintre proprietăţi sub forma unei linii drepte, omiţându-se că astfel reclamanţii au fost privaţi de o suprafaţă din terenul lor, cu cheltuieli de judecata.

In motivarea cererii de lor, reclamanţii au arătat ca din 1996 deţin o parte din imobilul din litigiu cu titlu de întreţinere, înscris în CF ….. nr. top. …. …. şi mai apoi din 2001 au mai moştenit o parte din imobil, înscris în CF .., nr. top. …...

Conform Planului de situaţie întocmit de topograf autorizat …,  rezultă că este posibilă partajarea în natură a imobilului amintit, deoarece ……… şi părinţii acestuia au front stradal la imobilul proprietatea lor, iar dacă li se atribuie lor terenul proprietatea Statului Român şi ei vor avea acces îndestulător la locuinţa proprietatea lor situată în spatele curţii.

Menţionează că terenul proprietatea Statului Român a fost şi este folosit şi în prezent de reclamanti pe deplin şi în netulburată posesie.

Încă din 1975 şi până în prezent au folosit neîntrerupt atât ei cât şi antecesorii lor terenul la care au făcut referire în petit ca şi drum de acces şi grădină la apartamentele lor situate în spatele curţii.

Cât priveşte documentaţiile cadastrale întocmite pentru nr. cad. …..acestea au fost realizate fără a li se cere acceptul pentru vecinătăţi şi fără a respecta situaţia de fapt din teren. Precizeaza că pe suprafaţa de teren aferentă nr. cad. 10326 sunt situate căminele de apă ale întregului imobil, inclusiv cele ale apartamentelor deţinute de reclamanti.

Este adevărat că sunt mai multe numere topografice şi mai multe coli ce carte funciară, dar ca şi mod de amplasare este o curte comună cu mai multe apartamente, care prin modul în care sunt folosite aceste apartamente în prezent, se pot individualiza în separarea lor în două proprietăţi distincte, una a reclamantilor şi alta a familiei ….

Precizeaza că nr. cad. 1…..0 aparţine tot lui …….

De altfel de la momentul când noi au promovat prezentul litigiu, în scop şicanator, pârâtul a promovat mai multe litigii prin care solicită acces la proprietatea sa. Dacă ar fi o reală sistare de indiviziune în acea curte nu ar mai fi necesar un asemenea demers.

Dar dupa cum rezultă şi din schiţa întocmită de topograf, au o intrare comună şi o curte comună.  În aceste condiţii, evident se foloseşte în indiviziune o suprafaţă de teren, respectiv nr. top …… astfel că solicitarea lor de sistare a sării de indiviziune este pertinentă şi necesară, deoarece astfel s-ar ajuta la stingerea unei stări conflictuale între părţi. Fiecare ar folosi  ceea ce îi revine de drept.

Cât priveşte proprietatea statului român, aşa cum am arătat, acesta nu a folosit niciodată nici terenul nici apartamentul în litigiu. Mai mult  după cum au dovedit cu chitanţele sunt cei care au plătit impozit pe acel apartament, astfel că tacit li s-a recunoscut de instituţiile statului calitate de proprietari. Nici în prezent Consiliul Local, prin instituţiile abilitate, nu a întreprins nici un demers în vederea intrării în posesia acelui spaţiu, deoarece este conştientă că în condiţiile date acest spaţiu este impropriu folosirii.

Paratii au depus la dosar intampinari prin care au solicitat respingerea cererii de chemare in judecata.

In cauza au fost incuviitate si administrate probele cu inscrisurile de la dosar si cu un raport de expertiza topo intocmit de exp. ing. …… ( f. 152 – 158), cu interogatoriul partilor ( f. 104 – 106), cu martorii ……

Instanţa analizând actele şi lucrările dosarului reţine următoarele:

In fapt, dupa cum rezulta din extrasele de carte funciara de la dosar, imobilul situat în ….. judeţul Bihor, se compune din 4 apartamente, respectiv: apartamentul nr. 1 este proprietatea paratului …, apartamentul nr. 2 aparţine Statului Român, iar apartamentele nr. 3 şi 4 aparţin reclamantilor ……

Totodata, instanta va mai retine ca accesul la cele 4 apartamente se face pe o poarta comuna si pe un drum care este în coproprietatea şi folosinţa comună a tuturor coproprietarilor din imobil, proporţional cu cota-parte a fiecăruia, astfel cum este înscrisă în cartea funciară.

In ceea ce priveste capatul principal de cerere ( desi nu este primul petit in ordinea stabilita prin cererea de chemare in judecata), prin care se solicita să se constate că au uzucapat terenul şi apartamentul aflat în domeniul privat al Statului Român identificat cu nr. top. ……., în suprafaţă de 17 mp, nr. top. …. în suprafaţă de 61 mp, nr. top. .. în suprafaţă de 178 mp, înscris în CF ….., instanta va retine urmatoarele.

Astfel, dupa cum rezulta din inscrierile de carte funciara, imobilul in litigiu este proprietatea Statului Roman.

Instanta retine că problema uzucapiunii in sistemul cartilor funciare, poate fi rezolvata numai având in vedere succesiunea legilor in timp pe aceste teritorii. In ce priveste Transilvania, doua momente prezinta importanta deosebită :

- 22 iunie 1943, când prin Legea nr. 389 a fost extinsă, printre altele, aplicarea Codului civil şi peste Carpaţi, fiind scoase din vigoare Codul civil austriac şi legile maghiare.

- 12 iulie 1947, dată la care, prin Legea nr. 241/1947, a fost pusă în aplicare Legea nr. 115/1938 pentru unificarea dispoziţiilor privitoare la cărţile funciare, fiind scoase din vigoare reglementările locale în materie.

Până la cele două legi de extindere a legislaţiei civile româneşti în Transilvania, uzucapiunea a fost reglementată prin legile maghiare şi Codul civil austriac. În teritoriile unde se aplicau legile locale maghiare, uzucapiunea era de 32 de ani in cazurile obişnuite, de 40 de ani fata de biserica si de 100 de ani fata de stat. Iar în ţinuturile unde se aplica Codul civil austriac, uzucapiunea opera printr-o posesie exercitată timp de 30 de ani in cazurile obişnuite, fata de biserica si de stat termenul prev. de lege pentru a uzucapa era de 40 de ani.

Prin Legea nr. 389/1943 şi Legea nr. 260/1945 s-a menţinut, pe de o parte, vechea reglementare a cărţilor funciare şi, pe de altă parte, s-a prevăzut că uzucapiunile începute înainte de extinderea legislaţiei române vor fi cârmuite, în ce priveşte natura, durata şi efectele lor, de dispoziţiile legilor sub care au început, adică de legile maghiare sau Codul civil austriac.

Uzucapiunile începute între momentul extinderii legislaţiei civile române în Transilvanie şi data intrării în vigoare a Legii nr. 115/1938, prin Legea nr. 241/1947, li s-au aplicat şi li se aplică reglementările din cartea a III-a, titlul XX a Codului civil român.

Legea nr. 115/1938, intrată în vigoare la 12 iulie 1947, reglementează uzucapiunea diferit faţă de reglementările anterioare din Transilvania. Această reglementare se aplică uzucapiunilor începute sub imperiul ei.

În sinteză, prescripţiile împlinite sau începute înainte de extinderea Codului civil român sunt şi rămân reglementate de legile maghiare sau, după caz, de Codul civil austriac. Prescripţiile începute între datele de extindere a legilor civile române şi momentul punerii în aplicare a Legii nr. 115/1938 sunt guvernate de Codul civil român. După 12 iulie 1947, uzucapiunea poate începe şi îşi produce efectele  numai în cazurile şi condiţiile prevăzute de Legea nr. 115/1938.

In consecinta, incepand cu anul 1947, in Transilvania nu se aplica dispozitiile Codului civil, ci cele cuprinse in D.L. nr. 115/1938.

In acest sens prin decizia nr. 86/2007, admiţând recursul în interesul legii, Î.C.C.J. a  s-a stabilit ca în situaţia prescripţiilor achizitive începute sub imperiul Decretului – Lege nr. 115/1938 şi împlinite după intrarea în vigoare a Legii nr. 7/1996, acţiunile în constatarea dobândirii dreptului de proprietate prin uzucapiune în regim de carte funciară sunt guvernate de dispoziţiile legii vechi, respectiv cele ale Decretului – Lege nr. 115/1938.

Deciziile date de ICCJ in solutionarea unui recurs in interesul legii sunt obligatorii pentru instanţe de la data publicarii lor in M. Of. si nu pot fi indepartate.

Se retine că Decretul – Lege nr. 115/1938  reglementează doua cazuri exceptionale de dobandire a dreptului de proprietate prin uzucapiune in art. 27-28. Un prim caz este acela in care s-au inscris fara cauza legitima, adica pe baza unui titlu nevalabil, drepturi reale ce pot fi dobandite prin uzucapiune, acestea vor ramane valabil dobandite, daca titularul astfel inscris le-a posedat cu buna credinta, potrivit legii, timp de 10 ani.

Al doilea caz este acela in care posesorul unui imobil pe care l-a posedat in conditiile legii, timp de 20 de ani de la moartea proprietarului tabular poate cere intabularea dreptului in favoarea sa in temeiul uzucapiunii.

În speta nu sunt indeplinite conditiile uzucapiunii reglementata de art. 28 din Decretul- Lege nr. 115/1938, întrucât proprietarul de carte funciară este Statul Roman.

Pe de alta parte se retine că, anterior consacrării legale  a  proprietăţii private  a  statului, prin dispoziţiile  Legii nr. 18/1991 şi ale  Legii nr. 213/1998, bunurile  aparţinând  statului  şi unităţilor  administrativ  teritoriale  nu puteau  fi  dobândite  prin  uzucapiune, fiind  declarate imprescriptibile.

Pentru reglementarea  situaţiei juridice a ocupării  imobilului ( apartament cu teren), reclamanta  trebuie să facă demersurile  la Primăria Mun. …..  în  vederea  concesionării, închirierii  sau  cumpărării imobilului proprietatea  Statului Român.

Pentru considerentele mai sus aratate, instanta va respinge ca neintemeiat capatul de cerere prin care se solicita constatarea dobandirii dreptului de proprietate prin uzucapiune asupra imobilului in litigiu.

In ceea ce priveste capatul de cerere privind sistarea indiviziunii asupra imobilului de la adresa din …….., în sensul atribuirii cu sultă către reclamanti a terenului aflat în proprietatea Statului Român identificat cu nr. top. ….3, în suprafaţă de 17 mp, nr. top. …, în suprafaţă de 61 mp, nr. top. …… în suprafaţă de 178 mp, înscris în CF ….., va fi respins pentru motivele ce urmeaza.

In speta de fata terenul identificat cu nr. top. ……3, în suprafaţă de 17 mp, nr. top. .. în suprafaţă de 61 mp, nr. top. ……..3 în suprafaţă de 178 mp, înscris în CF …Oradea este practic curtea comuna a imobilului situat în ……., compus din 4 apartamente.

Fiind vorba despre o curte comuna, in speta sunt incidente dispozitiile art. 646 referitoare la coproprietatea fortata.

Astfel, potrivit art. 646 coroborat cu art. 649 cod civil, sunt considerate parti comune, printre altele si terenul pe care se afla cladirea, compus atat din suprafata construita, cat si din cea neconstruita necesara, precum si curtea interioara a unui imobil.

In doctrina juridica si practica judiciara anterioare noului cod civil s-a arata ca ar fi admisibila o cerere de sistare a indiviziunii si asupra unui bun aflat in coproprietate fortata, insa doar cu acordul tuturor coproprietarilor, in speta de fata lipsind un astfel de acord.

De asemenea, in conformitate cu prevederile art. 658 NCC, ar fi posibil cu acordul a doua treimi din numarul coproprietarilor sa se hotarasca incetarea destinatiei de folosinta comuna pentru partile comune ale cladirilor, devenind aplicabile dispozitiile privitoare la coproprietatea obisnuita, insa in speta paratii ( ceilalti coproprietari ai imobilului), prin intampinarile formulate, se opun sistarii coproprietatii fortate.

Respingandu-se capetele principale ale cererii, vor fi respinse si cele accesorii privind inscrierea dreptului de proprietate al reclamantilor in cartea funciara si de anulare a documentaţiilor cadastrale şi a tuturor actelor ulterioare precum şi a întabulărilor de carte funciară aferente nr. cad. ……….. si de stabilire a liniei de hotar conform noilor cote de proprietate si loturi propuse.

In temeiul art. 274 cod procedura civila, reclamantii fiind in culpa procesuala vor fi obligati la plata cheltuielilor de judecata catre paratul …… in suma de 3000 lei, reprezentand onorariu avocatial.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

Respinge acţiunea civilă, formulată de reclamantii .., împotriva …

Obliga reclamantii sa achite paratului ……. cu titlu de cheltuieli de judecata suma de 3000 lei, reprezentand onorariu avocatial.

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică din 26.03.2014.

PREŞEDINTE GREFIER  .

Domenii speta