Obligaţia de a face

Constată că, prin cererea înregistrată la instanţă la data de 10 febr.2014 reclamanţii A.I.T. şi A.M.T. au chemat în judecată pe pârâţii M.A. şi M.E., pentru obligaţia de a face.

Reclamanţii A.I.T. şi A.M.T. solicită instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa, să dispună obligarea pârâţilor să permită reclamanţilor accesul în curtea casei lor din ..., judeţul Bihor, în vederea efectuării unor lucrări de termoizolare a locuinţei aparţinând reclamanţilor, să-i oblige pe pârâţi la plata în favoarea reclamanţilor a unor despăgubiri în sumă de 2.000 lei reprezentând o parte din pagubele suferite ca urmare a refuzului nejustificat de a permite efectuarea lucrărilor mai sus menţionate, cu  cheltuieli de judecată.

În motivarea cererii lor, reclamanţii arată că sunt proprietarii imobilului situat în ..., nr.l/A, reprezentând casă şi terenul aferent, iar pârâţii sunt proprietarii imobilului învecinat, situat în ..., nr.l. Astfel, accesul la spatele casei reclamanţilor este posibil exclusiv din curtea pârâţilor.

În vara anului 2013, reclamanţii s-au hotărât să efectueze lucrări de termoizolare ale casei lor. Pentru a putea efectua lucrările, înainte ca acestea să fie demarate au cerut acordul pârâţilor, având în vedere situaţia mai sus menţionată. Pârâţii, aşa cum era şi normal, iniţial şi-au dat acordul.

După cumpărarea materialelor necesare pentru termoizolarea întregii case şi începerea lucrărilor, fără nici o explicaţie, pârâţii au refuzat muncitorilor accesul în curtea lor, astfel că faţada accesibilă doar în acest mod a rămas neizolată.

Odată cu începerea sezonului rece când s-a impus încălzirea locuinţei, în încăperile din casa reclamanţilor care au perete spre curtea pârâţilor (adică peretele neizolat), au început să apară semne de igrasie şi mucegai. Cu trecerea timpului, igrasia şi mucegaiul s-au extins din ce în ce mai rapid, afectând 2 camere, casa scărilor şi baia din locuinţa reclamanţilor.

Reclamanţii au cerut o părere de la meşterul care a coordonat lucrările de termoizolare, care a indicat fără dubii ca motiv al acestui fenomen diferenţa de temperatura dintre pereţii izolaţi şi cel neizolat ca urmare a refuzului vecinilor. Tot el a apreciat că lucrările de zugrăvire a încăperilor afectate s-ar ridica la 2.000 de lei, precizând însă că aceste lucrări n-au nici un sens până nu este izolat şi peretele din spate, deoarece igrasia şi mucegaiul ar reapare imediat.

 Igrasia şi mucegaiul au afectat şi mobila din încăperile respective, provocând reclamanţilor o pagubă pe care deocamdată nu o pot aprecia deoarece, fiind vorba despre o mobilă stil de valoare ridicată si până în prezent nu au găsit un meşter care ar putea efectua lucrările de restaurare. Ca urmare, reclamanţii îşi rezervă dreptul de a se îndrepta pe viitor împotriva pârâţilor pentru pagubele astfel provocate prin inacţiunea lor.

Dar mai important decât orice pagubă materială, de când au apărut igrasia şi mucegaiul, reclamanţii arata ca suferă încontinuu de astm bronşic, motivul constituindu-l tot aceste fenomene.

În drept: invocă disp. art.622 şi 1349 Cod civil.

În  probatiune ataseaza inscrisuri si solicita administrarea probei cu interogatoriul reclamantilor si a probei testimoniale.

La data de 10 martie 2014 pârâţii M.A. şi M.E. au formulat întâmpinare solicitând respingerea acţiunii ca fiind nefondată.

De asemenea au formulat cerere reconvenţională în contradictoriu cu pârâţii reconvenţionali A.I.T. şi A.M.T. solicitând instanţei ca prin hotărârea ce o va pronunţa să dispună obligarea pârâţilor reconvenţionali de a închide un număr de 2 ferestre montate in calcanul casei proprietatea reclamanţilor paraţi reconvenţional, aflându-se însă pe limita de proprietate cu cea a subsemnaţilor, întrucât respectivele ferestre nu respecta prevederile art. 612 din Codul Civil, fiind deschise chiar pe limita dintre cele doua proprietăţi, nerespectând distanta de 19 cm (190 cm) prevăzuta de articolul invocat, iar in caz de refuz, sa fie autorizaţi in a efectua lucrările de închidere a acestora, pe cheltuiala reclamanţilor paraţi reconvenţionali, obligarea pârâţilor reconvenţionali de a ridica/demola zidul/construcţia care nu respecta limita legala admisa fata de limita de proprietate, iar in caz de refuz sa fie autorizaţi sa efectueze aceste lucrări pe cheltuiala paraţilor reconvenţionali, in temeiul art. 610 cod civil si Legea 51/1991, obligarea pârâţilor reconvenţionali la plata de despăgubiri de 100 lei/zi de întârziere, pentru prejudiciul cauzat de la data rămânerii definitive a hotărârii pana la realizarea efectiva a lucrărilor solicitate, cu cheltuieli de judecata.

În motivare paratii arată că iniţial au fost de acord cu accesul reclamanţilor in curtea casei lor pentru a efectua lucrările de termoizolare a locuinţei lor, insa cu condiţia de a efectua aceste lucrări in momentul in care nu sunt plantate plantele sau când sunt recoltate. In luna martie 2013 i-a căutat meşterul angajat de reclamanţi si i-a rugat să îl lase să măsoare casa ca să vadă de cât material are nevoie .

În luna iulie-august a acelaşi an, au început lucrările, din nou a fost trimis doar meşterul pentru a solicita accesul in curtea lor. La aceasta data având in vedere faptul că era totul amenajat si toate plantele in rod, au solicitat să vină pentru lucrări la o alta dată.

Specifică faptul că acordul nu le-a fost cerut de reclamanţi, care consideră că sunt in culpă procesuală, având in vedere faptul că au construit casa si au înscris această casă în cartea funciară în anul 1999, când legislaţia in vigoare prevedea respectarea unei distante minime fata de fondul vecin de 0,60 cm, ori construcţia este amplasata pe o distanta mult mai mica de aproximativ 20 cm, iar la streşina de aproximativ 10 cm, motiv pentru care reclamanţii nu pot să îşi invoce propria culpă pentru a beneficia de un drept.

In ceea ce priveşte solicitarea de închidere a ferestrelor montate in calcanul casei proprietatea reclamanţilor din acţiune principală, aflându-se insă pe limita de proprietate cu cea a reclamantilor reconventionali, întrucât respectivele ferestre nu respectă prevederile art. 612 din Codul Civil, fiind deschise chiar pe limita dintre cele doua proprietati, neavând distanta de 19 cm (190 cm) prevăzută de articolul invocat, precum si ridicarea/demolarea zidului/construcţiei care nu respecta distanta minima admisa de codul civil si Legea 51/1991. Astfel solicită instanţei să constate faptul că reclamanţii din acţiunea principală aflându-se in culpa, nu sunt de acord sa intre in legalitate, in ceea ce priveşte situaţia juridică a construcţiilor, si să reglementeze această situaţie in care încalcă servitutea de vedere (art.610-612 C.civ.) dar au pretenţia ca reclamanţii reconvenţionali să fie de acord să le fie călcată proprietatea de către reclamanţii din acţiunea principală in vederea efectuării lucrărilor de termoizolare, mai mult având pretenţii si la despăgubiri. Consideră că principalii responsabili de situaţie sunt însăşi reclamanţii, deoarece lucrările nu au fost terminate din vina lor exclusiva.

In ceea ce priveşte cererea reconvenţională formulata, solicit instanţei sa dispună intrarea in legalitate a pârâţilor reconvenţionali, în sensul de a-şi închide ferestrele deschise pe zidul calcan, ce delimitează proprietăţile, care nu respecta distanta de 19 cm ca servitute de vedere, prevăzuta de art. 612, C. Civ.

In plus reclamanţii reconvenţionali au construit casa in care locuiesc fără sa respecte limita minimă admisă, care le-ar fi permis să facă lucrările fără acordul lor, situaţie in care recl. reconv. sunt nevoiţi să solicite desfiinţarea acestora si retragerea pe proprietatea paraţilor reconvenţionali. Întrucât până în prezent au tolerat nerespectarea acestor servituţi, tocmai in ideea dezvoltării unor relaţii de buna vecinătate, la şicanele reclamanţilor reconvenţionali se văd la rândul lor nevoiţi să solicite aplicarea legii in ceea ce priveşte servitutea de vedere si depărtarea ceruta de lege.

In ceea ce priveşte capătul de cerere referitor la obligarea pârâţilor reconvenţionali la plata de despăgubiri de 100 lei/zi de întârziere, pentru prejudiciul cauzat de la data rămânerii definitive a hotărârii pana la realizarea efectiva a lucrărilor solicitate, invoca prevederile art. 1075 Cod Civil si anume: "orice obligaţie de a face sau a nu face se schimba in dezdăunări in caz de neexecutare din partea debitorului", iar art. 1077 Cod Civil prevede clar ca in caz de nerespectare a obligaţiilor de a face, creditorul poate fi autorizat de instanţa judecătoreasca să le aducă el la îndeplinire, in contul debitorului.

In concluzie, solicită instanţei  să aibă în vedere cele expuse iar prin hotărârea pe care o va lua să dispună respingerea acţiunii principale si admiterea cererii reconvenţionale.

In drept invocă art.610-612 C.civ, Legea 50/1991, art. 1075 si art.1077 Cod Civil.

In probatiune ataseaza fotografii si solicita interogatoriul reclamantilor, proba testimoniala si efectuarea unei expertize in constructii.

Reclamanţii pârâţi reconv. A.I.T. şi A.M.T. au formulat răspuns la întâmpinare şi întâmpinare la acţiunea reconvenţională  prin care îşi precizează poziţia faţă de susţinerile şi pretenţiile formulate de către paratii reclamanţi reconvenţionali.

Arată că prin întâmpinarea depusă la acţiunea principală, pârâţii-reclamanţi reconventionali recunosc faptul că au împiedicat efectuarea lucrărilor de termoizolare a zidului învecinat cu curtea lor. Motivaţia acestui refuz este de natură să dovedească reaua-credinţă a acestora, având în vedere că în partea curţii care ar fi fost afectată de lucrări nu există decât iarbă, în nici un caz plante care puteau fi în rod.

Pe de altă parte, potrivit legii, reclamanţii reconvenţionali sunt obligaţi să-i despăgubească pe pârâţi pentru eventualele pagube pe care le vor produce cu ocazia efectuării acestor lucrări.

Afirmaţia că imobilul reclamantilor ar fi fost construit în anul 1999 este încă o dovadă a relei credinţe, având în vedere că, casa lor a fost construita în anul 1985, aşa cum rezultă din autorizaţia de construcţie anexată. Precizează că la acea dată pârâţii-reclamanţi locuiau deja în imobilul învecinat şi cu ocazia efectuării lucrărilor de construcţie nu au ridicat nici o obiecţie cu privire la amplasamentul casei lor.

În ceea ce priveşte cererea reconvenţională solicită respingerea acesteia ca nefondată.

Însuşi modul în care a fost formulată această cerere demonstrează încă odată, reaua credinţă a pârâţilor-reclamanţi reconvenţionali. Astfel,aceştia solicită închiderea a două ferestre de pe casa reclamantilor parati reconventionali, pentru ca în celălalt capăt de cerere să solicite demolarea aceluiaşi perete pe care se află cele două ferestre. Nu consideră că e vorba de lipsă de logică din partea lor, ci de dorinţa de şicanare şi de rea credinţă din partea pârâţilor-reclamanţi reconvenţionali.

Legat de cele două ferestre: este vorba de ferestre cu o dimensiune de aproximativ 50 X 50 cm, amplasate în casa scărilor care leagă parterul de etajul casei, servind pentru aerisire şi iluminat. Potrivit interpretării acceptate în unanimitate atât de doctrină cât şi de jurisprudenţă cu privire la prevederile art.612 din vechiul Cod civil, prin excepţie, deschiderile de aer şi lumină, adică cele destinate să servească numai pentru aerisire şi iluminatul natural pot fi realizate la orice înălţime şi distanţă faţă de fondul vecin. Aceasta, pentru deschiderile de aer şi lumină reprezintă un atribut al dreptului de proprietate.

Legat de cererea de demolare a zidului casei reclamanţilor-pârâţi reconvenţionali, zid învecinat cu proprietatea pârâţilor, ţin să precizeze ca art.610 Cod civil vechi nu se referă la zidul unei case; casa proprietatea subsemnaţilor a fost construită cu respectarea întocmai a autorizaţiei de construcţie emisa în anul 1985 şi că deşi atunci când a fost construită această casă pârâţii-reclamanţi reconvenţionali locuiau deja în casa vecină, nu au ridicat nici o obiecţiune faţă de amplasament

Legat de prejudiciul solicitat, reclamantii arata ca din acţiunea reconvenţională nu rezultă în ce constă acest presupus prejudiciu.

In cauza a fost administrata proba cu inscrisuri, interogatoriul partilor si proba testimoniala.

La termenul de judecata din data de 03 septembrie 2014 reclamantii si-au majorat pretentiile in ceea ce priveste despagubirile solicitate la suma de 5000 lei, achitand diferenta de taxa de timbru.

Prin incheierea de sedinta din data de 03 septembrie 2014, la solicitarea reclamantilor, constatand ca cererea principala este in stare de judecata, instanta a dispus in temeiul art. 210 Cod procedura civila, disjungerea cererii reconventionale si judecarea separata a acesteia, retinand in pronuntare cererea principala formulata de reclamanti.

Examinând actele de la dosar instanţa reţine următoarele:

Reclamantii sunt proprietari ai imobilului reprezentand casa si teren aferent, situat in ... nr. 1/A, iar paratii sunt proprietarii imobilului invecinat, situat in ... nr. 1.

In cursul anului 2013 reclamantii au efectuat lucrari de termoizolare pe exteriorul casei lor, solicitand totodata paratilor, anterior inceperii lucrarilor, sa le permita accesul in curtea lor pentru a-si izola si peretele invecinat cu acestia, la care nu exista alta modalitate de acces.

Potrivit celor sustinute in cauza de ambele parti, paratii si-au dat initial acordul, dar ulterior au refuzat accesul muncitorilor care urmau sa execute lucrarile de termoizolare.

Prin intampinarea depusa si apararile formulate pe parcursul procesului, paratii si-au motivat refuzul prin: nerespectarea de catre reclamanti a conditiei de a efectua lucrarile in perioada in care nu sunt plante in rod in portiunea de langa zidul ce urma a fi izolat; diminuarea distantei dintre casa reclamantilor si curtea paratilor prin aplicarea izolatiei; nedovedirea de catre reclamanti a existentei unei autorizatii de constructie pentru lucrarile ce urmau a fi efectuate.

In solutionarea cauzei instanta va avea in vedere faptul ca peretele in litigiu este proprietatea exclusiva a reclamantilor, nefiind un zid comun, astfel ca acestia pot efectua lucrarile pe care le doresc, atata timp cat nu incalca regulile de buna vecinatate.

Potrivit art. 622 alin. 1 Cod civil, „proprietarul este obligat să permită folosirea fondului său pentru efectuarea unor lucrări necesare fondului învecinat, precum şi accesul vecinului pe terenul său pentru tăierea crengilor şi culegerea fructelor, în schimbul unei despăgubiri, dacă este cazul.”

Exercitiul dreptului de proprietate este subsumat, potrivit normelor constitutionale, conceptului de buna credinta, obligatiei de neatingere a drepturilor si libertatilor altor persoane (art. 57), precum si de asigurare a bunei vecinatati (art. 44, alin. 7).

Analizand sustinerile partilor si probele administrate in cauza, instanta constata ca refuzul paratilor de a permite accesul reclamantilor in curtea acestora pentru efectuarea unor lucrari de termoizolare este nejustificat.

Din fotografiile depuse la dosarul cauzei si din raspunsul la interogatoriu rezulta ca paratii au doar iarbă langă zidul ce urma a fi izolat de reclamanti, iar acestia din urma s-au obligat sa ia toate masurile ca aceasta sa nu fie afectata. In plus, in temeiul art. 622 alin. 1 Cod civil, reclamantii ar fi fost datori sa achite paratilor despagubiri pentru orice eventuale prejudicii suferite pe parcursul executarilor lucrarilor, daca era cazul.

Instanta mai are in vedere ca, prin aplicarea unui strat izolator nu se diminueaza decat intr-o mica masura distanta dintre cele doua proprietati si nu se produc modificări ale structurii de rezistenta, nici nu se modifica caracteristicile inițiale ale clădirii sau aspectul arhitectural al acesteia.

Referitor la invocarea de catre parati a lipsei autorizatiei de constructie pentru aplicarea izolatiei, instanta retine ca verificarea disciplinei în domeniul autorizării executării lucrărilor în construcţii, cenzurarea modului de respectare a autorizaţiei de construire, desfiinţarea construcţiilor realizate fără autorizaţie sau cu încălcarea prevederilor acesteia este atributul autorităţilor publice, potrivit dispoziţiilor art. 27 din Legea nr. 50/1991. Pe de alta parte, acest argument nici nu a fost invocat de parati la momentul exprimarii refuzului de a permite accesul pentru efectuarea lucrarilor, ci doar pe parcursul solutionarii cauzei, neconstituind deci un motiv real al atitudinii acestora.

In consecinta,  refuzul paratilor de a-şi da acordul la executarea unor lucrari de termoizolare care privesc un zid proprietatea exclusiva a reclamantilor, lucrări pentru a căror realizare nu exista altă cale de acces, reprezintă o nesocotire a raporturilor de buna vecinătate si o exercitare a dreptului subiectiv cu încălcarea principiului bunei-credinţe, principiu care trebuie să stea la baza tuturor drepturilor subiective civile.

In ceea ce priveste despagubirile solicitate de reclamanti reprezentand pagubele suferite ca urmare a refuzului de a li se permite efectuarea lucrarilor, instanta constata ca acestia nu au facut dovada indeplinirii conditiilor raspunderii civile delictuale, astfel cum sunt acestea prevazute de art. 1357 Cod civil, respectiv existenta unui prejudiciu, a unei fapte ilicite, existenta unui raport de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu si vinovatia celui care a cauzat prejudiciul.

Astfel, pentru a dovedi legatura de cauzalitate intre refuzul paratilor privind accesul in vederea executarii lucrarilor si prejudiciu, precum si in sustinerea intinderii prejudiciului, acestia au propus si s-a administrat in cauza proba testimoniala constand in declaratia martorului M.L., mesterul care a constatat starea imobilului si a estimat suma necesara pentru efectuarea lucrarilor.

Instanta va avea in vedere ca suma indicata de martor este doar o estimare a eventualelor costuri facuta de acesta, nu s-a facut dovada ca martorul ar avea calificarea necesara pentru a formula astfel de concluzii si, chiar si in aceasta situatie, singura dovada care ar fi putut sta la baza pronuntarii unei hotarari care sa constate intrunirea elementelor raspunderii civile delictuale a paratilor, ar fi fost o expertiza in constructii, proba de care reclamantii nu s-au folosit in dovedirea pretentiilor formulate.

Fata de starea de fapt si de drept retinuta mai sus, instanta va admite in parte cererea, va obliga paratii sa permita reclamantilor accesul in curtea imobilului situat in ...nr. 1, jud. Bihor, in vederea efectuarii lucrarilor de termoizolare a locuintei proprietatea reclamantilor si va respinge restul pretentiilor.

In temeiul art. 453 Cod procedura civila, instanta va obliga paratii sa achite reclamantilor cheltuieli de judecata constand in onorariu avocat (1000 lei) si taxa de timbru aferenta primului capat de cerere (20 lei). Fata de solutia data celui de-al doilea capat de cerere, instanta nu va obliga paratii sa suporte taxa de timbru aferenta acestuia.

PENTRU  ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

H O T Ă R Ă Ş T E  :

 Admite in parte cererea precizata formulata de reclamanţii  A.I.T., avand CNP ... şi A.M.T., CNP ..., ambii domiciliaţi în ... în contradictoriu cu  pârâţii  M.A. şi M.E., ambii domiciliaţi în ..., având ca obiect obligaţia de a face.

Obliga paratii sa permita reclamantilor accesul in curtea imobilului situat in ... nr. 1, jud. Bihor, in vederea efectuarii lucrarilor de termoizolare a locuintei proprietatea reclamantilor.

Respinge pretentiile reclamantilor privind obligarea paratilor la despagubiri in suma de 5000 lei.

Admite in parte cererea reclamantilor privind obligarea paratilor la plata cheltuielilor de judecata si obliga paratii sa achite reclamantilor cheltuieli de judecata in suma de 1020 lei, constand in onorariu avocat si taxa timbru.

Cu drept de apel in termen de 30 de zile de la comunicare la Tribunalul Bihor. Calea de atac se va depune la Judecatoria Marghita.

Pronunţată în şedinţa publică, azi, 10 septembrie 2014.

PREŞEDINTE GREFIER

Domenii speta

Spete similare