Infractiuni la legea circulatiei

Autor: JUDECĂTORIA BUHUŞI

Domeniu:  infracţiuni prevăzute în  legi şi decrete

Tip speţă: sentinţă penală

Titlu: infracţiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul încărcat cu

substanţe periculoase, având în sânge o îmbibaţie alcoolică ce depăşeşte limită 

legală

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Buhuşi, nr.856/P/2006/29.06.2007 s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea judecată a inculpatului V.I., pentru săvârşirea infracţiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul încărcat cu substanţe periculoase, având în sânge o îmbibaţie alcoolică ce depăşeşte limită legală.

Din actele şi lucrările dosarului instanţa a reţinut următoarele:

La data de 9.12.2006, inculpatul a efectuat un transport de substanţe periculoase cu autoutilitara marca „I.” cu nr. de înmatriculare XXX de la SC „S.C.” SRL J. la SC „V.” SRL S.

În parcarea l.,  se aflau organele de poliţie împreună cu reprezentanţi ai RAR, ARR şi AND care efectuau control mixt.

Aici au fost oprite pentru verificare mai multe autovehicule.

Din relatarea martorului M.D. din cadrul RAR B.rezultă că au fost oprite mai multe autovehicule care transportau mărfuri, între orele16-16,30 printre care şi cel condus de inculpat. După, ce s-au verificat autovehiculele aflate în faţa celui condus de inculpat, s-a trecut şi la verificarea documentelor aflate asupra inculpatului. Când agentul de poliţie a ajuns la maşina inculpatului a constatat că la volan nu se afla nici o persoană. După aproximativ 15 minute, poliţistul s-a urcat pe scara de la cabină şi a observat o persoană care dormea pe bancheta din spate.

După mai multe insistenţe inculpatul a deschis, dar a refuzat să prezinte actele la control. În cele din urmă a prezentat aceste acte, constatând că acesta transporta substanţe periculoase şi emana miros de alcool.

I s-a cerut să fie testat cu aparatul „etilotest” dar a refuzat, acceptând însă să meargă la Spitalul B. pentru recoltarea de probe biologice.

La instanţă acelaşi martor a arătat că a efectuat un control la acea dată, iar după ora 16,00, au fost oprite 2 autovehicule. După ce au efectuat controlul primului autovehicul a mers la cel al inculpatului dar a constatat că şoferul nu era la volan. Când „s-au uitat pe geam” au văzut că inculpatul era culcat şi vorbea la telefon. Martorul a declarat  că inculpatul ar fi afirmat că nu el este şoferul şi că nu a fost oprit de organele de poliţie. Autovehiculul inculpatului  era parcat pe marginea drumului la 1 m distanţă de şosea dar l-a mutat după 15-20 minute, mai spre dreapta vreo 12 m. Această manevră a durat un minut şi jumătate. Martorul a arătat că nu a ştiut unde este conducătorul maşinii şi l-a chemat pe inculpat să dea drumul, dar nu a durat mult.

Martorul M.I., din cadrul Secţiei Drumuri Naţionale B. a relatat la urmărirea penală că la data de  08.12.2006 efectua un control mixt împreună cu reprezentanţii ARR, RAR şi poliţia rutieră, iar între ora 16-16,20 au fost oprite regulamentar 5 autovehicule printre care şi ce-l condus de inculpat.

După verificarea primelor autovehicule au mers la cel condus de inculpat, însă, s-a constatat că în cabină nu se afla nimeni, cabina fiind încuiată. După 15 minute, văzând că la maşină nu a venit nimeni, agentul de poliţie s-a urcat pe scara cabinei şi a observat că pe bancheta din spate „era culcată o persoană”, care a deschis după 5-10 minute.

În urma verificărilor s-a constatat că inculpatul transporta substanţe periculoase.

La instanţă acelaşi martor a declarat că inculpatul a fost oprit în trafic. Acesta era închis în maşină, „întins  şi vorbea la telefon”. După 30 minute, a deschis geamul 3-4 cm.

Inculpatul era obosit, avea ochii roşii şi mirosea a alcool. Inculpatul a refuzat să prezinte actele, dar în cele din urmă după aproximativ 1 oră s-a conformat. Inculpatul a parcat la 3 m de acostament, parcarea având o lăţime de 30-40 m, şi o lungime de 300-400 m.

Martorul a precizat că „nu ştie cine l-a văzut prima dată pe inculpat întins în cabină”. De la momentul opririi autovehiculului şi până când s-a înserat a durat aproximativ 1 oră, 1 oră şi jumătate.

Martorul a mai arătat că a fost chemat să relateze că inculpatul, aşa cum l-a văzut şi simţit, a condus sub influenţa băuturilor alcoolice.

Martorul T.S.A., audiat la urmărirea penală, a relatat că la data de 08.12.2006, agentul de poliţie a oprit regulamentar mai multe autovehicule. După ce a controlat un autovehicul, a mers la cel staţionat în spatele acestuia, dar a constatat că la volan nu se afla nici o persoană.

A auzit când poliţistul discuta cu reprezentanţii ARR şi RAR, spunându-le că probabil şoferul  a mers în apropiere pentru necesităţi fiziologice.

Când a văzut că nu se întoarce, după 15 minute, a urcat pe scară şi l-a văzut pe şofer „culcat pe bancheta din spate a cabinei” şi i-a cerut să deschidă. Inculpatul a deschis după vreo 10 minute şi a coborât. A refuzat să prezinte actele la control şi să fie testat cu aparatul „Etilotest”, dar a acceptat să meargă la spital pentru recoltarea de probe biologice.

Nici unul din cei doi martori audiaţi la instanţă, nu au declarat la urmărirea penală  că inculpatul ar fi afirmat că  nu el este şoferul.

Inculpatul recunoaşte că a consumat 2 sticle de bere, dar în parcare, după ce a oprit în jurul orei 14,30-14,35, după care s-a culcat. În jurul orei 15,30, un agent de poliţie a bătut în geam şi i-a cerut actele.

Autovehiculul a staţionat cu motorul oprit de la 14,45-15,30, iar în jurul orei 16,10 maşina a fost mutată de cineva de la ARR vreo 30 m .

Această operaţiune a durat 6-7 minute, pentru că motorul trebuie să ajungă la 12 atmosfere ca să poată porni, este dotată cu un echipament antifoc şi porneşte dacă se introduce un cod.

Inculpatul a arătat că afară era ceaţă şi a circulat încet.

A discutat anterior cu firma „V.” unde trebuia să transporte marfa şi i s-a spus că programul este până la ora 15,00, înţelegându-se ca acesta să ducă marfa aIIa zi, motiv pentru care a oprit în parcarea L..

Susţinerile inculpatului sunt confirmate de martorul U.A. , care a arătat că a discutat cu inculpatul, acesta spunându-i că este obosit. Martorul a discutat cu cei doi de la firmă, care i-au spus că dacă inculpatul  nu vine până la ora 15,00 să rămână să se odihnească.

În urma recoltării probelor biologice, a rezultat o alcoolemie de 2,05g‰ şi respectiv 2,20 g‰.

Din buletinul de recoltare a probelor biologice rezultă că prima probă a fost prelevată la ora 17,50 iar a doua la 18,50, alcoolemia fiind în creştere ceea ce înseamnă că inculpatul consumase recent băuturi alcoolice.

Este posibil şi ca inculpatul să fi fost sub influenţa alcoolului când a fost oprit de organele de poliţie şi pentru a nu se putea stabili alcoolemia la acel moment să fi consumat băuturi alcoolice până la coborârea din autovehicul, îndoiala profitându-i.

Este adevărat că inculpatul a dat o declaraţie imediat la poliţie, din care rezultă că a băut bere în cabină de la B. la L., or inculpatul era într-o stare avansată de ebrietate şi este puţin probabil ca acesta să fi scris de bună voie şi nu la dictarea poliţistului, aşa cum  a declarat de altfel şi inculpatul.

Ulterior când a fost pus sub acuzare, acesta în prezenţa avocatului ales a recunoscut că a băut, dar după ce a oprit în parcare.

Din copia diagramei tahograf, scoasă din aparat la ora 16,40, rezultă că între ora 14,50 şi 16,02 autovehiculul a staţionat. De la 16,02 la 16,10 autovehiculul a fost în mişcare.

Cu toate acestea nu s-a putut demonstra că autovehiculul a fost sau nu oprit în parcare, având în vedere şi contradicţiile dintre declaraţiile martorilor de la  urmărire penală şi instanţă.

Nu s-a probat că autovehiculul a fost condus de inculpat între orele 16,02-16,10 sau a  fost mutat în parcare în acest timp.

Martorul M.D. a arătat că mutarea autovehiculului a durat un minut – un minut şi jumătate, iar celălalt martor a arătat că maşina  a rămas în acelaşi loc.

Instanţa, din oficiu, a audiat martorul S.V., din cadrul agenţiei ARR B.

Acesta a semnat procesul verbal din data de 08.12.2006, din care rezultă că în jurul orei 16,40 s-a procedat la oprirea pentru control a autoutilitarei „I.” şi s-a  procedat la scoaterea  diagramei din aparatul tahograf.

La instanţă, martorul a declarat că au fost oprite mai multe autovehicule, iar după ce au fost controlate a rămas cel al inculpatului, care, era oprit la o distanţă de 5-7 metri, poate chiar mai mult faţă de şosea.

Inculpatul, iniţial nu a fost de acord  să se supună controlului, spunând că nu a fost oprit, ci era în parcare.

Martorul a arătat că nu el a oprit autovehiculele, şi nu-şi poate da seama dacă a fost oprit sau era în parcare. Autovehiculul a fost mutat în loc ferit, întrucât  transporta mărfuri periculoase, iar poliţia avea suspiciuni că inculpatul consumase băuturi alcoolice.

Nici unul din martori (M. şi M. I.) nu au mutat maşina, şi crede că inculpatul a mutat-o. Martorul , a arătat că nu poate aprecia, dacă între 16,02-16,10, maşina inculpatului putea fi sau nu mutată, dar se putea şi circula.

Inculpatul a mutat maşina aproximativ 100 m, au fost făcute nişte manevre pentru a putea fi parcată. Pe diagramă se înregistrează toţi timpii, dacă motorul este oprit sau pornit, se înregistrează. Dacă maşina nu se  deplasează, pe diagramă se înregistrează o linie subţire. Dacă motorul este pornit  şi stă pe loc se înregistrează tot o linie subţire, iar când motorul este pornit şi maşina se deplasează, acea linie nu este continuă. Martorul a precizat că în intervalul 16,02-16,10 maşina inculpatului apare deplasată, de aceea apar liniile verticale, întrucât se înregistrează timpul şi viteza, în rest apare o linie continuă.

A mai precizat martorul că inculpatul nu putea parcurge în 8 minute distanţa B.-L.

Din procesul verbal încheiat de organele de poliţie nu  rezultă ora când inculpatul ar fi fost oprit în trafic. Este însă menţionată ora 16,10 (oră la care apare o modificare din 16,10 în 16,40).

Din declaraţiile martorilor din lucrări rezultă că diagrama a fost scoasă din tahograf după mai mult timp, respectiv după ce organele de poliţie l-au aşteptat pe inculpat să coboare, au purtat discuţii cu el, au verificat marfa (circa 30-40 min).

Prin urmare, dacă diagrama a fost scoasă la ora 16,10 înseamnă că verificarea autovehiculului condus de inculpat a avut loc înaintea acestei ore cu cel puţin 30-40 min., deci la orele 15,30-15,40, când şi inculpatul arată că au venit organele de poliţie să-l verifice. În aceste condiţii este probabil ca timpul cuprins între 16,02-16,10 să fie timpul cât autovehiculul a fost mutat de la marginea carosabilului în parcarea lungă de 300-400 m.

Declaraţiile martorilor din lucrări nu numai că sunt contradictorii, dar sunt şi nereale din unele aspecte.

Astfel, aceştia arată că inculpatul a fost testat cu alcool testul după ce acesta a coborât din autovehicul (circa ora 16,00) şi a rezultat o alcoolemie mare, dar din rezultatul alcool testului  rezultă că inculpatul a fost testat la ora 18,44, când martorii erau deja plecaţi de la locul faptei şi nu aveau cum să vadă testarea.

Nu s-a probat de ce nu s-a înregistrat pe tahograf mutarea autovehiculului (1minut – 1 minut şi jumătate) aşa cum rezultă din declaraţia martorului M.D. sau dacă mutarea a durat atât sau 8 minute conform diagramei  tahograf.

De asemenea nu s-a făcut dovada că inculpatul a consumat băuturi alcoolice în timp ce circula.

Potrivit art.6 din Convenţia Europeană pentru apărarea drepturilor omului, orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil a cauzei şi când este acuzată de o infracţiune este prezumată – nevinovată până ce vinovăţia sa va fi legal stabilită.

Instanţa apreciază că în cauză există dubii în ceea ce priveşte vinovăţia inculpatului, lăsând loc unei nesiguranţe în privinţa vinovăţiei inculpatului, astfel că se impune a se da eficienţă regulii potrivit căreia „orice îndoială poate fi în favoarea inculpatului” (in dubio pro reo).

Această regulă constituie un principiu instituţional, care reflectă modul în care principiul aflării adevărului, consacrat în art.3 Cod procedură penală se regăseşte în materia probaţiunii.

Este o problemă de fapt , judecătorul urmând să-şi întemeieze hotărârile pe certitudinea dobândită pe bază de probe certe sigure  în  măsură să reflecte realitatea obiectivă.

Faţă de cele ce preced, instanţa va achita inculpatul în baza art.11 pct.2 lit.a cu art.10 lit.a Cod procedură penală.

Va constata că inculpatul a avut apărător ales la urmărirea penală şi instanţă.

Domenii speta

Spete similare