Loviri si alte vatamari

JUDECĂTORIA MUN. MOINESTI JUDEŢUL BACĂU

SENTINŢA PENALĂ NR. 443/22.10.2012

Deliberând asupra acţiunii penale de faţă,

Constată ca prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria mun. Moinesti, cu nr. 441/P/2009, au fost trimis in judecată inculpaţii S.D. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 180 alin 2 cu 1 din Cp., Întrucât in data de 8.05.2009,1-a lovit pe fratele sau S.M., cauzându-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare un nr. de 16-17 zile ingrijiri medicale cu spitalizare şi pe S.M. pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art. 181 al.l ind.l Cp., intrucât in aceeaşi dată 1-a lovit pe fratele său S.D., cauzându-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare un nr. de 24-25 zile ingrijiri medicale, fără  spitalizare.

Părţile au calităţi atât de inculpaţi, cât si de părţi vătămate.

Ambele părţi in calitate de părţi vătămate au solicitat condamnarea inculpatului pentru fapta săvârşită şi s-au constituit părţi civile reprezentând daune morale.

Partea vătămată S.D. a fost internată la Spitalul Moinesti care s-a constituit parte civilă cu suma de 2449 ,92 lei corespunzătoare asistentei medicale acordate inculpatului S.M. şi la 30,45 lei reprezentând asistenţă medicală acordată lui S.D.

Cauza se află in rejudecare, casarea fiind totală, fără menţiunea actelor procedurale conform sentinţei penale nr. 353/2011 şi deciziei penale nr. 582/R/2011.

In cauză au fost audiaţi inculpaţii-părti vătămate fraţii S.M. si S.D. martorii CT. şi P.M.din rechizitoriul Parchetului Moinesti, precum şi martori propuşi de către părţi: S.C L.C, S.A. propuşi de către inculpatii-părti vătămate.

Din declaraţiile acestora, rezultă că in data de 8.05.2009, pe fondul unor certuri mai vechi si a unor duşmanii familiale legate de stăpânirea pământului părintesc, cei doi fraţi s-au intâlnit intr-o curte şi s-au lovit

reciproc. Astfel S.M. 1-a lovit cu pumnul si 1-a intepat cu o furcă pe S.D., după care S.D. i-a smuls furca din mâna fratelui său si 1-a lovit pe acesta.

Conflictul dintre părti are două momente: unul - cel din curte si al doilea - cel in fata porţii, conflictul din curte fiind văzut de rude ale părţilor, cel din drum fiind văzut şi de şoferul unei maşini de transport in comun ce circula in zonă.

Conform declaraţiei martorei C:t. si P.M. surori ale inculpatilor-părti vătămate, aceştia s-au intâlnit in curte, au avut iniţial o altercaţie verbală, după care s-au lovit, respectiv M având o furca in mână 1-a intrebat pe S.D.ce caută in curtea părintească si 1-a lovit cu furca peste picior şi la cap, conform declaraţie martorei C.T. Aceeaşi martoră declară că gardul imprejmuitor este inalt si că nici o altă persoană nu avea posibilitatea să vadă sau să audă ce se intamplă in curte.

Cealaltă martoră, P.M.-soră cu inculpaţii, a asistat la partea de conflict din stradă, când cei 2 inculpaţi au ieşit din curte si conform declaraţiei sale, S.D. 1-a lovit pe M cu furca peste tot corpul. Tot această martoră declară că la incident a asistat şi şoferul unui microbuz pe care instanţa 1-a identificat in timpul cercetării judecătoreşti ca fiind L.C..

La conflictul din curte conform propriei declaraţii, a asistat şi soţia inculpatului S.M. care declară că soţul ei a fost lovit de către S.D. cu un par si cu furca peste tot corpul.

Inculpatul S.M. a fugit in drum pentru a se feri de loviturile fratelui său, unde a fost bătut in continuare de către S.D.. Martora declară că S.M.nu a avut timp să-1 lovească pe S.D.şi că acesta a iniţiat conflictul.

Martora C.T. declară că se afla in duşmănie cu fratele ei S.M.

Alte persoane nu au asistat la conflictul din curte, astfel încât declaraţiile inculpaţilor-părti vătămate şi a soţiei inculpatului S.M. pot fi apreciate doar cu doza de subiectivism şi bazată pe relaţia de duşmănie mai veche dintre cei 2 fraţi si respectiv familiile acestora.

Instanţa poate doar concluziona că in curte a avut loc un conflict inte părti in care aceştia s-au lovit reciproc raportat la declaraţiile inculpaţilor-părti vătămate şi că acest conflict s-a continuat si in drum unde părţile s-au agresat, iar martora P.M. 1-a văzut pe M plin de sânge.

Deşi această martoră precizează că in drum erau si alte persoane, in fata instanţei a fost propusă si adusă in calitate de martor numita S.C. de 90 ani, care declară că a auzit despre conflictul in care cei doi fraţi s-au agresat reciproc, dar nu a asistat la conflict.

Martorul L.C.-şoferul microbuzului ce trasporta persoane in zonă, i-a văzut in stradă pe cei doi inculpaţi-părti vătămate la poarta gospodăriei. Nu i-a văzut in mod direct lovindu-se, a oprit maşina intrucat i-a văzut pe cei

doi certându-se, in poziţii agresive, nestiind ce aveau de gând să facă. Martorul arată că in microbuz se aflau alte persoane, insă părţile nu au propus instanţei şi din dezbateri nu a rezultat posibilitatea audierii unei alte persoane.

Martorul nu a văzut ca vreunul din cei doi inculpaţi- părţi vătămate să fie lovit si in timp ce el intorcea autobuzul la capătul de linie aflat la câteva zeci de metri de poarta părţilor, aceştia intraseră in curte.

La prima judecată au mai fost audiaţi şi martorii V.E. si concubina acestuia S.T. propuşi de către părţi, care in cauza de faţa nu au mai fost propuşi ca martori, instanţa de fond reţinând lipsa de sinceritate a declaraţiei acestor martori raportat la declaraţia martorului neutru, L.C.

Din probatoriul cauzei, respectiv martorii din lucrări propuşi de către parchet prin rechizitoriu si martorii propuşi de către părţi, instanţa constată că intre inculpatuţii- părţi vătămate S.M si S.D. a avut loc conflictul in data de 8.05.2009 in curtea părinteasca si in afara acesteia, in faţa porţii, in prezenta apropiaţilor, surori si soţia unui inculpat, martori neutri care să fi văzut in mod efectiv conflictul, nu sunt.

Declaraţia inculpaţilor- părţi vătămate care se acuză reciproc de lovire, dar si a apropiaţilor acestora care in funcţie de relaţia de afinitate cu unul din inculpaţi ii acuză de lovire pe celalalt, instanţa trebuie aprecieze sub aspectul subiectivismului de care părţile si martorii dau dovadă in urmărirea interesului personal sau al persoanelor apropiate.

Instanţa nu a putut decela din probatoriul cauzei decât că cei 2 fraţi S. s-au lovit reciproc cauzandu-si leziuni constatate din certificatele medico-legale obţinute de fiecare inculpat-parte vătămată.

Cert este că acest conflict a avut loc, că cei doi au leziuni care au necesitat ingrijiri medicale cu sau fără spitalizare si ca rezultatul conflictului a fost constatat din certificatele medico-legale.

Faptele săvârşite de către fiecare inculpat- parte vătămata se probează in acccepţiunea instanţei in sensul că fiecare 1-a lovit pe celalalt.

In cauză apărătorii au incercat să scoată in evidenţă aspecte legate de inculpatul - parte vătămată care a iniţiat conflictul, respectiv S.D. plecând de la starea de sănătate a acestuia şi de la faptul că fratele său S.M. are o mână paralizată şi că nu ar fi putut la rândul său să lovească. Situaţia nu a fost expres devoalată prin declaraţiile martorilor, astfel incât instanţa nu poate retine legitima apărare in sarcina lui Spătaru M.

In cauză s-a contestat numărul de zile ingrijiri medicale acordate pentru S.D., in urma expertizei stabilindu-se că acesta nu a necesitat 24-25 zile ingrijiri medicale ci 7-9 zile ingrijiri medicale motivat de faptul că nu s-a confirmat diagnosticul de entorsă.

Instanţa a pus in discuţie incadrarea juridică a faptei, respectiv schimbarea acesteia din art. 181 al. 1 cu 1 Cp. in 180 al.2 Cp. De asemenea, art. 180 al.2 cu 1 Cp. prevede săvâsirea faptelor de lovire asupra membrilor de familie.

In cazul de faţă cei doi inculpati-părti vătămate au calitatea de fraţi, dar nu se gospodăresc impreună in sensul art. 149 ind. 1 Cp., aspect rezultat din probatoriul cauzei, cei doi fiind căsătoriţi şi având gospodării diferite.

Instanţa apreciază că faptele de lovire de care sunt acuzaţi cei doi inculpaţi se probează, in sensul că fiecare inculpat 1-a lovit pe celălalt inculpat şi a fost la rândul său lovit de către acesta.

încadrarea juridică faţă de situaţia anterior menţionată o reprezintă art. 180 al.2 Cp. pentru care instanţa va condamna pe fiecare inculpat-parte vătămată la pedeapsa amenzii prin schimbarea incadrării juridice conform art. 334 C.p.p. din art. 180 al.2 cu 1 Cp. pentru inculpatul Spataru Dumitru si pentru art. 181 al.l cu 1 Cp. pentru inculpatul Spătaru M.

Va atrage atenţia inculpaţilor că neplata amenzii in termenul legal conduce la inlocuirea cu pedeapsa inschisorii, conform art. 63 ind. 1 Cp.

Pe latură civilă cei doi inculpati-vărti vătămate au solicitat daune morale, fără a cere şi despăgubiri materiale.

Instanţa faţă de modul de săvârşire a faptelor si de leziunile pe care le-au avut fiecare, va obliga pe fiecare inculpat către partea vătămată la câte 2000 lei daune morale.

Ambii inculpaţi-părţi vătămate au beneficiat de ingrijiri medicale prin spitalizare sau serviciu de urgenţă, fapt pentru care va obliga pe fiecare inculpat-parte vătămată pentru leziunile produse părţii vătămate la cheltuieli de spitalizare către partea civilă Spitalul mun. Moinesti raportat la prevederile Legii nr. 95/2006, respectiv pe S.D.la 2.444,92 lei şi pe S.M. la 30,45 lei.

Ambii inculpaţi vor fi obligaţi conform art. 191 al. 1 2 C.p.p. la câte 400 lei cheltuieli judiciare către stat.

Ambii inculpaţi - părţi vătămate au avut apărători aleşi, astfel incât raportat la art. 193 al. 1,2 C.p.p. instanţa va obliga pe S.D.la 2000 lei onorariu apărător ales si pe S.M. la 800 lei onorariu apărător ales fiecare inculpat către celalalt inculpat-parte vătămată.

Domenii speta

Spete similare