Alte cereri

I N S T A N T A

Prin cererea inregistrata la instanta cu nr. X din 12.12.2013, reclamanta B A a chemat in judecata si personal la interogatoriu pe parata S P, solicitand ca, prin sentinta ce se va pronunta:

- sa se dispuna transformarea obligatiei de intretinere in natura, asumata de reclamanta prin contractul de intretinere autentificat cu nr. X/4.12.2012 la biroul notarului public X, in obligatia de plata a unei sume de bani, lunar, corespunzatoare nevoilor paratei, cu obligarea paratei la plata cheltuielilor de judecata.

In motivarea actiunii, reclamanta a aratat ca, prin contractul de intretinere autentificat cu nr. X/4.12.2012 la biroul notarului public X, ea s-a obligat sa presteze intretinere paratei S P pe toata durata vietii acesteia. Dupa incheierea contractului de intretinere, relatiile dintre parti au fost bune o perioada de timp, reclamanta ocupandu-se personal de parata, precum si prin intermediul altor persoane solicitate si acceptate de catre parata, care o supravegheau pe timpul zilei, se ocupau de igiena paratei, incalzirea hranei preparata de reclamanta, facutul focului si altele asemenea. Totodata, reclamanta s-a ocupat personal de igienizarea locuintei paratei, de spalarea hainelor, de prepararea hranei, de imbunatatirea starii de sanatate a paratei, chemand medicul de familie la domiciliu, cumparand medicamentele prescrise. Cand parata a avut nevoie de spitalizare, reclamanta a asigurat internarea acesteia si a tinut legatura cu cadrele medicale. Reclamanta a sustinut ca si-a indeplinit obligatia de intretinere in natura pana in momentul in care parata, aflata sub influenta nepotilor eiH F siH F, a refuzat sa mai primeasca de la reclamanta alimentele, medicamentele, a acuzat-o pe reclamanta ca intentioneaza sa o otraveasca si i-a interzis reclamantei sa mai vina la domiciliul ei. Cu toate acestea, o perioadade timp reclamanta a asigurat in imobilul paratei prezenta numitei T M, pe care reclamanta a platit-o pentru a o supraveghea pe parata, pentru a-i face menajul si a-i prepara hrana. Fiind influentata de nepotii ei, prin cererea ce a facut obiectul dosarului civ. nr. X/189/2013 al Judecatoriei X, parata a solicitat rezolutiunea contractului de intretinere, cerere care a fost respinsa prin decizia civ. nr. X/R/2.10.2013 a Tribunalului X. Dupa solutionarea definitiva a cauzei mentionate, reclamanta a mers de mai multe ori, in lunile octombrie si noiembrie 2013, la locuinta paratei pentru a discuta cu ea si pentru a-i presta intretinere, insa de fiecare data parata a refuzat sa o primeasca pe reclamanta, a refuzat sa accepte ca aceasta sa-i presteze intretinere si a refuzat sa primeasca alimentele aduse de reclamanta. In continuare, in aceeasi perioada de timp reclamanta a expediat paratei, prin mandate postale, sume de cate 500 lei, lunar, sume pe care parata a refuzat sa le primeasca, restituindu-le. In aceste conditii, reclamanta a solicitat ca obligatia de intretinere in natura sa fie transformata in obligatia de plata a unei sume de bani, potrivit nevoilor paratei.

In drept, reclamanta a invocat prevederile art. 2261, art. 2262 din Codul civil.

In dovedirea actiunii, reclamanta a depus la dosar, in copie, contractul de intretinere autentificat cu nr. X/4.12.2012 la biroul notarului public X din M, jud. X; decizia civ. nr. X/R/2.10.2013 a Tribunalului X; cupoane de mandat postal din datele de 4.12.2012, 4.11.2013, 2.12.2013si a folosit proba cu martori.

Din procesul-verbal de informare gratuita privind avantajele medierii nr.16/28.11.2013, intocmit de Cabinetul avocatului Grigoras Laura, rezulta ca reclamanta a fost informata cu privire la avantajele medierii, conform art. 2 din Legea nr. 192/2006, modificata.

Paratanu a formulat intampinare.

La dosarul cauzei a fost atasat dosarul civ. nr. X/189/2013 al Judecatoriei X, in care au fost pronuntate sentinta nr. X/20.03.2013 si decizia nr. X/R/2.10.2013.

Primul termen de judecata a fost stabilit de instanta pentru data de 30.01.2014, termen la care parata nu s-a prezentat, insa a solicitat amanarea judecatii.

Cauza a fost amanata pentru termenul din 13.02.2014, termen la care parata S P a formulat intampinare (filele 43-44 dosar), prin care parata a solicitat respingerea actiunii reclamantei, deoarece nu sunt indeplinite conditiile prevazute de art. 2261 din Codul civil, respectiv nu este indeplinita conditia „motivelor obiective”, astfel motivele invocate de reclamanta in actiunea formulata nu constituie motive obiective. Totodata, transformarea obligatiei de intretinere, in natura, in obligatia de plata a unei sume de bani, nu este obligatorie pentru instanta, ci doar o posibilitate. Prin transformarea obligatiei de intretinere, in natura, in obligatia de plata a unei sume de bani, ar transforma contractul de intretinere intr-un contract de renta viagera. Parata a mai sustinut ca in realitate, contractul de intretinere a fost incheiat de parti cu incalcarea dispozitiilor legale privind conditiile de validitate ale contractului, situatie care duce la anularea contractului.

La acelasi termen din 13.02.2014, parata a formulat cerere reconventionala (filele 44-46 dosar), prin care a solicitat ca, in contradictoriu cu reclamanta B A, sa se constate ca, contractul de intretinere incheiat de parti este lovit de nulitate absoluta, pentru motivul cauzei imorale, precum si ca acelasi contract de intretinere este lovit de nulitate relativa, fiind afectat de vicii de consimtamant la incheierea contractului (eroare si dol).

In motivarea cererii reconventionale, parata a sustinut ca la notariat i s-a cerut sa aplice degetul pe un act, cu toate ca ea cunoaste sa citeasca si sa scrie, fiind absolventa a cinci clase. Dupa ce a ajuns acasa, parata a cerut explicatii reclamantei, insa aceasta a amenintat-o ca ii va darama casa, spunand ca nu are nevoie de casa, ci de teren. Ulterior, parata a aflat scopul incheierii contractului, anume acela de a face un service auto si o spalatorie pentru fiul ei, plecat in strainatate si care vrea sa revina in comuna, aspect pe care il cunosc si locuitorii din comuna, deoarece reclamanta a facut astfel de afirmatii. Aceasta este credibil deoarece imobilul in care locuieste parata are o pozitie centrala in comuna. Astfel, contractul de intretinere este lovit de nulitate absoluta deoarece cauza incheierii lui este ilicita, imorala. Cauza imorala a contractului este dovedita prin conduita reclamantei, aceasta urmarind sa devina proprietara imobilului, iar nu sa presteze paratei intretinere. Totodata, parata a incheiat contractul fiind indusa in eroare si inselata de catre reclamanta, spunand ca ii face acte pentru ajutor social. Parata a mai sustinut ca ea are rude apropriate cu care este in relatii bune, care au ajutat-o, astfel ca parata nu avea nevoie „sa-i faca acte” reclamantei. Parata a sustinut ca ea nu a cunoscut continutul actului intocmit, nu i-a fost citit, nu i s-a explicat nimic despre acest act. Persoana care a fost la notariat, Z S, este colega de serviciu cu reclamanta, ambele lucrand la Primaria F. Notarul nu a facut mentiunea expresa in contract ca ea, parata, nu stie carte, dat fiind ca pe contract s-a aplicat amprenta digitala a paratei. Parata a precizat ca nu au fost respectate prevederile art. 62 din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 36/1995, potrivit carora notarul avea obligatia ca, in cazul in care aplica amprenta, sa intocmeasca o incheiere in care sa indice motivul pentru care se aplica amprenta (boala sau persoane care nu stiu carte), incheierea tinand loc de semnatura; o astfel de incheiere este obligatorie, sub sanctiunea nulitatii.

In drept, parata a invocat prevederile art. 1247, 1248, 1235, 1207 din Codul civil.

Parata a depus la dosar declaratii extrajudiciare date de catre F F, F F, F; evaluare psihologica nr. X/11.02.2014, intocmita de Cabinetul individual de psihologie clinica F F si a folosit proba cu martori.

Prin note scrise depuse la dosar la termenul din 13.02.2014, avocatul reclamantei a solicitat sa se constate decaderea paratei din dreptul de a formula intampinare si cerere reconventionala, cat si din dreptul de a propune probe. Reclamanta a aratat ca parata a formulat intampinarea si cererea reconventionala la data de 12.02.2014, cu mult dupa termenul prevazut de lege, astfel ca, potrivit art. 208 alin.2 si art. 209 alin.4 parata este decazuta din dreptul de a formula intampinare si cerere reconventionala.

Cu privire la intampinarea si cererea reconventionala, articolul 201 alin. 1 din Codul de procedura civila, intampinarea se depune in termen de 25 de zile de la data comunicarii cererii de chemare in judecata.

Referitor la intampinare, 208 din Codul de procedura civila prevede ca

„(1) Intampinarea este obligatorie, in afara de cazurile in care legea prevede in mod expres altfel.

(2) Nedepunerea intampinarii in termenul prevazut de lege atrage decaderea paratului din dreptul de a mai propune probe si de a invoca exceptii, in afara celor de ordine publica, daca legea nu prevede altfel”.

Privitor la cererea reconventionala, articolul 209 alin.4 Cod.proc.civ. prevede ca cererea reconventionala se depune, sub sanctiunea decaderii, odata cu intampinarea sau, daca paratul nu este obligat la intampinare, cel mai tarziu la primul termen de judecata.

In cauza de fata, intampinarea este obligatorie, insa parata nu a formulat intampinare in cadrul termenului prev. de art. 201 alin.1 Cod.proc.civ., termen ce se calculeaza incepand cu data la care parata a primit cererea de chemare in judecata si inscrisurile anexate acesteia. Parata a primit cererea de chemare in judecata la data de 20.12.2013, conform dovezii de inmanare aflata la fila 26 dosar.

In conditiile in care parata a depus intampinarea si cererea reconventionala dupa implinirea termenului prevazut de lege in acest scop, instanta va constata ca parata este decazutadin dreptul de a formula cerere reconventionala.

Ca urmare, se va respinge, ca tardiva, cererea reconventionala prin care parata S P a solicitat ca, in contradictoriu cu reclamanta B A, sa se constate nulitatea absoluta a contractului de intretinere incheiat de parti, pentru motivul cauzei imorale, precum sa se constate nulitatea relativa a aceluiasi contract de intretinere, pentru vicii de consimtamant la incheierea contractului (eroare si dol).

Cu privire la cererea paratei de a i se incuviinta administrarea probei cu martori, cerere formulata la termenul din 13.02.2014, sunt incidente prevederile art. 254 alin.2 pct. 4 Cod.proc.civ, potrivit carora dovezile care nu au fost propuse prin intampinare pot fi incuviintate daca administrarea probei nu duce la amanarea judecatii.

Parata a solicitat audierea unei martor, a carui prezenta in instanta a asigurat-o la termenul din 13.02.2014, motiv pentru care s-a incuviintat paratei administrarea probei cu martori.

Cu privire la actiunea formulata de reclamanta, din analiza actelor si lucrarilor dosarului, se retin urmatoarele:

Reclamanta B A are varsta de 47 de ani si domiciliaza in satul/com. F, jud. X.

Parata S P are varsta de 86 de ani, este vaduva, nu are copii si are domiciliul in satul/com. F, jud. X.S P este titulara unei pensii de 380 lei, lunar.

Prin contractul de intretinere autentificat cu nr. X/4.12.2012 la biroul notarului public X din M, jud. X, parata S P, in calitate de transmitatoare, a transmis reclamantei B A dreptul de proprietate asupra imobilului situat in satul/com. F, compus din casa de locuit cu 4 corpuri de cladire si din suprafata de teren aferenta de 1.289 m.p., imobil inscris in cartea funciara nr. 72807 a localitatii F, cu nr. cadastral provizoriu 72807. Corelativ, reclamanta s-a obligat sa asigure paratei intretinere pe toata durata vietii acesteia, in mod continuu, cu tot ceea ce este necesar pentru un trai decent, constand in procurarea de alimente, efectuarea menajului, ingrijire din punct de vedere igienic, procurarea de medicamente, asigurarea asistentei medicale, spitalizare, iar la deces sa o inmormanteze. Prin contractul de intretinere incheiat, parata S P si-a constituit drept de uzufruct viager asupra intregului imobil. In contract s-a mentionat ca dobanditoarea B A urma sa locuiasca cu S P in tot imobilul in cauza, pana la incetarea din viata a transmitatoarei.

Conform celor consemnate in contract, la incheierea contractului de intretinere S P a fost asistata de Z S, delegat al colectivului de autoritate tutelara al Primariei com. F in baza dispozitiei nr. 628/3.12.2012, emisa de Primaria com. F.

Contractul de intretinere nu a fost semnat olograf de catre S F, ci la rubrica „Transmitatoare asistata S P” a fost imprimata o amprenta digitala.

Prin contract, partile au declarat ca li s-a citit actul, care reprezinta vointa lor libera si neviciata si ci isi asuma raspunderea pentru calitatea si realitatea declaratiilor din contract.

Dupa incheierea contractului de intretinere, prin cererea inregistrata la Judecatoria X cu nr.X din 31.01.2013, S P a chemat-o in judecata pe B A, solicitand sa se dispuna rezolutiunea contractului de intretinere autentificat cu nr. X/4.12.2012 la biroul notarului public X. In motivarea cererii, S P a sustinut ca B A nu si-a indeplinit, in niciun fel, obligatia de intretinere asumata prin contract, nici macar nu a venit sa o viziteze. In cerere s-a mai aratat ca B A a trimis o alta persoana, pe nume A, sa o viziteze si sa-i administreze medicamente, neprescrise de medic, care ii provocau somn profund si au agravat starea ei de sanatate. Apoi S P a fost internata in spital timp de 5 zile, de unde, la cererea ei, a fost externata, a fost adusa acasa de nepotii ei care au hranit-o si i-au incalzit locuinta. B A a refuzat sa locuiasca cu ea si a inceput sa-i adreseze amenintari ca ii va darama casa cu buldozerul.

In cauza ce a facut obiectul dosarului nr. X/189/2013, B A a formulat intampinare, prin care a aratat ca S P i-a interzis sa locuiasca in locuinta ei, a paratei (asa cum s-a consemnat in contractul de intretinere). Totodata, B A a sustinut ca si-a indeplinit obligatia de intretinere asumata prin contract. In perioada de timp in care ea se afla la serviciu, B A a asigura supravegherea transmitatoarei S P angajand pe rand, doua persoane, respectiv pe X A si T M, acceptate de catre transmitatoare. Incepand din a doua jumatate a lunii ianuarie 2013 au intervenit in relatiile dintre parti numitii X F si X X care, brusc, au manifestat un interes fata de S X si care au inceput sa o viziteze. Fiind sub influenta nepotilor ei, S P a refuzat sa o mai primeasca pe B A in imobil, a refuzat sa primeasca intretinere.

Solutionand cauza ce a facut obiectul dosarului civ. nr. X/189/2013, Judecatoria X a pronuntat sentinta civ. nr. X/20.03.2013, prin care a fost admisa actiunea in rezolutiunea contractului de intretinere, formulata de reclamanta S P, impotriva paratei B A si s-a dispus rezolutiunea contractului de intretinere autentificat cu nr. X/4.12.2012 la biroul notarului public X din M, jud. X, cu repunerea partilor in situatia anterioara incheierii contractului.

Impotriva sentintei civ. nr. X/20.03.2013 a Judecatoriei X a formulat recurs B A.

Prin decizia civ. nr. X/R/2.10.2013, pronuntata de Tribunalul X, a fost admis recursul formulat de B A impotriva sentintei civ. nr. X/20.03.2013 a Judecatoriei X, sentinta care a fost modificata in tot, in sensul ca a fost respinsa, ca neintemeiata, actiunea formulata de S P, impotriva paratei B A. Totodata, S P a fost obligata sa plateasca recurentei B A cheltuieli de judecata in suma de 1.000,95 lei.

In considerentele deciziei civ. nr. X/R/2.10.2013, pronuntata de Tribunalul X, s-a retinut ca din probele administrate a rezultat ca pentru perioada 4.12.2012 (ca data a incheierii contractului) si data de 31.01.2013 (ca data a introducerii actiunii in rezilierea contractului de intretinere), a rezultat ca parata B A s-a preocupat de starea materiala, medicala a reclamantei S P, indeplinindu-si obligatia de intretinere asumata prin contract. Din declaratiile martorilor T M si Z S a rezultat ca parata a prestat personal intretinere reclamantei, mergea la domiciliul acesteia zilnic, facea curatenie, pregatea hrana si se preocupa de starea sanatatii reclamantei prin chemarea medicului la domiciliu si cumpararea retetelor medicale. In perioada in care B A se afla la serviciu, cu S P au stat doua persoane, respectiv X A si, ulterior, T M, care au fost platite de catre B A si care se ocupau de intretinerea reclamantei. Declaratiilor martorilor se coroboreaza cu inscrisurile care atesta ca B A s-a preocupat sa asigure medicamente intimatei S P, a fost chemat medicul de familie, care a consultat-o pe aceasta, iar cu ocazia vizitelor la domiciliu s-a constatat ca starea ei de sanatate s-a imbunatatit, iar conditiile de igiena in imobil erau ireprosabile. Totodata, rezulta ca B A a chemat salvarea atunci cand a fost necesar pentru sanatatea intimatei S P. Totodata, S P a fost de acord ca intretinerea sa fie realizata prin intermediul altor persoane, care sa faca diferite servicii in folosul si in gospodaria intimatei S P, persoane care au fost platite de catre B A. Imprejurarea ca B A nu a stat in locuinta intimatei S P nu reprezinta o neindeplinire a vreunei obligatii contractuale.

Ulterior pronuntarii deciziei civ. nr. X/R/2.10.2013 a Tribunalului X, cu mandatele postale din datele de 4.11.2013, de 2.12.2013, de 6.01.2014 si de 5.02.2014, reclamanta B A a expediat paratei S P suma de cate 500 lei, sume pe care S P a refuzat sa le primeasca, astfel ca ele au fost restituite reclamantei B A.

Prin declaratia data in instanta, in prezenta cauza, martora Z S, propusa de reclamanta, colega de serviciu cu aceasta de 17 ani, a aratat ca, dupa incheierea contractului de intretinere, reclamanta a desemnat o persoana sa o intretina pe parata, asa cum s-au inteles partile la momentul incheierii contractului de intretinere. Femeia astfel desemnata sa o intretina pe parata a desfasurat activitate de intretinere a paratei timp de aproximativ doua luni de zile, dupa care intre parti a intervenit procesul de rezolutiune a contractului de intretinere. In perioadaprocesului mentionat reclamanta nu a mai acordat intretinere paratei, nici direct, nici prin intermediul altei persoane. Dupa ce procesul dintre parti s-a finalizat, martora impreuna cu martorul X si cu reclamanta au mers la locuinta paratei, unde reclamanta a discutat cu parata cu privire la continuarea contractului de intretinere, insa parata a precizat ca nu mai doreste continuarea acestui contract. In perioada cat a durat procesul de rezolutiune a contractului de intretinere, parata a fost ingrijita de nepotul ei de frate, X F si de sotia acestuia, X X. In aceeasi perioada, parata a refuzat sa o primeasca pe reclamanta pentru a-i presta intretinere. Cu toate acestea, reclamanta a trimis paratei medicamente si alimente. Dupa ce s-a terminat procesul dintre parti, reclamanta a mers la locuinta paratei de doua ori cu alimente, insa parata a refuzat sa o primeasca pe reclamanta, a tinut-o in curtea casei si a refuzat si alimentele. Parata se teme ca reclamanta sa nu fi pus ceva daunator in alimente. Cu privire la reclamanta, martora a declarat ca reclamanta are un salariu net de 950 lei, lunar, este divortata de 8 ani si are 2 copii majori care lucreaza cu contracte de munca in strainatate. Reclamanta are varsta de 47 de ani si lucreaza cu un program de 8 ore pe zi. Martora a mai declarat ca parata este persoana in varsta si nu se poate intretine singura.

Prin declaratia sa, martorul X, propus de reclamanta, a aratat ca in ultima perioada de timp reclamanta a expediat paratei sume de bani in contul obligatiei de intretinere, insa de fiecare data parata a refuzat sa primeasca banii expediati. In toamna anului 2013, reclamanta a mers de doua ori impreuna cu martorul sa presteze intretinere paratei, i-a dus acesteia si alimente (paine, carnati mere), insa parata a refuzat. Martorul a mai declarat ca parata este persoana in varsta si nu se poate ingriji singura. La data judecatii cauzei, reclamanta se afla in Germania la fiica ei care urmeaza sa nasca si acolo reclamanta va sta o luna de zile.

Martora F F, propusa de parata, a declarat ca parata refuza sa o primeasca pe reclamanta in locuinta ei din cauza ca se teme de ea sa nu-i puna ceva in mancare. Parata a relatat martorei ca reclamanta a intentionat sa o loveasca cu o furca. Martora a vazut cum parata a refuzat sa primeasca niste sume de bani expediate de reclamanta. Potrivit declaratiei martorei, parata este persoana in varsta si din aceasta cauza nu poate sa se intretina singura.

Prin evaluarea psihologica nr.5/11.02.2014, intocmita de Cabinetul individual de psihologie clinica F F, s-a retinut ca S P prezinta disfunctie psihocognitiva usoara cu instabilitate psiho-emotionala si stari depresive pe fondul situatiei de criza in care se afla si a starii de sanatate, cu discernamant la data evaluarii. S-a recomandat ca S P are nevoie de mediu familial securizant, protectiv, sustinere psiho-afectiva, protectie si sustinere din partea persoanelor din familia largita pentru solutionarea si ameliorarea impasului existential pentru a nu se adanci starile depresive care ar acutiza starea de sanatate precara a acesteia.

La termenul din 13.02.2014, avocatul paratei a ridicat exceptia nulitatii absolute a contractului de intretinere incheiat de parti, exceptie motivata prin aceea ca in contract nu s-a mentionat motivul pentru care s-a pus amprenta digitala a paratei.

Privitor la exceptia nulitatii absolute a contractului de intretinere, ridicata de avocatul paratei, articolul 92 alin.1 din Legea notarilor publici si a activitatii notariale nr. 36/1995 prevede ca„Pentru a lua consimtamantul partilor, dupa citirea actului, notarul public le va intreba daca au inteles continutul acestuia si daca cele cuprinse in act exprima vointa lor. Exteriorizarea consimtamantului se materializeaza prin semnatura”.

Articolul 97 alin.1 din Legea nr. 36/1995 prevede ca „In cazul acelora care, din pricina infirmitatii, a bolii sau din orice alte cauze, nu pot semna, notarul public, indeplinind actul, va lua consimtamantul numai in prezenta a 2 martori-asistenti, aceasta formalitate suplinind absenta semnaturii partii”.

Articolul 99 din aceeasi lege prevede ca incheierea care constata autentificarea unui inscris va cuprinde, sub sanctiunea anularii, pe langa datele prevazute la art. 84, si urmatoarele mentiuni:

a) constatarea ca s-a luat consimtamantul partilor;

b) constatarea ca inscrisul a fost semnat in fata notarului de toti cei tinuti sa il semneze. Mentiunea notarului public ca una dintre parti nu a putut semna tine loc de semnatura pentru aceasta;

c) dispozitia de investire cu forma autentica, care se exprima prin cuvintele: "Se declara autentic prezentul inscris."

In contractul de intretinere incheiat de parti notarul public nu a facut mentiunea ca parata nu a putut semna, insa a fost pusa amprenta digitala a paratei, aspect pe care parata nu l-a negat. Lipsa mentiunii notarului public ca una dintre parti nu a putut semna tine loc de semnatura pentru aceasta, constituie motiv de anulare a contractului si nu motiv de nulitate absoluta a contractului, asa cum a invocat avocatul paratei.

Asadar, sanctiunea pentru nerespectarea prevederilor art. 99 din Legea nr. 36/1995 este aceea a nulitatii relative a contractului, nulitate care, potrivit art. 1249 din Codul civil (Legea nr. 287/2009), poate fi invocata pe cale de actiune in cadrul termenului de prescriptie prevazut de lege sau pe cale de exceptie, ce poate fi ridicata oricand, chiar si dupa implinirea termenului de prescriptie a dreptului la actiunea in anulare.

Pentru a opera sanctiunea nulitatii relative a contractului, este necesar ca cel ce o invoca sa fi dovedit ca i s-a cauzat un prejudiciu ce nu ar putea fi inlaturat decat prin anularea actului.

In cauza de fata, parata S P nu a dovedit ca i-ar fi fost cauzat un prejudiciu prin neinscrierea in contractul de intretinere a mentiunii notarului public ca una dintre parti nu a putut semna tine loc de semnatura pentru aceasta.

In plus, parata sustine ca ea este cunoscatoare de carte, ca stie sa scrie si sa citeasca, situatie in care ea a avut posibilitatea sa citeasca continutul contractului de intretinere pe care si l-a insusit prin aplicarea amprentei digitale. Totodata, la incheierea contractului parata S P a fost asistata de un delegat al colectivului de autoritate tutelara al Primariei F.

Fata de aceste considerente, exceptia nulitatii relative a contractului de intretinere incheiat de parti, ridicata de avocatul paratei S P, este apreciata ca neintemeiata, urmand sa fie respinsa.

Cu privire la cererea prin care reclamanta a solicitat transformarea obligatiei de intretinere in natura, asumata prin contractul de intretinere autentificat cu nr. X/4.12.2012, in plata unei sume de bani corespunzatoare nevoilor paratei, potrivit art. 5 din Legea nr. 71/2011, dispozitiile Codului civil (Legea nr. 287/2009) se aplica tuturor actelor si faptelor incheiate sau, dupa caz, produse ori savarsite dupa intrarea sa in vigoare, precum si situatiilor juridice nascute dupa intrarea sa in vigoare.

Contractul de intretinere autentificat cu nr. X la biroul notarului public X din M, a fost incheiat de parti la data de 4.12.2012, data la care erau in vigoare prevederile Codului civil (Legea nr. 287/2009).

Astfel, devin aplicabile prevederile art. 2261 din Codul civil (Legea nr. 287/2009), referitoare la inlocuirea intretinerii prin renta, conform carora:

„(1) Daca prestarea sau primirea in natura a intretinerii nu mai poate continua din motive obiective sau daca debitorul intretinerii decedeaza si nu intervine o intelegere intre parti, instanta judecatoreasca poate sa inlocuiasca, la cererea oricareia dintre parti, fie si numai temporar, intretinerea in natura cu o suma de bani corespunzatoare.

(2) Atunci cand prestarea sau primirea in natura a intretinerii nu mai poate continua din culpa uneia dintre parti, instanta va majora sau, dupa caz, diminua cuantumul sumei de bani care inlocuieste prestatia de intretinere”.

Privitor la intinderea obligatiei de intretinere, articolul 2257 alin. 1-3 din Codul civil (Legea nr. 287/2009) prevede ca:

„(1) Debitorul intretinerii datoreaza creditorului prestatii stabilite in mod echitabil tinandu-se seama de valoarea capitalului si de conditia sociala anterioara a creditorului.

(2) Debitorul este obligat in special sa asigure creditorului hrana, imbracaminte, incaltaminte, menaj, precum si folosinta unei locuinte corespunzatoare. Intretinerea cuprinde, de asemenea, ingrijirile si cheltuielile necesare in caz de boala.

(3) In cazul in care intretinerea are caracter viager sau atunci cand creditorul decedeaza in cursul duratei contractului, debitorul are obligatia sa il inmormanteze”.

Articolul 2262 alin.1 din Codul civil prevede ca „In toate cazurile in care intretinerea a fost inlocuita potrivit prevederilor art. 2.261 devin aplicabile dispozitiile care reglementeaza contractul de renta viagera”.

Anterior intrarii in vigoare a Codului civil (Legea nr. 287/2009), contractul de intretinere nu a avut o reglementare in lege, avand natura unui contract nenumit. In conditiile in care erau in vigoare prevederile vechiului Cod civil (1864), in practica judiciara s-a statuat insa ca transformarea obligatiei de intretinere in plata unei sume de bani nu poate avea loc decat cu acordul creditorului sau, in lipsa lui, pe cale judecatoreasca, cu dovada ca acesta isi poate procura singur cele necesare traiului si ca intretinerea cuantificata intr-o suma de bani, are aceeasi eficienta ca si prestarea ei in natura.

S-a mai statuat ca persoana creditoare a intretinerii are facultatea, dar nu si obligatia de a consimti la transformarea in bani a obligatiei de intretinere. Starea precara a sanatatii si varsta inaintata a creditoarei intretinerii sunt elemente care atesta ca aceasta are nevoie de ingrijire permanenta, iar transformarea obligatiei de intretinere in plata unei sume de bani lunare nu areeficienta prestarii continue a ingrijirilor si supravegherii sale eficiente.

Din probele administrate in prezenta cauza a rezultat ca, intr-adevar, parata S P refuza sa primeasca intretinere de la reclamanta B A. Insa, a mai rezultat ca reclamanta a platit in mod succesiv, doua persoane sa presteze intretinere paratei, aspect care nu a fost negociat de parti, nefiind consemnat in continutul contractului de intretinere pe care ele l-au incheiat. Din declaratiile martorilor audiati in cauza, rezulta ca parata nu are incredere in reclamanta. In plus, martora F F a declarat ca, din cele ce i-a relatat parata, stie ca reclamanta a intentionat sa o loveasca cu o furca, pe parata.

Practica judiciara in materia contractului de intretinere a statuat ca este posibil ca, la cererea intretinatorului (a debitorului obligatiei de intretinere), instanta sa transforme obligatia de intretinere in natura, in plata unei sume de bani, daca se retine cupla exclusiva a persoanei intretinute, constand in refuzul nejustificat al acesteia de a primi intretinerea.

Or, din probele administrate, rezulta ca parata S P are motive justificate sa refuze prestarea intretinerii in natura de catre reclamanta, deoarece se teme de reclamanta. Este relevant si aspectul ca, dupa finalizarea procesului in rezolutiunea contractului de intretinere, reclamanta a mers, insotita de martori, la locuinta paratei sa discute cu aceasta despre continuarea contractului de intretinere.

In opinia instantei, faptul ca reclamanta a mers insotita de martori, inlatura caracterul intuit personae al contractului de intretinere, care implica relatii apropiate intre parti si presupune existenta increderii persoanei intretinute fata de persoana intretinatorului si, totodata, poate induce paratei sentimente de stres si de incertitudine.

Toate aceste considerente, determina instanta sa aprecieze ca refuzul paratei de a primi intretinere din partea reclamantei nu este imputabil, in totalitate, paratei, ci acest refuz al paratei a fost cauzat si prin comportamentul culpabil al reclamantei.

Ca urmare, retinand comportamentul culpabil al ambelor parti, precum si aspectul ca, data fiind varsta ei inaintata, parata are nevoie de intretinere efectiva, continua, din partea unei persoane, iar nu de echivalentul in bani al intretinerii, nu sunt indeplinite conditiile prev. de art. 2261 din Codul civil referitoare la inlocuirea intretinerii prin renta, motiv pentru care cererea prin care reclamanta a solicitat transformarea obligatiei de intretinere in natura, asumata de reclamanta prin contractul de intretinere autentificat cu nr. X/4.12.2012 la biroul notarului public X, in obligatia de plata a unei sume de bani, lunar, corespunzatoare nevoilor paratei, urmeaza sa fie respinsa, ca neintemeiata.

Consecinta a respingerii actiunii reclamantei si potrivit art. 453 alin.1 Cod.proc.civ., reclamanta va fi obligata sa plateasca paratei cheltuielile de judecata pe care aceasta le-a efectuat in proces (1.000 lei, onorariu avocat, platit cu chitanta nr.14/10.02.2014).

Cererea reclamantei este scutita de plata taxei judiciare de timbru.

9

Domenii speta

Spete similare