Divorţ cu copii

Sentinţă civilă 96 din 16.01.2014


 Dosar nr. XXXXX/193/2012 - divorţ cu copii -

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA BOTOŞANI - JUDEŢUL BOTOŞANI

Şedinţa publică din data de xx.xx.xxxx

Completul compus din:

PREŞEDINTE

GREFIER

SENTINŢA CIVILĂ NR. XXXX

Pe rol judecata pricinii civile având ca obiect divorţ cu copii, formulată de reclamanta-pârâtă C. A. în contradictoriu cu pârâtul-reclamant C. F. M..

La apelul nominal realizat în şedinţa publică, se prezintă reclamanta C. A., asistată de avocat L. S., pârâtul C. F. M., minorii C. M. G. şi C. AN..

Procedura legal îndeplinită.

S-a expus referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care:

Se constată că s-a depus la dosarul cauzei, atât prin fax, cât şi prin serviciul de poştă, din partea Primăriei comunei Băluşeni – Autoritatea tutelară, ancheta socială solicitată prin adresa de la fila nr. 57.

Av. L. S., pentru reclamantă, depune la dosar diplome emise pe numele minorilor C. M. G. şi C. AN., ancheta socială efectuată de Primăria comunei Băluşeni, la solicitarea reclamantei, precum şi chitanţă care atestă plata unor cheltuieli judiciare, de către pârât, în cadrul unui dosar penal în care acesta a fost parte.

Pârâtul arată că nu s-a realizat, efectiv, o anchetă socială de către Primăria comunei Băluşeni, solicitându-se doar unele informaţii despre cine s-a ocupat de copii în absenţa lui.

În temeiul art. 144 din Codul de procedură civilă, se audiază în Camera de Consiliu minorii C. AN. şi C. M. G., declaraţiile acestora fiind consemnate în scris şi ataşate la dosarul cauzei.

Av. L. S., pentru reclamantă, arată că aceasta îşi modifică pretenţiile, în sensul exercitării în comun a autorităţii părinteşti. În privinţa pensiei de întreţinere, arată că aceasta urmează a se stabili prin raportare la venitul minim pe economie, începând cu data promovării acţiunii.

Totodată, reprezentanta reclamantei arată că este de acord ca pârâtul să stabilească legături personale cu minorii, astfel: în primul şi în al treilea week-end din lună, respectiv sâmbăta şi duminica între orele 10-12; 3 zile în timpul vacanţei de Crăciun şi 3 zile în timpul vacanţei de Paşte, două săptămâni în vacanţa de vară a copiilor, respectiv în lunile iulie-august.

Interpelat fiind, pârâtul declară că este de acord cu programul de vizită propus de reclamantă, cu următoarele cerinţe: o săptămână în luna iulie şi o săptămână în luna august, în cele două week-end-uri, într-o săptămână - sâmbăta, iar în cealaltă săptămână – duminica; o zi, două, înainte de sărbătorile de Paşte şi o zi, două înainte de sărbătorile de Crăciun.

Reprezentanta reclamantei solicită ca pârâtul să viziteze minorii în a treia zi de Paşte şi în a treia zi de Crăciun.

Pârâtul revine şi se arată de acord cu programul de vizită a indicat de reclamantă, prin apărător.

Interpelate, părţile arată că nu mai au cereri de formulat sau probe de administrat.

Văzând că nu mai sunt cereri de formulat, probe de administrat ori excepţii de invocat, instanţa constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul la fond.

Av. L. S., pentru reclamantă, solicită admiterea acţiunii aşa cum a fost precizată la acest termen, precum şi admiterea cererii reconvenţionale. Arată d-na avocat că în dosar au fost dovedite toate motivele de divorţ, fiind confirmată culpa exclusivă a pârâtului în destrămarea relaţiilor de căsătorie, sens în care solicită reţinerea tuturor probelor, mai puţin declaraţia martorei V. M., sora pârâtului, ca nesinceră şi contradictorie; mai arată că existenţa relaţiilor extraconjugale ale reclamantei nu a fost dovedită. Solicită ca exercitarea autorităţii părinteşti cu privire la minorii rezultaţi din căsătoria părţilor să se realizeze în comun de cei doi părinţi, locuinţa minorilor să fie stabilită la domiciliul reclamantei, care se ocupă de creşterea şi educarea acestora, pârâtul neimplicându-se în această activitate, lucru confirmat şi prin declaraţia tatălui pârâtului, audiat în calitate de martor.

De asemenea, Av. L. S. solicită ca pârâtul să fie obligat la plata unei pensii de întreţinere lunare, în temeiul art. 589, 530 din Codul de procedură civilă, prin raportare la venitul minim pe economie, precum şi revenirea reclamantei la numele avut anterior căsătoriei. Solicită obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată, reprezentând onorariu avocaţial, taxă judiciară de timbru şi timbru judiciar. Depune chitanţa care atestă plata onorariului avocaţial în sumă de 1000 lei.

Pârâtul arată că nu este de acord cu cererea de divorţ formulată de reclamantă dar că, pentru cazul în care s-ar admite acţiunea de divorţ, acceptă programul de vizită stabilit de comun acord cu reclamanta. Arată că, în lipsa reclamantei, el a avut grijă de copii şi că aceştia au fost ameninţaţi când au dorit să se întâlnească cu el.

Luând act de concluziile părţilor, instanţa reţine cauza spre soluţionare.

I N S T A N Ţ A,

Deliberând asupra cauzei civile de faţă,

 Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Botoşani în data de xx.xx.xxxx, reclamanta C. A. a chemat în judecată pe soţul său pârât C. F. M., solicitând instanţei ca prin hotărârea ce urmează a se pronunţa, să dispună desfacerea căsătoriei părţilor, din culpa exclusivă a pârâtului, cu revenirea sa la numele purtat anterior încheierii căsătoriei. Totodată, a solicitat a i se încuviinţa să exercite în mod unilateral autoritatea părintească asupra minorilor rezultaţi din căsătorie, stabilirea locuinţei copiilor la domiciliul său şi obligarea pârâtului la plata pensiei de întreţinere, sub forma unei sume globale. În cele din urmă, reclamanta a solicitat partajarea averii comune, recunoaşterea, în favoarea sa, a unei cote de contribuţie majoritare, şi compensarea sultei datorate pârâtului cu suma stabilită în sarcina acestuia, cu titlu de obligaţie de întreţinere. Cu cheltuieli de judecată.

În motivare, reclamanta a arătat că părţile s-au căsătorit la scurt timp după ce s-au cunoscut, că şi-au achiziţionat locuinţa cu ajutorul părinţilor săi, că au existat tensiuni în familie încă din primii ani de mariaj, că în pofida situaţiei financiare dificile, pârâtul a refuzat să muncească, preferând să consume alcool şi, pe acest fond, să provoace scandaluri şi neînţelegeri, inclusiv cu rudele soţiei şi cu vecinii. S-a mai arătat că în ultimii ani, după reluarea serviciului de către reclamantă, pârâtul a devenit extrem de gelos, urmărindu-şi îndeaproape soţia, inclusiv la locul de muncă al acesteia, unde a produs scandaluri şi a intrat în conflict cu alţi angajaţi. În august 2012, pârâtul şi-a alungat partenera din locuinţa comună, aceasta refugiindu-se, împreună cu minorii, în casa bunicii materne. Susţine reclamanta că pârâtul nu a avut un comportament responsabil faţă de copii, că s-a manifestat violent şi necontrolat în prezenţa acestora, că nu s-a interesat de problemele lor, că nu le-a cunoscut şi respectat trebuinţele. A solicitat reclamanta a se stabili pensia de întreţinere sub forma unei sume globale, în funcţie de venitul minim pe economie, dat fiind faptul că pârâtul nu obţine venituri stabile.

În drept, reclamanta a invocat dispoziţiile NCC.

În dovedire, s-au depus la dosar, în copie, certificatul de căsătorie, certificate de naştere ale minorilor, alte înscrisuri.

Pârâtul a formulat cerere reconvenţională (fila 38), solicitând stabilirea locuinţei minorilor la domiciliul său. Totodată a solicitat stabilirea unui program de legături personale cu minorii, respectiv câte 48 de ore lunar şi 3 săptămâni în vacanţa de vară.

A arătat pârâtul, în motivare, că deşi copii să dori să petreacă mai mult timp împreună cu tatăl lor, acest lucru le este interzis de către reclamantă şi, mai ales, de către bunica maternă. Susţine pârâtul că aceasta din urmă obişnuieşte să consume alcool, ca şi fraţii soţiei sale, că minorii au asistat la numeroase certuri petrecute în familia reclamantei, unul dintre fraţii acesteia având o tentativă de suicid. A mai arătat pârâtul că părinţii săi şi-au exprimat dorinţa ca minorii să locuiască împreună cu ei sau, cel puţin, să îi viziteze la sfârşit de săptămână.

În cauză s-a încuviinţat şi s-a administrat proba cu înscrisuri şi proba testimonială (filele 32, 39, 41, 55). Totodată s-a dispus efectuarea unor anchete psiho-sociale la domiciliile părţilor (filele 43, 58) şi s-a procedat la audierea minorelor Mariana-Gabriela şi C. AN.(fila 61).

La termenul din data de xx.xx.xxxx (fila 28), s-a dispus disjungerea cererii de partaj şi a pretenţiilor accesorii. 

La termenul din data de xx.xx.xxxx, reclamanta a formulat precizări la acţiune, arătând că solicită exercitarea în comun a autorităţii părinteşti.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Părţile s-au căsătorit în data de xx.xx.xxxx, căsătoria lor fiind trecută în Registrul stării civile al Primăriei com. Băluşeni, sub nr. 24 din aceeaşi dată. Din relaţia părţilor au rezultat minorii C. M. G., născută în data de xx.xx.xxxx, C. AN., născută în data de xx.xx.xxxx, şi C. M. A., născut în data de xx.xx.xxxx.

Analizând depoziţiile martorilor audiaţi în cauză precum şi înscrisurile aflate la dosar, instanţa constată că, într-adevăr, relaţiile dintre cei doi soţi sunt grav vătămate, situaţie care este imputabilă, într-o măsură covârşitoare, pârâtului. Astfel, atât martorii reclamantei, cât şi unul dintre martorii părţii adverse (tatăl pârâtului), au atestat susţinerile relative la consumul exagerat de alcool, de către pârât – filele 32, 41, 55. Pe acest fond, pârâtul a adoptat un comportament agresiv, violenţele de limbaj producându-se inclusiv în prezenţa copiilor, chiar şi după separarea în fapt a soţilor. Mai reţine instanţa, în acelaşi context, că pârâtul nu a avut un loc de muncă stabil şi nici venituri constante şi că, în aceste condiţii, sarcina întreţinerii familiei a revenit, aproape exclusiv, reclamantei. Faţă de aspectele descrise, apar posibile şi justificate, cel puţin din punct de vedere subiectiv, reacţiile verbale ale reclamantei, reacţii despre care a făcut vorbire sora pârâtului (fila 39).

În cauză nu s-au produs dovezi (nu s-au indicat elemente concrete în susţinerea acestei ipoteze) în sensul că reclamanta şi-ar fi încălcat obligaţia de fidelitate.

În circumstanţele date şi având în vedere însuşi modul cum au înţeles soţii să prezinte situaţia de fapt a cuplului, instanţa apreciază că între părţi nu (mai) există afecţiunea şi respectul reciproc ce condiţionează bunul mers al oricărui mariaj. În lipsa acestor sentimente, menţinerea căsătoriei nu se justifică.

Pentru aceste considerente, constatând întrunite cerinţele art. 373 pct. 2 Cod civil, instanţa va dispune desfacerea căsătoriei părţilor, din culpa exclusivă a pârâtului.

În temeiul dispoziţiilor art. 383 alin. 3 Cod civil, instanţa va dispune revenirea reclamantei la numele avut anterior căsătoriei, respectiv I..

Potrivit prevederilor art. 396 din acelaşi cod, odată cu pronunţarea divorţului, instanţa hotărăşte asupra raporturilor dintre părinţii divorţaţi şi copiii lor minori, ţinând seama, prioritar, de interesul superior al acestora.

În acord cu exigenţele acestui principiu, dispoziţiile art. 397 NCC au instituit regula exercitării în comun, de către ambii părinţi, a autorităţii părinteşti asupra copiilor rezultaţi din căsătorie. Doar cu titlu de excepţie, a cărei funcţionare apare condiţionată de existenţa unor motive întemeiate, legiuitorul a reglementat şi posibilitatea exercitării autorităţii părinteşti de către unul dintre părinţii copilului - art. 398 alin. 1 NCC.

În cauză, reclamanta a solicitat, finalmente, pronunţarea unei soluţii în acord cu principiul enunţat, soluţie care este în măsură să asigure, în situaţia în care părţile o vor valorifica în mod responsabil, o evoluţie echilibrată a celor trei minori. Deşi copiii au exprimat un ataşament accentuat faţă de mama lor reclamantă (fila 61), nu au înlăturat nici posibilitatea menţinerii legăturii cu tatăl lor, astfel încât apar asigurate, şi din această perspectivă, premizele colaborării părţilor, în privinţa situaţiei copiilor lor. Aşa fiind, instanţa va dispune ca autoritatea părintească asupra minorilor să fie exercitată în comun, de către ambii părinţi.

În privinţa locuinţei minorilor, în temeiul art. 400 NCC şi având în vedere aspectele ce urmează a se prezenta, instanţa va pronunţa o soluţie de admitere a cererii reclamantei, stabilind ca minorii să locuiască împreună cu mama lor.

S-a reţinut, în acest sens, că actuala locuinţă a reclamantei (imobilul proprietatea bunicii materne, din satul Draxini, com. Băluşeni), chiar fără a fi bun propriu al acesteia, prezintă condiţii corespunzătoare sub aspectul spaţiului şi al întreţinerii (conform referatului de anchetă socială - fila 58), că minorii şi-au manifestat, în mod ferm, dorinţa de a rămâne împreună cu mama lor, părinte de care sunt mai ataşaţi şi cu privire la care nu s-a dovedit că ar pune în pericol integritatea ori dezvoltarea copiilor. Nu s-a probat nici că bunica maternă ori celelalte rude ale reclamantei ar periclita, într-un mod sau altul, şansele evoluării armonioase a celor trei copii. Dimpotrivă, trăind în locuinţa bunicii materne, împreună cu aceasta şi, eventual, cu fraţii reclamantei, minorii s-au adaptat deplin, prezintă o bună stare de sănătate (fila 47), frecventează în mod regulat cursurile (pre)şcolare (filele 48-49), participă activ la lecţii şi obţin rezultate foarte bune la învăţătură (filele 50-53).

În consecinţă, chiar dacă s-ar admite existenţa unor probleme în familia reclamantei, acestea nu sunt suficient de grave încât să dăuneze minorilor şi apar preferabile stării de fapt pe care pârâtul însuşi o determină, prin consumul de alcool şi prin manifestările inerente acestui viciu.

Prin art. 516 Cod civil, legiuitorul a instituit obligaţia legală de întreţinere dintre părinţi şi copii. La rândul lor, dispoziţiile art. 499 prevăd că tatăl şi mama sunt obligaţi, în solidar, să dea întreţinere copilului lor minor, asigurându-i cele necesare traiului… Potrivit art. 529 alin. 2 din acelaşi cod, când întreţinerea este datorată de părinte… ea se stabileşte până la o pătrime din venitul său lunar net pentru un copil, o treime pentru doi copii şi o jumătate pentru trei sau mai mulţi copii.

Reţine instanţa, în soluţionarea capătului de cerere privind întreţinerea minorilor, că pârâtul nu are un loc de muncă stabil şi că în speţă nu s-au produs dovezi ale obţinerii, de către acesta, a unor venituri din alte surse. Situaţia de fapt descrisă nu este însă în măsură a-l exonera pe debitor de obligaţia de întreţinere datorată în virtutea legii. În concret, atât timp cât în speţă nu s-a probat incapacitatea de a munci, absenţa veniturilor şi a unui loc de muncă pot fi interpretate ca rezultat al relei-voinţe a debitorului. Pentru evitarea unei astfel de situaţii, în practica judiciară s-a statuat că debitorul întreţinerii legalmente datorate va fi ţinut la plata unei contribuţii calculate în funcţie de venitul minim pe economie (potrivit dispoziţiilor HG nr. 23/2013, acest venit este, în prezent, de 800 lei – brut şi 583 lei - net).

Aşa fiind, instanţa urmează a admite şi acest capăt de cerere, stabilind în sarcina pârâtului obligaţia de plată a unei pensii de întreţinere în sumă totală de 291 lei lunar (câte 97 lei pentru fiecare copil), la data formulării acţiunii (xx.xx.xxxx) şi până la majoratul beneficiarilor.

În cauză nu este posibilă stabilirea pensiei de întreţinere sub forma unei sume globale, astfel cum s-a solicitat prin acţiune, cât timp această măsură a vizat, după cum rezultă din chiar cuprinsul cererii de chemare în judecată, realizarea unei compensări cu eventuala sultă acordată pârâtului, în acţiunea de partaj. Practic, pentru acest ultim deziderat, se tinde la realizarea unor acte de dispoziţie în privinţa drepturilor minorilor, drepturi asupra cărora părinţii nu au posibilitatea să dispună (art. 514 NCC). Pe de altă parte, potrivit prevederilor art. 33 alin. 3 NCC, stabilirea pensiei sub forma unei sume globale, plătibile anticipat, apare condiţionată de posibilitatea suportării unei astfel de obligaţi, de către debitor. În mod evident, în condiţiile în care pârâtul nu obţine venituri constante, exigenţa menţionată nu se verifică în speţă.

Potrivit dispoziţiilor art. 401 NCC, părintele separat de copil are dreptul de a avea legături personale cu acesta. La rândul lor, prevederile art. 14 alin. 1 din Legea nr. 272/2004 reglementează expres dreptul copilului de a menţine relaţii personale şi contacte directe cu părinţii…

În temeiul acestor dispoziţii, văzând totodată acordul reclamantei, instanţa va admite în parte cererea reconvenţională, încuviinţând stabilirea legăturilor personale cu cei trei minori, potrivit programului negociat, cu menţiunea că aceste întâlniri pot avea loc, prin chiar durata lor, şi la domiciliul din municipiul Botoşani al pârâtului:

- primul şi al treilea week-end din fiecare lună, sâmbăta şi duminica între orele 10-12.

- a treia zi de Crăciun;

- a treia zi de Paşti;

- 2 săptămâni în vacanţa de vară – o săptămână în luna iulie şi o săptămână în luna august.

În temeiul art. 274 şi 276 CPC, faţă de măsura admiterii pretenţiilor ambelor părţi, instanţa va obliga pârâtul la plata parţială a onorariului avocaţial achitat de reclamantă, respectiv 800 lei (fila 66), cu compensarea cheltuielilor reprezentând taxe judiciare (39 lei – filele 27, 56).

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂŞTE:

Admite în parte acţiunea principală precizată, acţiune formulată de reclamanta C. A., cu domiciliul în Botoşani, Manoleşti-Deal nr. X, et. Y, ap. Z/ în sat Draxini, com. Băluşeni, jud. Botoşani – la fam. I. M., în contradictoriu cu pârâtul C. F.-M., domiciliat în Botoşani, Manoleşti-Deal nr. X, et. Y, ap. Z.

Admite în parte cererea reconvenţională formulată de pârâtul-reclamant C. F.-M..

Declară desfăcută căsătoria încheiată între părţi în data xx.xx.xxxx, înregistrată în Registrul stării civile al Primăriei com. Băluşeni, sub nr. XX din aceeaşi dată, din culpa pârâtului.

Dispune revenirea reclamantei la numele avut anterior căsătoriei, respectiv I..

Dispune efectuarea menţiunilor corespunzătoare în registrul de stare civilă

Dispune exercitarea în comun a autorităţii părinteşti asupra minorilor C. M. G., născută în data de xx.xx.xxxx, C. AN., născută în data de xx.xx.xxxx, şi C. M. A., născut în data de xx.xx.xxxx.

Stabileşte locuinţa minorilor la domiciliul mamei reclamante.

Obligă pârâtul să achite, în favoarea minorilor, o pensie de întreţinere în cuantum lunar de 291 lei (câte 97 lei pentru fiecare copil), de la data formulării acţiunii (xx.xx.xxxx) şi până la majoratul beneficiarilor.

Încuviinţează reclamantului-pârât să stabilească legături personale cu minorii, după următorul program:

- primul şi al treilea week-end din fiecare lună, sâmbăta şi duminica între orele 10-12;

- a treia zi de Crăciun;

- a treia zi de Paşti;

- 2 săptămâni în vacanţa de vară – o săptămână în luna iulie şi o săptămână în luna august.

Obligă pârâtul la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 800 lei.

Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, xx.xx.xxxx.

PREŞEDINTE, GREFIER,