Civil. art. 8 al. 1 din legea 10/2001. exceptie de la aplicarea prevederilor legii 18/1991

Deliberând asupra cauzei civile de faţă, constată:

Prin cererea inregistrată pe rolul acestei instante reclamanta C G R a solicitat in contradictoriu cu  pârâtele CLSDPPATB  si CJSDPPTB, pronuntarea unei hotărâri judecatoresti prin care sa se dispuna obligarea CLB să intocmeasca si sa inainteze documentatia cu propunerea corespunzatoare Comisiei Judetene in vederea eliberarii titlului de proprietate pentru suprafetele de 135 m.p. si 125 m.p. teren, obligarea  C L la plata de daune cominatorii in cuantum de 50 lei pentru fiecare zi de intârziere de la data raminerii definitive a hotarării si pănâ  la indeplinirea obligatiei, cu cheltuieli de judecată.

Cererea este scutita de plata taxei judiciare de timbru si al timbrului judiciar, conform art.42 din Legea nr.1/2000 , introdus prin Titlul VI  din Legea nr. 247/2005 raportat la art.15 lit.p din Legea nr. 146/1997 si art.1 al.2 din OG nr.32/1995.

In motivare, reclamanta a invederat in esenta ca odata cu aparitia fondului funciar a rormulat cerere de reconstituire  pentru suprafetele mentionate , insa CLB până in prezent nu a analizat-o si nu a inaintat CJ propunerea corespunzatoare in vederea validării sau invalidarii deşi aceasta obligatie îi incumba chiar si in  situatia in care nu existau acte concludente din care sa rezulte un eventual drept de proprietate când ar fi trebuit să propuna invalidarea cererii .

In drept au fost invocate dispozitiile art.5 din HG nr. 890/2005 si art.242 C.p.c.

Pârâta CLB potrivit art.115 si urmatoarele C.p.c. a formulat intâmpinare prin care a solicitat respingerea ca neintemeiată a actiunii motivat in esenta de faptul că  imobilele in litigiu au fost solicitate de catre reclamanta in baza Legii nr.10/2001 , cerere respinsa ca tardivă , raspunsul fiind comunicat acesteia in termenul legal( filele 25-26 dosar).

Pârâta  CJB  nu a formulat intâmpinare in conditiile art.114 ind.1 si 115 C.p.c si nici nu a fost reprezentată in instanta pentru a arăta care sunt exceptiile , dovezile si toate mijloacele de apărare fata de cererea reclamantei , in temeiul art.  118 al.3 C.p.c.

Reclamanta a depus la fila 42 dosar raspuns la intâmpinare .

In cauza instanta a administrat la solicitarea părtilor proba cu inscrisuri, in cadrul căreia au fost atasate, in copie xerox : sentinta civila, contract de vânzare cumparare, inscrisuri, cerere, adresa, cerere, contract de vânzare cumparare, adeverinta, adresa, decizia, tabel cuprinzând detinatorii ale caror locuinte situate in municipiul Buzau au trecut in proprietatea Statului in conformitate  cu dispozitiile art.56 din Legea nr.4/1973, inscris sub semnatura privata intitulat” declaratie. De asemenea, instanta a respins administrarea probei testimoniale si a probei cu expertiza tehnică specializarea  cadastru solicitate de catre reclamantă pentru motivele arătate in practicaua prezentei hotărâri.

Analizând actele si lucrarile dosarului , instanta retine urmatoarea situatie de fapt si de drept:

Coroborând inscrisurile aflate la filele 29 si 34-35 dosar , rezultă că  la data de 5.09.2005 reclamanta a depus la registratura Primariei Municipiului Buzau o cerere prin care , in baza  Legii nr.10/2001 , modificata si completata prin Legea nr. 247/2005 , solicita restituirea in natură a imobilului si terenului , care fusese confiscate in baza art.30 din Legea nr.58/1974.

Fata de aceasta cerere , prin adresa Municipiul Buzau , prin Primar, a comunicat reclamantei ca notificarea sa formulată dupa data limita de 14.02.2002 a fost respinsa ca tardiva.

Urmare a acestei situatii de fapt, la data de 17.07.2006 petenta a revenit cu o noua cerere adresata CLB  ALFF prin care solicita restituirea terenului, mentionând printre altele că urmare a confiscarii acestor imobile Statul Român nu i-a acordat nici un fel de despagubire. Aceasta nouă solicitare a petentei , raportată la obiectul său , a fost directionată către CLBA a Legii nr. 10/2001 care a respins-o ca tardivă si motivând-o atât in fapt si in drept.

Dispozitiile art.8  al.3 si art.11 al.3 din Legea nr.18/1991 republică prevad ca stabilirea dreptului de proprietate se face la cerere.

Instanta retine că , potrivit art.III din Legea nr.1/2000, modificat prin art.II din OUG nr. 127/2005 coroborat cu art.33 din Legea nr.1/2000 modificat de pct.37 al art.I din Titlul VI din Legea nr. 247/2005 , pot cere reconstituirea dreptului de proprietate , până la 30.11.2005 inclusiv, si fostii proprietari cărora li s-au respins cererile sau care nu au formulat astfel de cereri in termenele prevazute de  Legea nr.  169/1997 , pentru diferentele de suprafata ce pot fi reconstituite conform legii.

Reclamanta nu a facut dovada ca s-ar fi avizat cu cerere de reconstituire a dreptului de proprietate intemeiata pe legile fondului funciar, in conditiile enuntate mai sus, deşi sarcina acestei probe îi incumba potrivit art.1169 C.c. si art.129 C.p.c.

Instanta va inlatura inscrisul depus de reclamanta la fila 10 dosar intrucât acesta nu poarta nicio semnatura , neavând viza cu nr. si data inregistrarii sale de catre pârâta CLB.

Potrivit art.8 al.1 din Legea nr.10/2001 , nu intra sub incidenta acestei legi terenurile al caror regim juridic este reglementat  prin Legea fondului funciar nr. 18/1991 si prin Legea nr.1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si forestiere , solicitate potrivit acestor legi.

Rezulta ca sunt exceptate de la aplicarea prevederilor Legii nr.10/2001 doar acele terenuri care au facut obiectul legilor anterioare de restituire.

In spetă, reclamanta nu a uzat de  prevederile Legii nr. 18/1991 , mai inainte de a-i fi solutionată cererea  in baza Legii 10/2001.

Din cele redate , rezultă nu numai că solicitarea reclamantei de restituire a  imobilelor este reglementată de art.8 al.1 din Legea 10/2001 , dar aceasta a uzat de aceste prevederi si in masura in care nu sunt acoperite toate pretentiile sale,  reclamanta poate uza de căile legale de atac sau punerea in executare in temeiul aceleasi legi.

In aceste conditii , in raport de prevederile legale redate , rezulta ca pârâtii in mod corect au arătat ca sunt incidente in spetă prevederile Legii 10/2001 , comunicând reclamantei, in termen legal si raspunsul la cererea depusă de aceasta.

Este adevărat că articolul corespunzator din Normele de Aplicare a legii , aprobate  prin HG nr. 498/2003 se referă la caracterul de complinire al legii noi in raport  cu celelalte acte  normative cu caracter reparatoriu in domeniul imobiliar.

De observat, că aceasta  prevedere  nu este cuprinsa in lege si , ca atare , nu este de natura a modifica sau completa dispozitiile legii aplicabile.

De altfel, scopul urmarit de catre reclamanta , de a i se restitui imobilul si terenurile sau de a fi despagubită pentru aceste bunuri preluate de catre Stat, ar fi putut  fi atins prin modul de rezolvare a cererii sale formulate in baza Legii 10/2001, intrucât caracterul reparatoriu al acestei legi acopera si acele situatii in care terenurile din intravilan nu au fost restituite persoanelor indreptatite până la intrarea in vigoare a acestui act normativ , respectiv  14.02.2001.

Coroborând Decizia nr. 138 /16.04.1977 emisa de Consiliul Popular al Judetului Buzau cu adeverinta emisa de  AFB rezultă că reclamanta a primit despagubiri de la Statul Român  cu ocazia deposedarii de bunurile in discutie.

Pe de alta parte , terenul trecut in proprietatea statului in baza art.30 din legea nr. 58/1974 , in momentul vânzarii locuintei , nu dă dreptul la măsuri reparatorii fostului proprietar al terenului , in baza art.36 din Legea 18/1991 regimul juridic al bunului fiind reglementat in beneficiul cumparatorului locuintei si nu in beneficiul vânzatorului.

In considerarea celor ce preced, instanta urmeaza să respinga capatul de cerere referitor la obligarea CLB sa intocmeasca si sa inainteze documentatia cu propunerea corespunzatoare CJ in vederea eliberarii titlului de proprietate pentru suprafetele de 135 m.p. si 125 m.p. teren.

In ceea ce priveste capătul accesoriu  referitor la daune cominatorii,instanta va avea in vedere faptul că acesta reprezinta un mijloc de constrângere a  debitorului pus in intârziere de lege la indemâna creditorului spre a-l determina la executarea in natura a obligatiei asumate , acestea gasindu-şi aplicabilitatea in materia fondului funciar.

Cum in spetă reclamantei  i-a fost comunicat un raspus de catre pârâta cu privire la cererea sa de restituire a terenurilor in litigiu mai inainte  de introducerea actiunii pendinte judecătii , instanta in baza art.580 ind.3 al.2 C.p.c. , urmeaza sa respinga capatul de cerere accesoriu referitor la obligarea CL la plata de daune cominatorii.

Pe cale de consecinta , in temeiul art. 274 C.p.c. instanta va respinge si cererea accesorie  a reclamantei referitoare la obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.

Conform  art.5 al.2 din Titlul XIII la Legea 247/2005 , hotărârea este supusă recursului .

Domenii speta

Spete similare