Civil - Hotărâre care să ţină loc de act autentic

Sentinţă civilă 285 din 04.10.2012


Cerere de a se lua act de acordul de mediere încheiat de parti într-o actiune având ca obiect pronuntarea unei hotarâri care sa tina loc de act autentic; respingere.

Una dintre conditiile esentiale pentru admisibilitatea unei actiuni în executarea antecontractului, conform art. 5 alin.2 din Titlul X din Legea 247/2005, respectiv pentru actiunea în prestatie tabulara în baza art.22 din Decretul-lege nr.115/1938 (antecontractul partilor fiind încheiat sub imperiul acestuia), este refuzul partii de a perfecta contractul în forma autentica, respectiv de a preda înscrisurile necesare întabularii.

Înca înainte de primul termen de judecata, pârâta, de buna voie a consimtit, în fata unui mediator, sa-si respecte în totalitate obligatiile pe care si le-a asumat prin înscrisul sub semnatura privata, încheind în acest sens un acord de mediere.

Instanta nu poate pronunta în speta o hotarâre de expedient prin care sa ia act de tranzactia încheiata între parti, deoarece, potrivit dispozitiilor art. 2 alin.4 din Legea 192/2006, nu pot face obiectul medierii acele drepturi si obligatii asupra carora partile nu pot dispune potrivit legii. Totodata, partile nu pot conveni asupra conditiilor de admisibilitate ale unei actiuni.

Cum în prezenta cauza nu exista interese contrare ale partilor, deci nu exista un litigiu, iar pârâta nu refuza transmiterea în forma autentica a dreptului de proprietate catre reclamant, instanta apreciaza ca prin acordul de mediere, partile mascheaza intentia de sustragere de la plata taxelor de timbru datorate pentru tranzactiile imobiliare, iar instanta nu poate lua act de un asemenea acord.

(sentinta civila nr.285/4.04.2012 pronuntata în dosarul nr. 313/210/2012 al Judecatoriei Chisineu Cris)

Prin sentinta civila 285/4.04.2012 pronuntata de Judecatoria Chisineu Cris, a fost respinsa cererea de a se lua act de acordul de mediere încheiat la data de 26.03.2012 si a fost respinsa actiunea civila formulata de reclamantul T.D., în contradictoriu cu pârâta P.M., având ca obiect actiune în pronuntarea unei hotarâri care sa tina loc de act autentic.

Pentru a pronunta aceasta hotarâre, instanta a retinut ca prin actiunea civila, reclamantul T.D. a chemat în judecata pe pârâta P.M., solicitând instantei obligarea pârâtei la încheierea cu reclamantul a contractului de vânzare cumparare în forma autentica cu privire la doua terenuri situate în extravilanul comunei A., înscrise în Titlul de proprietate nr.X, eliberat de Comisia Judeteana Arad pentru stabilirea  dreptului de proprietate privata asupra terenurilor, iar în caz de refuz sau de imposibilitate, hotarârea pronuntata în cauza sa tina loc de contract autentic de vânzare cumparare si de consimtamânt la întabularea în cartea funciara a dreptului dobândit de catre reclamant. 

La dosarul cauzei, înainte de primul termen de judecata, prin fax, mediatorul C.A. din Arad a depus o adresa prin care se învedereaza ca partile au apelat la procedura medierii, litigiul fiind solutionat prin întelegere totala a partilor.

În sedinta publica din 4.04.2012, reprezentantul reclamantului a depus acordul de mediere, în original, precum si note scrise din partea reclamantului prin care solicita a se pronunta o hotarâre de expedient în cauza prin care sa se ia act de acordul de mediere nr. 26.03.2012 încheiat între T.D. si P.M. la biroul de mediator si respectiv restituirea taxei de timbru achitate.

Analizând actele si lucrarile dosarului, instanta a retinut urmatoarele:

Potrivit înscrisului sub semnatura privata „conventie”, încheiat între parti la 16.05.1993, pârâta-vânzatoare a primit de la reclamantul-cumparator, suma de 90.000 lei, reprezentând pret al vânzarii-cumpararii imobilului teren arabil în parcela … si în parcela …, în suprafata de 1,5 ha, de fata fiind martorii ...

Potrivit dispozitiilor art. 5 alin.2 din Titlul X din Legea 247/2005: ?în situatia în care dupa încheierea unui antecontract cu privire la teren, cu sau fara constructii, una dintre parti refuza ulterior sa încheie contractul, partea care si-a îndeplinit obligatiile poate sesiza instanta competenta care poate pronunta o hotarâre care sa tina loc de contract?.

Conditia esentiala de admisibilitate a actiunii având ca obiect pronuntarea unei hotarâri care sa tina loc de contract autentic de vânzare cumparare este refuzul pârâtului de a încheia contractul.

Asa cum rezulta din actele depuse la dosar, înca înainte de primul termen de judecata, respectiv la data de 26.03.2012, pârâta, de buna voie a consimtit, în fata unui mediator, sa-si respecte în totalitate obligatiile pe care si le-a asumat prin înscrisul sub semnatura privata încheiat la data de 16.05.1993, încheind în acest sens un acord de mediere.

Instanta nu poate pronunta în speta o hotarâre de expedient prin care sa ia act de tranzactia încheiata între parti, deoarece, potrivit dispozitiilor art. 2 alin.4 din Legea 192/2006, nu pot face obiectul medierii acele drepturi si obligatii asupra carora partile nu pot dispune potrivit legii. Totodata, partile nu pot conveni asupra conditiilor de admisibilitate ale unei actiuni.

Astfel, partile trebuiau sa se prezinte direct la notar si nu la mediator în vederea încheierii în forma autentica a contractului de vânzare cumparare. Prin acordul de mediere, în fapt, partile au urmarit eludarea obligatiei de plata a taxelor de timbru.

Pentru transmiterea dreptului de proprietate asupra unui imobil, partile au obligatia legala de a achita taxe de timbru, indiferent daca transmiterea se realizeaza voluntar, în fata notarului public, ori se dispune de catre instanta prin hotarâre judecatoreasca de suplinire a consimtamântului partii care se opune la încheierea actului. Potrivit art.63 alin.2 din Legea nr. 192/2006, taxa de timbru se restituie la cererea partii în cazul în care conflictul a fost solutionat pe calea medierii, legiuitorul urmarind prin aceasta stimularea partilor în solutionarea pe cale amiabila a diferendelor dintre ele.

Cum în prezenta cauza nu exista interese contrare ale partilor, deci nu exista un litigiu, iar pârâta nu refuza transmiterea în forma autentica a dreptului de proprietate catre reclamant, instanta apreciaza ca prin acordul de mediere, partile mascheaza intentia de sustragere de la plata taxelor de timbru datorate pentru tranzactiile imobiliare, iar instanta nu poate lua act de un asemenea acord.

Pentru motivele expuse, instanta a respins cererea de a se lua act de acordul de mediere încheiat de parti la data de 26.03.2012 si având în vedere ca lipseste conditia esentiala de admisibilitate a actiunii în pronuntarea unei hotarâri care sa tina loc de act autentic, respectiv refuzul pârâtei, instanta a respins actiunea.