Uyucapiune

INSTANTA

Dupa ce a deliberat in secret in Camera de Consiliu, conform art. 394 C.pr.civ., a adoptat urmatoarea hotarare:

I. Procedura de judecata

A. Cererea de chemare in judecata

Prin actiunea inregistrata pe rolul JudecatorieiBla data de 31.05.2013 sub numar de dosar X repartizat in mod aleatoriu completului C. civil 6,O M, O R, O C, V G si PV au chemat in judecata pe T A si T Msolicitandsa se constate ca au dobandit un drept de proprietate asupra imobilelor, constructii,respectiv parte din C2-graj pentru animale; C3- magazie; -C6- cotet porci; parte din C7-coser. Gard imprejmuitor din scandura sau plasa de sarma.

Paratii T A si T M au formulat cererereconventionala, prin care au solicitat sa se constate ca au dobandit prin uzucapiunea de peste 30 de ani (1975-2009) dreptul de superficie asupra terenului de 643,40 m.p. situat in intravilanul satului A, com. V, judetul V siefectuarea mentiunilor corespunzatoare in cartea funciara nr. X, cu cheltuieli de judecata.

Prin Incheierea de sedinta din data de 24.10.2013, Judecatoria Ba dispusdisjungerea cererii reconventionaleavand ca obiect ,,constatare drept de superficie prin uzucapiune" de cererea principala,avand ca obiect ,,constatare accesiune" si intocmirea unui alt dosar. Prin aceeasi incheiere de sedinta s-a dispus suspendarea pricinii avand ca obiect ,,accesiune, granituire" pana la solutionarea definitiva a cererii reconventionale disjunse, avand ca obiect,, constatare drept de superficie prin uzucapiune"

Cererea reconventionala disjunsa, avand ca obiect ,,constatare drept de superficie prin uzucapiune" formulata de reclamantii T A si T M in contradictoriu cu paratii O M, O R, O C, V G si PV a fost reinregistrata sub nr. X, iar in urmadesfiintarii completului C. civil 6 a fost repartizata ciclic, prezentului complet civil - X spre competenta solutionare

In fapt, reclamantii au aratat ca,din anul 1975 pana in anul 2009 (data candparatii au intabulat dreptul de proprietate asupra terenului de 1432 m.p. din care face parte si suprafata de 643,40 .p.), au avut o posesie continua, neintrerupta, netulburata, publica si sub nume de proprietar asupra suprafetei de 643,40 m.p.suprafata pe care a executat, in anul1975 constructiile C2,C3, C5, C6, C7 si gardul imprejmuitor. Constructiile si gardul sunt dispuse pe intreaga suprafata de 643,40 m.p. si pentru exploatarea lor corespunzatoare a fost necesarasuperficia asupra intregii suprafete de 643,40 m.p. ca fiind suprafata necesara constructiilor edificate in sensul art. 695 alin. 1 din Noul cod civil. Nu a existat nici o tulburare a posesiei in perioada 1975-2009. Sustine ca au intrat in stapanirea acestei suprafete de teren, ca proprietari.

In drept, reclamantii au invocat dispozitiile art. 1846-1847 si art. 1860 C. civil vechi, art. 695 din Noul cod civil.

B. Apararile formulate

Paratiiau formulat intampinare (fila 94),prina solicitat respingerea actiunii, ca neintemeiata.

In fapt, paratii au aratat ca,in raport de temeiul de drept invocat dereclamantii,instanta urmeaza sa analizezecererea paratilor in raport de dispozitiile legale existente inainte de intrarea in vigoarea a noului cod civil.Pentru constituirea dreptului de superficie se cere, in primul rand, dovedirea dreptului de proprietate asupra constructiilor si, numai in al doilea rand, existenta uneidispozitii legale, o conventie intre parti si in cazuri rare, dreptul de superficie poate fi constituit si pe cale de uzucapiune.Reclamantii nu detin un titlu de proprietate asupra constructiilor si nici nudetin o autorizatie de construire a acestora. Lipsa calitatii de proprietar al constructiilor nu poate conduce la constituirea unui drept de superficie in favoarea reclamantilor. Sustin ca, la data la care paratii au executat constructiile (1975) erau in vigoare Constitutia din anul 1965, potrivit careia (art. 6), proprietatea socialista de stat cuprindea, proprietatea socialista asupra mijloacelor de productie, cat si proprietatea cooperatista asupra bunurilor (inclusiv terenuri), apartinand fiecarei organizatii cooperatiste. Prin Legea 58/1974 si Legea 59/1974, terenurile au fost scoase din circuitul civil, dreptul de proprietate socialista fiind inalienabil, insesizabil si imprescriptibil sub aspect achizitiv. Astfel, sustin paratii, nu se putea prescrie proprietatea de stat si nici nu se putea cere constituirea unui dezmembramant al dreptului de proprietate de stat, avand in vedere atributeledreptului de proprietatea socialist. Pentru perioada 1975-1991 (an ce coincide cu aparitia Legii fondului funciar reclamantii nu pot invocat prescriptia achizitiva pentrua pretinde caar fi dobandit un drept de superficie asupra terenului in discutie. Din anul 1991 pana in anul 2009 sunt 18 ani, insuficienti pentru prescriptia achizitiva de 30 de ani.

Pe de alta parte, nu sunt indeplinite conditiile prescriptiei achizitivein conditiile in care reclamantii in procesele anterioare, au recunoscut ca pe terenul pe care au edificat aceste constructii ( anexe gospodaresti), l-au avut ca lot in folosinta primit de la CAP, fiind detentor precari. Prescriptia achizitiva este intemeiata pe faptul posesiei, iar pentrua duce la dobandirea dreptului de proprietate trebuie indeplinite conditiile art. 1847 C. civ. In sensul ca posesia trebuie sa fie continua, neintrerupta, publica si sub nume de proprietar.In cazul de fata, posesia nu s-a exercitat in nume de proprietar si ca atare, nu este o posesie utila.

Prin completarile depuse la dosar la fila (61), paratii au aratat ca in ceea ce priveste capatul de cerere al doilea atata vreme, cat reclamantii nu au facut dovada ca au dobandit un drept de superficie prin uzucapiunea de 30 de ani este evident ca nu se poate dispune nici inscrierea acestui drept, in cartea funciaraastfel cum acestia au solicitat

In drept,a invocat art. dispozitiile art. 115 C. civ.

C. Raspuns la intampinare

Reclamantii au formulat raspuns la intampinare (fila 64)prin care au aratat ca au invocat dispozitiile noul cod civil in materia superficiei, intrucat constatarea uzucapiunii superficiei se bazeaza pe vechiul cod de procedura civila (in materia uzucapiunii) si practica judiciara in materia dreptului de superficie de sub jurisdictia vechiului cod de procedura civila. Pentru constructiile C2, C3, C5, C6,C7 si gardul imprejmuitor chiar daca nu detin autorizatie de constructie ale au fost executate cu buna credinta aspect retinut prin Decizia civila X/R din data de 10.10.2012 pronuntata de Tribunalul V in dosarul nr. X/X/2010. Prin Legea 58/1974 si Legea 59/1974 au fost scoase din circuitul civil doar terenurile care se instrainau cu acte de vanzare cumparare. Pentruterenurile proprietate privata care nu erau instrainate nu operau legile respective. Astfel, uzucapiunea pentru astfel de terenuri a operat si dupa aparitia acestor legi.

La data de 16.12.2013reclamantii audepus la dosar precizari (fila 94), prin care au aratat ca, incepand cu data de 01.1.1975 pana in anul 2009 (data cand reclamantii au intabulatterenul cu suprafata de 1432 m.p. din care face parte si suprafata de 643,40 m.p.) au avut o posesie continua, neintrerupta, netulburata, publica si sub nume de proprietar asupra suprafetei de 643,40 m.p. pe care au executat in anul 1975 constructii. Linia de contur 5-19 din anexa 1 a raportului de expertiza topografica intocmit de expertul X X, trece prin constructiile C2, C5, C3, iar aceste constructii nu pot fi ridicate, deoarece sunt constructori de buna credinta. Art. 494 alin. 3 C. civ stabileste ca daca plantatiile, cladirile sau operele au fost facute de o a treia persoana de buna credinta, proprietarul terenului nu va putea cere ridicareaplanatiilor, cladirilor si lucrarilor.Deoarece nua existat nici o tulburare a posesiei in perioada 1975-2009 a solicitat instantei dobandirea prin uzucapiune a superficiei asupra terenului de 643,40 m.p.

D.Precizari

Paratii au depus la dosar precizari (fila 109), prin care au aratat ca,prin cererea introductiva, nu s-a solicitat ridicarea constructiilor ci constarea dobandirii dreptului de proprietate asupra constructiilor cu plata de despagubiri,In perioada 1975-1989 terenurile au fost scoase din circuitul civil, iar la aparitia Legii 18/1991,in mod constant, au solicitat reclamantilor sa lase in proprietate terenul ocupat fara nici un drept. Terenul in litigiu nu figureaza in evidenta din registrul agricol ale reclamantilor in perioada 1975-1985. Este presupus ca acest teren figureaza in evidentele doar din anul 1986, in anul 1988, 1989 si 1990. Dupa aparitia Legii 18/1991, in anul 1997 reclamantilor li s-a emis Titlul de proprietate nr. X/47786 din data de 26.01.1997 pentru suprafata de 25 ari- vatra sat A compusa din 1q1 ari, curti constructii, 7 ari vii si 7 ari arabil, iar in perioada 1997-2008 s-a declarat in registrul agricol suprafata de 25 ari conform Titlului de proprietate X/47786 din data de 22.01.1997. Prin urmare,suprafata de 643, 40 m.p ce constituie obiectul litigiului nu apare nici la aceasta ora va figurand ca declarata in registrul agricol al reclamantilor, in schimb apare declarata in registrul agricol la lor,sia fost revendicata definitiv si irevocabil prin Sentinta civila nr. X2012

E. Probe

Reclamantii au depus la dosar urmatoarele inscrisuri: acte de stare civilapractica judiciara- fila 51,certificatnr. 5122 din data de 03.12.2013-fila 96,adresa nr. 5922 din data de 03.12.2013-fila 97, expertiza extrajudiciara privind amplasarea si delimitarea bunului imobil intocmit de expertul X X X, extras de carte funciara,certificat de atestare fiscala nr. 5294/17.12.2013-fila 113,

Paratii au depus la dosar urmatoarele copii de pe inscrisuri: acte de stare civila, Sentinta civila nr. X2012 de la data de 24.05.2012 pronuntata de Judecatoria B in dosarul nr. X/X/2010,Decizia civila nr.X/R de la data de 10.10.2012, Titlul de proprietate nr. X din data de 12.12.2008,raport de expertiza tehnica judiciara X X efectuat indosarul nr. X/X/2011,incheiereanr. X din data de 09.10.2009, extras de carte funciara,certificat de atestare fiscala,proces verbal din data de 29.04.2013 emis de Biroul executorului judecatoresc X X X

In cauza a fost administrata proba cu inscrisurile depuse la dosar,proba cu interogatoriul paratei O R,cu interogatoriul reclamantei T M (fila 165), raspunsurile la interogatoriu fiind atasate la dosar la fila 158, proba testimoniala cu martorii X X (fila 168),X M (fila 170) - pentru reclamanti si cu martorii X X (fila 167) si X X, declaratiile acestora fiind consemnate si atasate la dosar la filele indicate.

F. Aspecte procesuale

La data de 15.09.2013 a decedat paratul O C, fiind introdusi in cauza, mostenitorii acestuia, respectiv X Xcu X, X X, O M.

Instanta aapreciat ca,actiunea are un caracter contencios inca de la momentul inregistrarii,avand in vederefaptul ca de la data introducerii actiunii sunt cunoscuti proprietarii terenului care si-au exprimat opozitia sa prin actele depuse la dosar.

II. In fapt:

O M, O R, O C, V G, X M sunt fii lui O X si O X.X Ma decedat, mostenitoarea acesteia fiind X V.

Prin Sentinta civila nr. X de la 03.09.2009 pronuntata de judecatoria B in dosarul X/X/2006 (numar vechi X),Comisia Locala pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor V, respectiv Comisia Judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilorV au fost obligatesa puna in posesie, respectiv sa emita titlu de proprietate pe numelemostenitorilor defunctilor O X si O Xcu privire la suprafata de 2 ha 838 m.p.teren situat pe raza satului A, com. V, jud. V pe vechile amplasamente, din care: 1432 m.p. teren intravilan si 1 ha 9406 m.p. teren cu vegetatie forestiera.

In motivarea Sentintei civile s-a retinut ca, in conditiile Legii 247/2005, O M, O R, O C, V G, X M au formulat cerereinregistra cu nr. X/19.09.2005la Comisia locala V prin care au solicitat sa li se reconstituie diferenta de terencare a apartinut parintilor lor.

La data de 12.12.2008,Comisia Judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilorVa emis Titlul de proprietate nr. X din data de 12.12.2008 pentru terenul cu suprafata de 1432 m.p. din tarlaua 98, parcela 83, cu urmatoarele vecinatati: X.

Prin Sentinta civila nr. X din data de 17.11.2011 pronuntata de in dosarul nr. X, definitiva si irevocabila prin Decizia civila X din 07.03.2012, Judecatoria B a respins cererea pentru constatarea nulitatii absolute partiale a titlului de proprietateX/12.12.2008 cu privire la suprafata de 626 m.p. teren din intravilanul satului A,ce face parte din totalul suprafetei de 1432 m.p. din tarlaua 98, parcela 83 actiune formulata de reclamantul T A impotriva paratilor din prezenta cauza.

Sintetizand asupra probelor administrate, a retinut in motivare Judecatoria B ca, in baza titlului de proprietate nr. X/47786/22.01.1997 reclamantul T A este titularul dreptului de proprietate pentru suprafata de 1500 m.p. teren din intravilanul satului A, insa, in realitate el poseda suprafata de 3240,84 m.p. teren, adica poseda, in plus o suprafata de 740,48 m.p. teren intravilan. Aceasta suprafata de teren i-a fost atribuita reclamantului ca lot in folosinta si pe acest teren reclamantula edificat anexe gospodaresti. Din aceasta suprafata, o suprafata de 626 m.p. se suprapune peste terenul de 1432 m.p. teren inscris in Titlul de proprietate nr. X/12.12.2008 titulari O M, O R, O C, V G si X M.

Prin Sentinta civila nr. X2012 de la data de 24.05.2012 pronuntata de Judecatoria B in dosarul nr. X/X/2010, reclamantul T Aa fost obligat sa lase in deplina proprietate si posesie suprafata de 643,40 m.p., teren situat in intravilanul satului A, com. V, jud. V ce face parte din totalul suprafetei de 1432 m.p. din tarlaua 98, parcela 83 si demolarea constructiilor amplasate pe aceasta suprafata de teren respectivparte din C2- grajd pentru animale; C3- magazie; -C4-fanar; C6 cotet de porci; parte din C7-coser; gard imprejmuitor din scandura sau plasa de sarma pe o lungimeastfel cuma fost materializat inraportul de expertiza. Sentinta civila afost modificata in parteprin Decizia civilanr. X/R de la 10.10.2012 a Tribunalului V,in sensul ca reclamantul T Aa fost obligat sa demoleze, dupa obtinerea autorizatieide demolare, constructia Fanar C4-fanar amplasata pe suprafata de teren de 643,40 m.p. teren intravilan al satului A, com. V. Prin decizia civilaa fost respinsa cererea privind ridicarea constructiilor C2, C3, C5, C6, C7 sia gardului imprejmuitor pe lungimea materializata prin punctele 5-4-29-28-20 din raportul de expertiza X X.

In motivarea Deciziei civile, Tribunalul V a confirmatargumentelein sustinereaactiunii privind revendicarea suprafetei de teren de 643,40 m.p. teren intravilan al satului A, com. V. Tribunalula retinut ca,rezulta reaua-credinta a reclamantului T A numai in ceea ce privesteridicare constructieifanar. S-a mai retinut ca,din continutulcererii de chemare in judecataformulate dereclamanti, cauza cea facut obiectul dosarului X/X/2011 rezulta ca, cu exceptia fanarului, celelalte constructii au fost edificate dupa anul 1975, cand au primitterenul in folosinta de la CAP tocmai in vederea edificariide anexe gospodaresti, dar inainte de revolutie, respectiv 1989. In vara anului 2010 cand a ridicat fanarul, reclamantul T A avea cunostinta de faptul ca terenul nu face parte din suprafata pe care ar fi fost indreptatit sa o ocupe in baza titlului sau de proprietate, precum si de faptul ca acest teren era inclus in titlul de proprietate eliberatpe numele paratilor. A retinut Tribunalul ca, imprejurarea caterenul respectiv i-a fost atribuit de organele competente la momentul respectiv tocmai in vederea edificarii de constructii - anexe gospodaresti, ca la acea data nu se punea problemareconstituirii dreptului de proprietate al fostilor proprietari deposedati asupra terenurilor in momentul edificarii celorlalte constructii, astfel incat nu putea fi obligat la ridicarea lor. In situatia in care se retine buna credinta a constructorului, art. 494 C. civ. prevede ca proprietarul terenului devine prin accesiune si proprietarul constructiei, in mod obligatoriu el neputand cerere demolarea constructiei.

Potrivit certificatuluide atestare fiscala privind impozitele si taxele locale in cazul persoanelor fizice nr. 5294 din data de 17.12.2013, reclamantul T Afigureaza in evidentele Primariei Comunei V cu o casa de locuit + constructii anexa situate in satul A, com. V pentru care in perioada 1975-2008 a figurat ca platitor de taxe si impozite achitate la zi pentru constructiile mentionate si terenul aferent acestora.

Conform certificatului de atestare fiscala privind impozitele si taxele locale in cazul persoanelor fizice nr. 2471/22.05.2013 paratii O M, O R, O C, V G, X M figureaza in evidente cu teren in proprietate cu suprafata de 1432 m.p. intravilan conform Titlului de proprietate X/12.12.2008 pentru care a achitat datoriile fata de bugetul local din anul 2000-2014.

Terenul in litigiu pentru care se solicita stabilirea unui drept de superficie prin uzucapiunea de 30 de ani a fost identificat, descris si evaluat prin expertizele topometrice extrajudiciare X Florine si X X X.

III. Reglementari incidente:

In ceea ce priveste legea aplicabila, dispozitiile art. 68 din legea 71/2011 prevad in mod expres ca dispozitiile Noului cod civilnu se aplica dreptului de superficie constituit inaintea intrarii in vigoare a noului cod civil.

Potrivit art. 693 superficia este dreptul deavea sau de a edifice o constructie pe terenul altuia, deasupra ori in subsolul acelui teren asupra caruia superficiarul dobandeste un drept de folosinta. Dreptul de superficie se dobandeste in temeiul unui act juridic, precum si prin uzucapiune sau in alt mod prevazut de lege.

In ceea ce priveste uzucapiunea, art. 82 teza a II-a si ultima din Legea 71 /2011 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 287/2009 privind Codul civil stabileste ca, pentru cazurile in care posesia a inceput inainte de intrarea in vigoare a codului civil, sunt aplicabile dispozitiile referitoare la uzucapiune in vigoare la data inceperii posesiei. In cazul imobilelor pentru care, la data inceperii posesiei, nu erau deschise carti funciare, raman aplicabile dispozitiile din materie de uzucapiune din Codul civil din 1864.

Articolul 644 din Codul civil decreteaza ca proprietatea se mai dobandeste prin accesiune sau incorporatiune, prin prescriptie, prin lege si prin ocupatiune.

Articolul 1837 C.civ. prevede ca prescriptia este un mijloc de e dobandi proprietatea sau de a se libera de o obligatie, sub conditiile determinate prin aceasta lege.

Articolul 1846 C.civ. statueaza ca orice prescriptie este fondata pe faptul posesiunii. Posesiunea este detinerea unui lucru sau folosirea de un drept, exercitata, una sau alta, de noi insine sau de altul in numele nostru.

In continuare, art. 1847 dispune: ca sa se poata prescrie, se cere o posesiune netulburata, publica si sub nume de proprietar, dupa cum se explica in urmatoarele articole.

Articolul X0 C.civ. prevede ca toate actiunile atat reale cat si personale, pe care legea nu le-a declarat neprescriptibile si pentru care n-a defipt un termen de prescriptie, se vor prescrie prin 30 de ani, fara ca cel ce invoca aceasta prescriptie sa fie obligat a produce vreun titlu, si fara sa i se poata opune reaua-credinta.

Sunt incidente in prezenta cauza si dispozitiile art. 494 alin. 1 prevede ca, daca plantatiile, constructiile si lucrarile au fost facute de catre o a treia persoana cu materialele ei, proprietarul pamantului are dreptul de a le tine pentru dansul sau a cere de a indatora pe acea persoana sa le ridice. Alin. 2 stabileste ca,daca proprietarul pamantului cerere ridicarea plantatiilor si constructiilor ridicarea va urma cu cheltuiala celui ce le-a facut; el poate chiar dupa imprejurari a fi condamnatla daune interese pentru prejudiciile sau vatamarile ce a putut suferi proprietarul locului.

Potrivit art. 9 din ConstitutiaRepublicii Socialiste Romania din 1965, republicata pamantul cooperativelor agricole de productie, animalele, uneltele, instalatiile si constructiile ce le apartin sunt proprietate cooperatista. Lotul de pamant aflat, potrivit statutului cooperativelor agricole de productie, in folosinta gospodariilor familiale ale taranilor cooperatori, constituie proprietate cooperatista. Casa de locuit si constructiile gospodaresti, terenul pe care acestea se afla, precum si, potrivit statutului cooperativelor agricole, animalele de productie si inventarul agricol marunt, constituie proprietate personala a taranilor cooperatori.

IV. Solutia instantei

Raportand dispozitiile legale la situatia de fapt retinuta instanta apreciaza ca fiind neintemeiata actiunea cu carea fost investita. Solutia instantei se intemeiaza pe urmatoarele argumente:

Dreptul de superficie este un drept real principal imobiliar cu un continut juridic complex, ce reuneste atat dreptul de proprietate asupra unei constructii sau dreptul de a edifica o constructie, cat si dreptul de folosinta asupra terenului pe care este edificata/va fi edificata constructia si care se afla in proprietatea altei persoane.

Asadar, dreptul de superficie presupune suprapunerea a doua drepturi de proprietate apartinand la doua persoane diferite: dreptul de proprietateasupra constructiei ce apartine superficie, precum si dreptul de proprietate asupra terenuluipe care se afla acestea, care apartine unei alte persoane decat superficiarul. Pe langa aceste doua drepturi de proprietate mai exista si un drept de folosinta al superficiarului asupra terenului.

Dreptul de superficie poate fi dobandit, printre altele, prin uzucapiune.

Uzucapiunea apare ca o sanctiune pentru proprietarul imobilului care nu a manifestat un timp indelungat diligenta, lasand posibilitatea altor persoane sa intre in posesia bunului. Asadar, prin efectul uzucapiunii, cel care a exercitat o posesie utila asupra terenului pe o perioada de timp prevazuta de lege dobandeste dreptul asupra imobilului.

Pentru a putea dobandi dreptul real asupra bunului prin uzucapiunea prelungita, posesorul trebuie sa indeplineasca doua conditii,si anume sa posede bunul in tot timpul prevazut de lege si posesia sa fie utila, adica neafectata de vreun viciu. Posesia trebuie sa fie, asadar, continua, neintrerupta, netulburata, publica si sub nume de proprietar (art. 1847 C.civ.).

Reluand, pentru ca reclamantii sa dobandeasca un drept de superficie asupra terenului cu suprafata de643,40 m.p. situat in intravilanul satului A, com. V, jud. Vproprietateaparatilor, trebuie sa dovedeasca ca sunt titularii dreptului de proprietate asupra constructiilor C2,grajd de animale, C3- magazie, C6, cotet porci, C7 coser si gardul imprejmuitor, constructii amplasate pe terenul in litigiu sica au exercitat o posesie utila de 30 de ani asupra terenului proprietatea paratilor.

Instanta retine ca intrepartis-au purtat mai multe litigii cu privire la suprafata de teren de 643,40 m.p., prin care, pe de o parte, a fost recunoscuta calitatea de proprietari a paratilor O M, O R, O C, V G, X M asupra suprafetei de teren de 643,40 m.p. (Sentinta civila nr. 3133 din data de 17.11.2011 pronuntata de in dosarul nr. X/X/2011, definitiva si irevocabila prin Decizia civila X/R/2012 din 07.03.2012 si respectiv Sentinta civila nr. X2012 de la data de 24.05.2012 pronuntata de Judecatoria B in dosarul nr. X/X/2010), cat si calitatea de constructori de buna credinta a reclamantilor cu referire la constructiile amplasate pe aceasta suprafata de teren (Decizia civilanr. X/R de la 10.10.2012 a Tribunalului V in dosarul nr. X/X/2010).

Trebuie facuta distinctia intre calitatea de constructor de buna credinta si calitate de proprietar asupra constructiei.

Textul art. 494 alin. 1 si 2 C. civ., reglementeaza un caz de accesiune imobiliara artificiala, in ipoteza in care o constructie, plantatie sau alte lucrari sunt facute de o alta persoana cu materialele sale pe terenul proprietatea altei persoane. In conceptia legiuitorului, proprietarul terenului devine si proprietarul constructiei.Dreptul de proprietate asupra constructiei se naste in favoarea proprietarului terenului odata cu incorporarea acesteia in teren, iar exercitarea acestui drept este conditionata de exprimarea proprietarului terenului in sensul de a preluaconstructia.

Legeanu recunoaste constructorului un drept de proprietate( drept real) asupra constructiei edificate pe terenul altei persoane,constructorul avand un dreptde creanta, dea fi despagubitadaca proprietarul va prelua constructiile in temeiulaccesiunii, precum si folosinta constructiei pana la invocarea accesiunii. Astfel, posesia exercitata de constructor pana inmomentul invocarii accesiunii este o simpla posesie, necorespunzand unui drept real, insa care este apta sa conduca la dobandirea dreptului de proprietate asupra constructiei, prin uzucapiune.

Pe de alta parte, este necesar aanaliza daca reclamantii, constructori de buna credintaa anexelor gospodaresti auexercitat o posesie utila asupraconstructieisi a terenului timp de 30 de ani care sa fie apta sa conduca la dobandirea dreptului de superficie.

In ceea ce priveste constructia, estede necontestat ca reclamantii auposedat anexele gospodarestiin litigiurespectiv C2-grajd de animale, C3- magazie, C6- cotet porci, C7 -coser si gardul imprejmuitor. Cu privire la data inceperii posesiei,reclamantiinu au precizat anul construirii, insa au invocat, in prezenta actiune, caa exercitat o posesie utila asupra terenuluidin anul 1975si pana in anul 2009.

Instanta constata ca, prin Sentinta civila nr. 3133 de la data de 17.11.2011 pronuntata de Judecatoria Bin dosarul nr. X/X/2011 avand ca obiect constatare nulitatii absolute partiale a titlului de proprietate - actiuneintrodusa dereclamantii T A, Judecatoria Ba retinut in considerente ca,din declaratiile martori lor audiati in cauzain sustinerea actiunii ( X X si X)rezulta ca pe suprafata de 643 m.p. T Aa construitsuccesiv, incepand cu anul 1980 un grajd pentru vite, un cotet pentru pasari, un coser, o bucatariede vara.Suprafata de teren pe care sunt amplasate aceste constructii s-a aflat in posesia reclamantului incepand cu anul 1975.

Aceste imprejurari au fost retinute si in considerentele Sentintei civilenr. X2012 din data de 24.05.2012 pronuntata de Judecatoria B in dosarul nr. X/X/2010, cu referire la dataedificarii constructiilor. Astfel, aceeasi martori X X si X X au declarat cain anul 1980 din proprietatea lui O X, CAP a dat in folosinta lui T A un lot in folosinta pe care si-au construit anexele.

Martorul audiat in prezenta cauza, X M-fila 170 in sustinereaactiunii, a declarat ca,reclamantul si-areconstruit un grajd imediat dupa colectivizare, in anul 1962-1963. Martorul XX nu face referiri la anulin care reclamantii au construit anexele.

Pe de alta parte,martorul X X, audiat in aparare (fila 167),nu face referiri la anulin care reclamantii au construit, insa precizeaza ca, terenul a fost datreclamantilor de catre CAP ca lot in folosinta, in anul 1985-1986. Martorul X X nua relatat elemente din care sa rezulte anul construirii.

Analizand ansamblul materialului probator, declaratiile martorilor si inscrisurile existente,instanta retineca anexele - constructiiin litigiu au fost construite dereclamanti incepand cu anul 1980.

Instanta constata relevanteSentintele civile, mai sus mentionate,din care rezulta,ca anul construirii anexelor este 1980.Singura proba din care ar rezulta ca anexele au fostedificate din anul 1962-1963 este declaratia martorului X M-fila 170, insa aceasta declaratie este singulara,si nu se coroboreaza cu nici un alt mijloc de proba, cu atat mai mult cu cat, sentintele civile pronuntate intre parti se bucura de putere de lucru judecat.

De asemenea, in evidentele oficiale - registrul agricol, pentru anii 1986-1987-1988, reclamantii figureazacu o casa de locuit data in folosinta in anul 1920, si un grajd, din anul 1960. Avand in vedere ca reclamantii sustin caau detinut terenul cu suprafata de 643,40 m.p., proprietatea paratilor din anul 1965, rezulta ca, constructiile inscrise in registrul agricol se refera la altele decat cele in litigiu. Nu rezulta ca anexele ce fac obiectulprezentei cauze, au fost declarate in registrul agricol,de catre reclamanti.

Prin urmare,din anul 1980 si pana in anul 2009,perioada in care reclamantii sustin ca auexercitat o posesie utila, nu au trecut mai mult de 30 de ani. Pe de alta parte, uzucapiunea trebuieprivita si din perspectiva proprietarului,fata de carereprezinta o sanctiunepentru ca nu a manifestat un timp indelungat diligenta, lasand posibilitatea altor persoane sa intre in posesia bunului.

Contrar sustinerii reclamantilor, in perioada1980- 1991,terenurile au fost scoase din circuitul civilin baza Legii 58/1974 si Legii 59/1974, iar paratii nu au detinut proprietateaasupra terenuluiin suprafata de 643 m.p., mai mult nici nu se punea problema reconstituirii dreptului de proprietate. Astfel, nu se poate imputa lipsa de diligenta a paratilor, in a invocat accesiunea asupra constructiilor, in perioada 1980- 1991, intrucat, sub imperiul reglementarii din aceasta perioada,nu aveau calitatea de proprietari.

Tot, astfel, se retine ca, dela momentul aparitieilegii fondului funciar, de cand paratii au avut vocatie la reconstituirea dreptului de proprietatea supra terenuluisi pana in prezent, nu au trecut mai mult de 30 de ani.

In ceea ce privesteterenul,trebuie stabilit daca reclamantii au exercitat o posesie utila in teren de 30 de ani pentrua conducea dobandirea dreptului prin uzucapiune.

Instanta retine ca, posesia implica existenta simultana a doua elemente constitutive, respectiv elementulmaterial ( corpus) care presupune contactul efectiv cu lucrul si elementul psihologic sau intentional (animus possidendi) care se caracterizeaza prinvointa celui ce stapaneste lucrul de a se comportat cu privire la aceasta ca un proprietar sau ca un titular al altui drept real.Lipsa elementului psihologic face ca persoana care detine lucrul sa nu aiba calitate de posesor, ci pe aceea de simplu detentor. Detentorul precar este cel care stapaneste lucrul nu pentru sine, ci pentru altul.

Avand in vedere aceste consideratii teoretice, in raport de probele administrate in dosar, instanta apreciaza ca,reclamantii nu au exercitat o posesie asupra terenului cu suprafata de 643,40 m.p., proprietatea paratilor.

Asa cum s-a retinut, la sectiunea in fapt, cu privire la situatia partilor au fost pronuntate mai multehotarari judecatoresti,prin care s-au facut referiri in motivarea acestora, la titlul cu care terenul a fostdetinut de reclamanti, in perioada CAP.

Astfel,Sentinta civila nr. X din data de 17.11.2011 pronuntata de in dosarul nr. X/2011 (constatare nulitate titlu de proprietate) Judecatoria Ba stabilitca, suprafata de teren i-a fost atribuita reclamantului ca lot in folosinta si pe acest teren reclamantula edificat anexe gospodaresti.De asemenea, in cuprinsul Sentintei civile nr. X2012 de la data de 24.05.2012 pronuntata de Judecatoria B in dosarul nr. X/X/2010,s-a retinut aceeasi imprejurare, ca inmotivarea Decizia civilanr. X/R de la 10.10.2012prin care sentintaa fost modificata,Tribunalul V sa retina ca terenul respectiv i-a fost atribuit de organele competente la momentul respectiv tocmai in vederea edificarii de constructii - anexe gospodaresti.

Sustinerile si apararile partilor din prezenta cauza s-au intemeiat tocmai pe aceste imprejurari constate de instantele de judecata. Astfel, paratii au aratat careclamantii au primit terenul proprietatea lor, de la CAP, cu titlu de lot in folosinta, in schimb reclamantii auinvocat ca apararea paratilor nu este intemeiata, ei au fost constructori de buna credinta.

Instanta retine ca, atata timp cat o instanta judecatoreasca a stabilit, in urma analizarii de probe,o imprejurare de fapt, prezumtia de lucru judecat nu opreste judecata celui de-al doilea proces, ci doar usureaza sarcina probatiunii, aducand in fataprezentei instante constatari ale unor raporturi juridice facute cu ocazia judecatii anterioare si care nu pot fi ignorate.

Intrucat hotararea judecatoresti reprezinta probe, instanta va retineimprejurarea care se coroboreaza cu probele administrate in dosar.

Prin raspunsul la interogatoriul luat reclamantei T M (fila 165),reclamantaa recunoscut ca terenul cu suprafata de 643,40 m.p. le-a fost dat de fostul CAP, cu titlu de lot in folosinta (intrebarea nr. 4), iar dreptul de lot in folosinta era hotarata de adunarea generala in fiecare an, caz in caredaca nu munceai terenul iti era luat ( intrebarea nr. 5).

De asemenea, martorii audiati, respectiv X X (fila 167)si X M ( fila 170)- audiata in sustinerea actiunii au declarat ca terenul a fost dat de CAP reclamantilor cu titlu de lot in folosinta.

Martorul X X a avut o pozitie contradictorie. Desila inceputul declaratiei, martorul arata ca terenul a fost dat cu titlu de lot in folosinta, la finalul declaratiei, a relatat ca, T a primit lot in folosinta intrucat nu aveau lot indeajuns la casa. Lotul de folosinta a fost dat pentru ca nu detineau suficient loc. Instanta constata ca acest martor a fost audiat si in dosarele anterioare, in cadrul carora a declarat caterenul in litigiu este detinut de reclamanti cu titlu de lot in folosinta.

Instanta retine ca, potrivit dreptului cooperatist, in cadrul gospodariei personale a membrului CAP, in raport de regimullor juridic, bunurile din perioada colectivizarii erau de doua categorii: cele detinute de membrul cooperatorcu titlu de proprietatesi lotul de pamant detinut de membrul cooperator cu titlu de folosinta.

Astfel, casa de locuit terenul care se afla pe acestea, constituia proprietatea personala a membrilor CAP. In cazul terenului, pe care se afla casa aceastanu se putea depasi suprafata de 250 m.p.. Cand aceasta suprafata depasea 250 m.p. diferenta se includea in lotul atribuit de folosinta.

Cu privire la lotul detinut cu titlu de folosinta, din terenul agricol, proprietatea CAP, Adunarea generala a cooperativei putea atribui anual, lot de pamant in folosinta fiecarui membru CAP,daca cooperatorul a realizat in anul anterior, volumul de munca stabilit de cooperativa, in perioadele de timp si potrivit cerintelor productiei.

Fata de acestea, avand in vedere probele administrate in cauza,din care rezulta ca terenul proprietatea paratilora fost detinutcu titlu de lot in folosinta, instanta apreciaza ca, reclamantiinu au exercitat o posesie asupra acestuia, ci l-au detinu cu titlu de detentie precara,intrucat cunosteau ca nu este proprietatea lor, ci a CAP-ului.

Fata de toate considerentele de fapt si de drept mai sus invocate,instanta apreciaza ca actiunea reclamantilor prin care solicita constatareadreptului de superficie prin uzucapiunea de peste 30 de ani asupra terenului cu suprafata de 643,40 m.p. situat in intravilanul satului A, com. V, jud. Vce face parte din tarlaua 98, parcela 83 de 1432 m.p. inscrisa in cartea funciara X sub nr. cadastral 700036 este neintemeiata, motiv pentru care urmeaza sa o respinga.

Avand in vedere solutia dataacestui capat de cerere, instanta urmeaza sa respinga si cererea privind efectuarea mentiunilor corespunzatoare in Cartea funciara nr. X, cu privire la terenul cu suprafata de 643,40 m.p. situat in intravilanul satului A, com. V, jud. Vce face parte din tarlaua 98, parcela 83 de 1432 m.p.

In ceea ce priveste cerile privind acordarea cheltuielilor de judecata, a fata de solutia la care a ajuns instanta in urma deliberarii,in temeiulart. 453 C.pr.civ. care prevad ca partea care cade in pretentii va fi obligata, la cerere, sa plateasca cheltuielile de judecata, instanta urmeaza sarespinga cererea reclamantilorsi admita cererea paratilor de acordare a cheltuielilor de judecata.

In acest sens, reclamantii vor fi obligati sa ramburseze paratilor suma de 1.000 lei reprezentand cheltuieli de judecata.

10

Domenii speta

Spete similare