Plangere contraventionala

Sentinţă civilă 643 din 02.03.2009


SENTINŢA CIVILĂ Nr. 643

Şedinţa publică de la 02 Martie 2009

INSTANŢA

Prin plângerea înregistrată pe rolul instanţei la data de 06.01.2009, sub nr. 38/327/2009, petenta _ a contestat procesul-verbal de constatare a contravenţiei seria CC nr.2025204 din data de 17.12.2008 întocmit de intimatul _, solicitând anularea acestuia.

În motivarea plângerii, petenta a arătat că contestă procesul verbal deoarece nu i s-a eliberat dovada de reparaţie la autoturismul Dacia 1310 cu nr. de înmatriculare TL 01 RCS ca să poată repara pe baza poliţei de asigurare de răspundere civilă auto, pentru că poliţa de asigurare cu seria RO/01/TO/XY nr.00 0042132 emisă la data de 19.12.2007 a fost eronat emisă de către agentul Asirom. Se arată că după accident a mers la asigurător şi a reclamat poliţa sa de asigurare, si după ce s-au efectuat verificări de către aceştia, au procedat la modificarea acesteia, în urma căreia i-au eliberat şi o confirmare.

În dovedirea plângerii, petentul a depus la dosar copia procesului-verbal mai sus-menţionat, poliţa RCA, confirmare poliţa RCA.

Intimatul, deşi legal citat, nu a formulat întâmpinare.

În dovedirea celor reţinute în actul de constatare, în conformitate cu disp. art. 132 alin. 1 C.p.c., intimatul a depus la dosar un raport al agentului constatator care a întocmit actul sancţionator contestat, în completarea actului de constatare.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa constată următoarele:

La data de 17.12.2008, în jurul orei 16,25, petenta a condus autoturismul Dacia  cu nr. de înmatriculare TL 09 PAO, pe Aleea Cristina din municipiul Tulcea iar la efectuarea manevrei de întoarcere, prin manevra înainte-înapoi nu s-a asigurat şi a acroşat autoturismul Dacia cu nr. TL 01 RCS.

Verificând, în conformitate cu dispoziţiile art.34 alin.1 din O.G. nr.2/2001 legalitatea procesului verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei contestat, instanţa reţine că acesta a fost întocmit cu respectarea dispoziţiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută ce ar putea fi invocate din oficiu.

În ceea ce priveşte temeinicia actului sancţionator, instanţa reţine că petenta nu a făcut dovada existenţei unei alte situaţii de fapt decât cea reţinută în sarcina sa în procesul-verbal de contravenţie. Din actele si lucrările dosarului rezultă că nu a fost răsturnată prezumţia de veridicitate cu privire la situaţia de fapt reţinută în procesul-verbal de contravenţie de către agentul constatator, fapta săvârşită de acesta întrunind elementele constitutive a contravenţiei prevăzute de art. 125 din HG nr.1391/2006.

Instanţa este învestită să verifice procesul verbal doar sub aspectul temeiniciei şi legalităţii, nu şi faptul că nu s-a eliberat autorizaţia de reparaţie de către agentul constatator. Astfel, instanţa nu se poate pronunţa asupra acestei cereri, potrivit dispoziţiilor art. 180 alin.9 din HG 1391/2006, reţine că poliţia rutieră eliberează proprietarilor sau deţinătorilor acestora autorizaţie de reparaţii, astfel că solicitarea eliberării autorizaţiei de reparaţie de către agentul constatator nu poate face obiectul controlului exercitat de instanţă în procedura reglementată de dispoziţiile OG 2/2001 şi nici nu se încadrează în norma de reglementare a dispoziţiile art. 118 alin.2 din OUG 195/2002 republicată, fiind inadmisibilă, motiv pentru care urmează să fie respinsă.

În temeiul art.34 alin.1 din O.G. nr.2/2001, instanţa apreciază că plângerea dedusă judecăţii este evident neîntemeiată şi în consecinţă, urmează a o respinge.