Ordin de protecţie

Sentinţă civilă 94 din 16.01.2014


 Dosar nr. XXXXX/193/2013 - ordin de protecţie -

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA BOTOŞANI-SECŢIA CIVILĂ

Şedinţa Camerei de Consiliu din data de xx.xx.xxxx 

Completul compus din:

PREŞEDINTE –

GREFIER –

CU PARTICIPAREA PARCHETULUI DE PE LÂNGĂ JUDECĂTORIA BOTOŞANI - prin PROCUROR P. C.A

S E N T I N Ţ A  C I V I L Ă  nr. XXXX

Pe rol fiind judecata cauzei civile privind pe reclamanta R. M. şi pe pârâtul M. M., având ca obiect instituire ordin de protecţie.

La apelul nominal realizat în şedinţa publică, la prima strigare, se prezintă av. S. A. – apărător din oficiu pentru pârâtul lipsă (în substituire pentru av. M. - S. I.) şi, din partea Parchetului de pe lângă Judecătoria Botoşani – d-na procuror P. C.. Lipsă reclamanta.

S-a expus referatul cauzei de către grefierul de şedinţă, după care:

Instanţa pune în discuţie sancţiunea suspendării, având în vedere că reclamanta nu a făcut dovada citării pârâtului prin publicitate, astfel cum i s-a solicitat.

Părţile prezente solicită suspendarea judecăţii.

Instanţa reţine cauza spre soluţionare, sub acest aspect.

După luarea cauzei, se prezintă reclamanta, solicitând reluarea judecăţii.

Se realizează un nou apel, apel la care se prezintă av. S. A. şi, din partea Parchetului de pe lângă Judecătoria Botoşani – d-na procuror P. C..

Părţile prezente, interpelate fiind, se arată de acord cu reluarea cauzei.

Faţă de prezentarea reclamantei în instanţă, având asupra sa dovada citării pârâtului prin publicitate, instanţa repune cauza pe rol.

Reclamanta depune la dosar extrase din cotidianul în care s-a publicat anunţul de citare a pârâtului.

Sub prestare de jurământ, se procedează la audierea martorului prezent în instanţă, martor propus de reclamantă, declaraţia acestuia fiind consemnată în proces-verbal ataşat la dosar.

Interpelate fiind, părţile arată că nu mai au cereri de formulat ori probe de administrat.

Văzând că nu mai sunt cereri de formulat, probe de administrat ori excepţii de invocat, instanţa constată cauza în stare de judecată şi acordă cuvântul la fond.

Reclamanta solicită admiterea acţiunii, astfel cum a fost formulată.

Av. S., pentru pârât, solicită respingerea cererii ca neîntemeiată, învederând că pârâtul nu se află la domiciliul comun, că nu s-a apropiat de familia sa în ultima perioadă şi că pretinsele ameninţări telefonice nu sunt de natură să alarmeze.

Reprezentantul Ministerului Public solicită, de asemenea, respingerea cererii, arătând, suplimentar celor învederate de apărătorul pârâtului, că reclamanta nu a demarat, pentru rezolvarea situaţiei litigioase dintre părţi, o acţiune de drept comun.

INSTANŢA,

Asupra cauzei civile de faţă,

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Botoşani în data de xx.xx.xxxx, reclamanta R. M. a solicitat prelungirea ordinului de protecţie emis împotriva pârâtului M. M., prin Sentinţa nr. XXXX/xx.xx.xxxx a Judecătoriei Botoşani, instanţa urmând a dispune, pentru o nouă perioadă de 6 luni, măsurile stabilite şi anterior, respectiv evacuarea agresorului din locuinţa comună, obligarea pârâtului la păstrarea unei distanţe minime de 500 m faţă de victimă şi faţă de copii acesteia, interzicerea oricărui contact (telefonic, prin corespondenţă sau în alt mod).

În motivare, reclamanta arată că a obţinut un ordin de protecţie împotriva pârâtului, prin sentinţa menţionată, dat fiind comportamentul extrem de agresiv al acestuia. După pronunţarea hotărârii, pârâtul a părăsit domiciliul dar nu a respectat şi interdicţia de a-şi contacta familia. Astfel, pârâtul şi-a sunat soţia, ameninţând-o că va reveni la domiciliu, situaţie în care, arată reclamanta, aceasta încearcă un sentiment de teamă faţă de ceea ce se poate întâmpla, anume manifestările unui comportament deosebit de violent, verbal şi fizic, faţă de persoana sa şi a celor şase copii.

În dovedire, s-a solicitat administrarea probei cu înscrisuri şi a probei testimoniale.

Din oficiu, s-a dispus ataşarea dosarului nr. XXXXX/193/2012.

Pârâtul, legal citat, nu s-a prezentat în instanţă şi nu a formulat apărări scrise.

În temeiul art. 27 alin. 4 din Legea nr. 217/2003 republicată, în cauză s-a desemnat un apărător din oficiu pentru pârât.

Acesta din urmă a solicitat respingerea acţiunii, cu argumentul că pârâtul nu se află la domiciliul comun, că nu s-a apropiat de familia sa în ultima perioadă şi că pretinsele ameninţări telefonice nu sunt de natură să alarmeze.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Prin Sentinţa nr. XXXX/xx.xx.xxxx, Judecătoria Botoşani a admis cererea reclamantei R. M., emiţând un ordin de protecţie împotriva pârâtului M. M. (în sensul evacuării acestuia din imobilul comun, al interzicerii apropierii sale la mai puţin de 500 m de reclamantă şi de copiii acesteia şi al interzicerii oricărui contact telefonic, prin corespondenţă ori similar, cu membrii familiei), drept consecinţă a reţinerii comportamentului agresiv al acestuia şi, ca atare, a existenţei unei stări de pericol pentru integritatea fizică şi psihică a victimelor.

Ordinul de protecţie astfel emis a produs efecte, în consens cu prevederile legii speciale, până în data de xx.xx.xxxx (6 luni). Potrivit susţinerilor reclamantei, pârâtul a respectat primele două măsuri dispuse în privinţa sa, plecând în străinătate, dar a încălcat, în mod repetat, interdicţia de a contacta telefonic pe fosta soţie şi pe copiii acesteia. Aşa fiind şi având în vedere ameninţările pretins transmise de către pârât, în chiar ziua încetării ordinului dispus în octombrie 2012, reclamanta a formulat prezenta acţiune, solicitând „prelungirea” tuturor măsurilor protective stabilite anterior.

Notează instanţa, faţă de solicitarea concretă a reclamantei, că Legea nr. 217/2003 nu reglementează posibilitatea „prelungirii” ordinului de protecţie emis anterior. Dimpotrivă, însăşi limitarea termenului pentru care se dispune acesta (art. 24 din lege) conduce la concluzia că, pentru o nouă serie de măsuri de protecţie, este necesară o nouă analiză a situaţiei de fapt, în scopul de a se stabili dacă, la chiar momentul formulării cererii, se întrunesc condiţiile aplicării dispoziţiilor art. 23 din lege. Prin urmare, ceea ce solicită şi poate obţine reclamanta este emiterea unui nou ordin protectiv, prin raportare la starea de lucruri actuală.

Se reţine astfel, că la data formulării cererii, pârâtul se afla în străinătate, situaţie care s-a menţinut până în prezent şi care împiedică, în chip obiectiv, exercitarea unor agresiuni directe asupra fostei soţii/a copiilor acesteia. Pe de altă parte, dată fiind absenţa de la domiciliu/din localitate a pârâtului, primele două măsuri solicitate (evacuarea, respectarea unei distanţe minime faţă de pretinsele victime) apar, deopotrivă, lipsite de obiect şi de interes. Desigur, reclamanta a avut drept scop, la formularea cererii, obţinerea unei măsuri de protecţie pentru viitor, demers care nu este, în sine, inadmisibil, dar care trebuie să justifice condiţia interesului, prin probarea iminenţei situaţiei prejudiciatoare. Or, în cauză, s-a făcut vorbire despre o ameninţare de revenire la domiciliu, respectiv despre simpla posibilitate a existenţei/materializării unei astfel de intenţii din partea pârâtului, la o dată neprecizată. În dosar nu s-au administrat probe care să ateste, în chip ferm, cum şi când urmează a acţiona pârâtul. Martorul audiat a descris aspecte cunoscute de la reclamantă ori percepute, în mod direct, din discuţiile acesteia cu pârâtul, fără a fi în măsură să înlăture posibilitatea ca ameninţările să fie/să rămână la nivel pur declarativ.

Notează instanţa, în acest context, că pârâtul a părăsit în mod voluntar locuinţa şi că nu a revenit în localitate de îndată ce s-a scurs termenul de 6 luni stabilit prin precedenta hotărâre, astfel încât posibilitatea invocată nu poate fi înlăturată.

Aşa fiind, instanţa constată că în speţă nu sunt date acte de agresiune fizică şi nici nu apare probată iminenţa unor astfel de acte, astfel încât nu sunt întrunite condiţiile adoptării primelor două măsuri solicitate. Desigur însă, în situaţia în care ameninţările pârâtului s-ar materializa, reclamanta are posibilitatea formulării unor noi cereri în instanţă, pentru obţinerea măsurilor corespunzătoare.

În ceea ce priveşte agresiunea verbală şi agresiunea de ordin psihologic (adresarea printr-un limbaj jignitor, brutal, precum utilizarea de insulte, ameninţări, cuvinte şi expresii degradante sau umilitoare; impunerea voinţei sau a controlului personal, provocarea de stări de tensiune şi de suferinţă psihică în orice mod şi prin orice mijloace…, prin ameninţări verbale, controlul vieţii personale, acte de gelozie, constrângerile de orice fel, precum şi alte acţiuni cu efect similar – art. 4 lit. a şi b), instanţa reţine că, potrivit martorului audiat în speţă, pârâtul a continuat, pe durata producerii efectelor ordinului anterior dar şi după data de xx.xx.xxxx, să-şi contacteze telefonic fosta soţie şi, pe această cale, să-i adreseze injurii şi ameninţări cu acte de violenţă, inclusiv cu revenirea la domiciliu şi cu alungarea, din acest spaţiu, a reclamantei şi a copiilor acesteia. Urmare a acestor violenţe verbale/ameninţări, care se săvârşesc în mod constant, reclamanta încearcă o stare de îngrijorare, de teamă.

Apreciază instanţa, faţă de cele expuse, că în comportamentul pârâtului se includ o serie de manifestări deviante, apte în sine să afecteze integritatea emoţională a reclamantei şi a minorilor, manifestări care se circumscriu fenomenului violenţei în familie, astfel cum a fost definită aceasta de către legiuitor (orice acţiune sau inacţiune intenţionată, cu excepţia acţiunilor de autoapărare ori de apărare, manifestată fizic sau verbal, săvârşită de către un membru de familie împotriva altui membru al aceleiaşi familii, care provoacă ori poate cauza un prejudiciu sau suferinţe fizice, psihice, sexuale, emoţionale ori psihologice, inclusiv ameninţarea cu asemenea acte, constrângerea sau privarea arbitrară de libertate) şi care atrag incidenţa prevederilor Legii nr. 217/2003, inclusiv a celor relative la modalităţile de ocrotire a victimelor acestui fenomen – emiterea ordinului de protecţie, cu una sau mai multe măsuri dintre cele reglementate de art. 23 lit. a-h.

Cu aceste argumente, instanţa va admite în parte cererea analizată, urmând a emite ordin de protecţie împotriva pârâtului M. M., în sensul interzicerii oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondenţă sau în orice alt mod, cu reclamanta şi cu minorii.

Durata măsurii astfel dispuse este de 6 luni, de la data emiterii prezentului ordin, potrivit dispoziţiilor art. 24 din lege.

Conform art. 29, prezentul ordin de protecţie este executoriu de drept, fără somaţie sau fără trecerea vreunui termen.

În temeiul art. 31, prezentul ordin se va comunica IPJ Botoşani.

Suma de 500 lei reprezentând onorariu pentru avocatul desemnat din oficiu, se va avansa Baroului de Avocaţi Botoşani din fondurile Ministerului Justiţiei, urmând a fi recuperată de la pârât, care va fi ţinut la plată în temeiul dispoziţiilor art. II din Legea nr. 25/2012 raportate la art. 191 CPC.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTĂRĂŞTE:

Admite în parte cererea formulată de reclamanta R. M., domiciliată în Flămânzi, str. X nr. Y jud. Botoşani / cu domiciliul ales în Iaşi, Şoseaua X nr. Y, la Cabinet av. C. I., în contradictoriu cu pârâtul M. M., cu domiciliul în Flămânzi, str. X nr. Y, jud. Botoşani / citat prin publicitate.

Emite ordin de protecţie pentru reclamanta R. M., cu domiciliul în Flămânzi, str. X nr. Y, jud. Botoşani, CNP XXXXXXXXXXXXX, şi pentru copiii acesteia, împotriva pârâtului M. M..

Interzice pârâtului orice contact, inclusiv telefonic, prin corespondenţă sau în orice alt mod, cu reclamanta şi cu fiii/fiicele acesteia.

Durata măsurii astfel dispuse este de 6 luni, de la data emiterii prezentului ordin.

Respinge celelalte pretenţii ale reclamantei, ca neîntemeiate.

Executoriu de drept, fără somaţie sau fără trecerea vreunui termen.

Prezentul ordin se va comunica IPJ Botoşani – Poliţia oraşului Flămânzi.

Cheltuielile judiciare în sumă de 500 lei, reprezentând onorariu pentru avocatul din oficiu, se vor avansa Baroului de Avocaţi Botoşani din fondurile Ministerului Justiţiei.

Obligă pârâtul la plata, către stat, a sumei de 500 lei reprezentând cheltuieli judiciare.

Cu drept de recurs în 3 zile de la pronunţare.

Pronunţată în şedinţă publică în data de xx.xx.xxxx.

PREŞEDINTE, GREFIER,