Civil. repunere in termen

Sentinţă civilă din 26.01.2009


Reclamanta TM, prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Buzău,  a solicitat, în contradictoriu cu pârâta COMISIA COMUNALĂ M, reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul de 5 ha arabil, în natură sau în despăgubiri, precum şi repunerea în termenul stabilit de Legea nr. 18/1991.

În motivare, petenta a arătat că este moştenitoarea defunctului DT şi a soţului decedat, TG, care era fiul autorului menţionat mai sus.

S-a învederat instanţei că autorul a dobândit în proprietate, în baza certificatului de împroprietărire, suprafaţa de 5 ha, pe care nu a revendicat-o până în prezent întrucât nu a avut cunoştinţă de existenţa actului care a fost găsit din întâmplare în luna iulie 2007.

Reclamanta a mai arătat că a formulat cerere la Comisia Locală M, care i-a fost respinsă pentru tardivitate, motiv pentru care, faţă de faptul că a intrat în posesia actului de proprietate, a solicitat repunerea în termen, astfel cum a stabilit Legea nr. 18/1991.

În drept, au fost invocate prevederile art. 11 alin. 21 din Legea nr. 18/1991 şi art. 2 din Legea nr. 247/2005.

S-au depus la dosar:, certificatul de căsătorie, certificatul de naştere, adresa a Primăriei comunei M, certificatul al Direcţiei Judeţene a Arhivelor Naţionale, certificatul de împroprietărire, cererea, certificatul de deces.

Pârâta Comisia Locală M a formulat întâmpinare, prin care, pe cale de excepţie, a invocat prematuritatea plângerii, arătând că reclamanta nu a promovat contestaţie împotriva hotărârii comisiei comunale şi, ca atare, nu există o hotărâre a comisiei judeţene contestată.

Pe fondul cererii, pârâta a arătat că s-a dispus respingerea solicitării petentei, deoarece termenul prevăzut de Legea nr. 247/2005 a fost cel mai târziu până la 30.11.2005, astfel că s-a procedat la respingerea cererii ca fiind tardiv formulată.

Intimata a susţinut că dacă se va trece peste acest aspect şi se va repune în termen reclamanta pentru soluţionarea pe fond a cererii, trebuie să se observe faptul că cererea de retrocedare nu a fost însoţită de actele de stare civilă care  să-i ateste calitatea de persoană îndreptăţită.

În drept, au fost invocate prevederile art. 37 din Legea nr. 247/2005, art. 1 din O.U.G. nr. 127/2005.

S-a ataşat întâmpinării: cererea, actele de stare civilă depuse de către petentă şi titlul de proprietate, precum şi comunicarea din 27.08.2007.

Asupra excepţiei invocate, în raport de motivele de fapt şi de drept ale acţiunii, instanţa reţine următoarele:

Prin cererea înregistrată la Primăria comunei M sub nr. din, reclamanta TM a solicitat, în calitate de moştenitoare a defunctului DT, suprafaţa de 5 ha  pe care acesta a deţinut-o pe raza comunei, teren pe care nu l-ar fi revendicat nimeni dintre cei îndreptăţiţi. Cererea a fost întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 247/2005 şi, în dovedirea ei, a fost depus titlul de împroprietărire şi certificatul al Direcţiei Judeţene Buzău a Arhivelor Naţionale.

Pârâta Comisia Locală M i-a comunicat petentei, cu adresa din 23.08.2007, că i-a respins cererea înregistrată, deoarece aceasta nu a fost depusă în termenul legal prevăzut de lege.

Intimata nu a solicitat reclamantei, în timpul soluţionării cererii sale de reconstituire, precizări în legătură cu data la care a promovat cererea de reconstituire şi nici motive legate de nedepunerea acesteia în termenul legal, deşi avea obligaţia să ceară lămuririle şi actele necesare, conform art. 5 lit. a şi b din H.G. art. 890/2005. De asemenea, nu i-a comunicat reclamantei că are dreptul de a formula contestaţie împotriva hotărârii de respingere, în termenul de 10 zile de la afişare sau comunicare, astfel cum prevede art. 27 alin. 3 din H.G. nr. 890/2005, în adresa comunicată petentei, nefiind trecută decât soluţia de respingere, iar nu şi calea de atac, încălcând astfel dreptul de a-i fi adusă cauza în faţa unui organ cu activitate jurisdicţională, care să îi asigure garanţiile procedurale prevăzute de art. 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului.

În consecinţă, instanţa constată că pârâta nu i-a respectat dreptul reclamantei de a i se soluţiona cererea în mod efectiv, nu i-a analizat actele de stare civilă şi nu i-a pus în vedere să depună alte acte pentru a-şi dovedi dreptul de persoană îndreptăţită, ci a făcut aplicarea strictă a prevederilor art. 33 alin. 1 din Legea nr. 1/2000 şi art. III din Titlul VI al Legii nr. 247/2005, astfel cum a fost modificat prin O.U.G. nr. 127/2005.

Conform acestor norme, persoanele fizice şi juridice pot formula cereri de reconstituire a dreptului de proprietate pentru diferenţele de suprafaţă ce pot fi reconstituite conform Legii nr. 247/2005, până la data de 30.11.2005 inclusiv, termen care, dacă nu este respectat, duce la decăderea din drept a persoanelor îndreptăţite. Cu toate acestea partea poate cere repunerea în termenul legal care atrage decăderea, în condiţiile art. 103 din Codul de procedură civilă, atunci când dovedeşte că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voinţa ei. Reclamanta nu a solicitat Comisiei Locale M repunerea în termenul de a formula cererea de reconstituire, pârâta nu i-a adus la cunoştinţă acest drept şi nici nu a interpretat cererea sa ca fiind o astfel de repunere.

Petenta a solicitat însă repunerea în termen prin cererea adresată instanţei şi a invocat faptul că a luat cunoştinţă de actele de proprietate care îi dădeau dreptul să formuleze cererea de reconstituire în anul 2007, fapt care poate fi considerat real, în condiţiile în care certificatul eliberat de Arhivele Naţionale, la solicitarea petentei, poartă numărul ..........

Pe de altă parte, instanţa constată că pârâta trebuia să facă aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 193/2007, art. II, prin care s-a instituit un nou termen pentru a se formula cereri de reconstituire, până 28.08.2007, şi să aprecieze dacă reclamanta se încadra sau nu în categoria persoanelor care puteau formulau sau nu aceste cereri (textul de lege se referă la cei care solicită reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor pe care se află păşuni şi fâneţe), astfel încât trebuiau să verifice dacă terenul pretins este sau nu în prezent din categoria respectivă, iar nu să respingă cererea ca fiind tardiv formulată.

În consecinţă, instanţa va admite cererea reclamantei de a fi repusă în termenul de a formula cererea de reconstituire şi ca atare, în baza art. 51 din Legea nr. 18/1991, urmează să oblige Comisia Locală M să analizeze pe fond cererea petentei cu privire la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului de 5 ha. În raport cu această soluţie, instanţa apreciază că solicitarea reclamantei de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenului de 5 ha este prematur formulată, dar nu pe motivele invocate de către pârâtă, ci faţă de împrejurarea că cererea reclamantei nu a fost soluţionată pe fond, în mod nelegal, iar petenta a înţeles să urmeze procedura administrativă reglementată de art. 51-53 din Legea nr. 18/1991.

Nu se poate reţine excepţia prematurităţii pe motiv că nu există hotărâre a Comisiei Judeţene Buzău, deoarece reclamantei nu i s-a adus la cunoştinţă dreptul de a formula contestaţie în termen de 10 zile de la comunicarea hotărârii comisiei locale şi, totodată, după cum s-a arătat mai sus, reclamanta a solicitat să fie repusă în termenul de a formula cererea de reconstituire.

Faţă de aceste motive, instanţa va respinge cererea de reconstituire a dreptului de proprietate ca fiind prematur introdusă, va repune petenta în termenul de a formula cererea de reconstituire şi va obliga comisia locală la soluţionarea pe fond a acesteia.

Conform art. 5 din Titlul XIII al Legii nr. 247/2995, hotărârea este supusă numai recursului.