Talharie

Dosar nr. 11127/318/2009*

R O M Â N I A

Cod operator 2444

JUDECĂTORIA TÂRGU JIU

JUDEŢUL GORJ

SECŢIA PENALĂ

Nr. 1577/2012

Şedinţa publică de la 04 Septembrie 2012

Completul compus din:

PREŞEDINTE ANIŞOARA BUCICĂ

Grefier Şef ION PĂUN

Ministerul Public a fost reprezentat de procuror D. B.  din cadrul Parchetului  de pe lângă Judecătoria Tg-Jiu.

Pe rol fiind judecarea cauzei penale privind pe inculpatul Ţ. V.E trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg.Jiu pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute de art.211 alin.1 şi 2, lit. a,b şi alin. 21 lit. c C.pen. şi art. 192 alin.2 C.pen. cu aplic. art.33, lit. a C.pen.

La apelul nominal făcut în şedinţă publică a răspuns  avocat P.A. pentru inculpatul lipsă , avocat M. C. în substituire pentru avocat M. B. ,pentru  partea civilă A. M., lipsă fiind inculpatul şi martorii încuviinţaţi părţii civile .

Procedura de citare legal îndeplinită conform art 177 alin 4 Cod de procedură penală.

S-a făcut referatul oral al cauzei, de către grefierul de şedinţă,şi s-a  constatat  că martorii lipsă citaţi cu mandat la mai multe termene de judecată sunt în imposibilitatea de a fi audiaţi , respectiv numiţii S. D., S. V. şi I. C.  F.,  fiind plecaţi în străinătate .

Avocat P. A. învederat instanţei că a făcut demersuri pentru a afla domiciliul din străinătate a martorilor Stoica Daniel, Stoica Veronica,însă  acestea au rămas fără nici un rezultat, motiv pentru care nu mai are alte cereri de formulat, cu excepţia cererii de decădere a părţii vătămate din proba cu martori încuviinţată sub sancţiunea decăderii.

Constatând că nu mai sunt cereri de formulat şi probe de administrat, instanţa  a declarat terminată cercetarea judecătorească conform art.339 Cod de procedură penală  şi a acordat cuvântul pe fond, în conformitate cu prevederile art.340 Cod de procedură penală .

Reprezentantul Ministerului Public , după ce a expus starea de fapt reţinută prin rechizitoriu în sarcina inculpatului a solicitat condamnarea acestuia pentru săvârşirea infracţiunilor de tâlhărie şi violare de domiciliu la o pedeapsă privativă de libertate, să se constate emis mandatul de arestare preventivă în timpul judecăţii, să se deducă perioada executată , să se dispună obligarea inculpatului la plata despăgubirilor civile şi a cheltuielilor judiciare statului.

Avocat M. C., pentru partea civilă A. M.  şi-a însuşit concluziile reprezentantului Ministerului Public cu privire la latura penală a cauzei, iar pe latură civilă a solicitat  obligarea inculpatului la plata despăgubirilor civile în cuantumul solicitat, reprezentând contravaloarea bunurilor sustrase , precum şi a daunelor morale având în vedere trauma psihică suferită de partea civilă.

Avocat P. A. , pentru inculpat, a solicitat instanţei într-o primă teză achitarea inculpatului pentru infracţiunile deduse judecăţii întrucât acestea nu au fost săvârşite de către inculpat.

Apărătorul ales al inculpatului a precizat că nu există probe directe  care să-l incrimineze  pe inculpat, din întreg ansamblul probator nerezultând că inculpatul Ţ.E a săvârşit faptele, martorii ascultaţi în cauză  relatând o stare de fapt incertă .De asemenea, nici partea civilă nu l-a indicat pe inculpatul Ţ. drept autor al infracţiunii şi a descris cu lux de amănunte că „a văzut o persoană

De asemenea, a susţinut că inculpatul a fost pus sub acuzare după 3 ani de la comiterea infracţiunii, a fost arestat o perioadă de 8 luni după care i-a fost revocată această măsură, precizând că există suspiciuni cu privire la desfăşurarea urmăririi penale iar  declaraţiile persoanelor care au auzit de cele întâmplate nu sunt relevante, fiind probe indirecte , concluzionând că nu s-a făcut dovada că inculpatul a folosit vreo bâtă.

Într-o a doua teză , apărătorul inculpatului , a solicitat  aplicarea unei pedepse orientate spre minimul special având în vedere că inculpatul are în întreţinere un copil minor, provine dintr-o familie  închegată , este angajat în străinătate şi nu este un infractor.

JUDECATA

Deliberând asupra cauzei penale de faţă, constată următoarele

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg-Jiu nr. 760/P/2009, înregistrat iniţial, sub nr.11127/318/2009  pe rolul Judecătoriei Tg- Jiu, s-a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv a inculpatului Ţ.V. E. sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tâlhărie  şi violare de domiciliu prevăzute şi pedepsite de art. 211 alin.1 şi 2, lit. a,b şi alin. 21 lit. c C.pen. şi art. 192 alin.2 C.pen. cu aplic. art.33, lit. a C.pen.

În fapt, prin actul de sesizare al instanţei,  s-a reţinut că partea vătămată A. M. prin plângerea adresată organelor de urmărire penală a sesizat faptul că în noaptea de 12/13.07.2005 o persoană mascată a pătruns pe nedrept în locuinţa sa  şi prin violenţă  a deposedat-o de suma de 720 lei şi de mai multe bijuterii din aur.

În cauză au fost efectuate mai multe cercetări pentru identificarea autorului  imediat după comiterea faptei , fiind audiate mai multe persoane de la domiciliul părţii vătămate , printre care şi inculpatul Ţ.V.E care a negat săvârşirea infracţiunilor , dar care , la aproximativ 2-3 zile a părăsit teritoriul României, deplasându-se în Italia fără a-şi anunţa în prealabil membrii familiei.

Pe parcursul urmăririi penale s-a stabilit că în cursul anului 2005 inculpatul a locuit efectiv în comuna Bîlteni, sat Moi, jud. Gorj  la imobilul fratelui său Ţ.. C. situat la o distanţă de aproximativ 300 – 400 m de locuinţa părţii vătămate.

S-a reţinut că în perioada respectivă inculpatul nu era angajat în câmpul muncii şi o cunoştea pe partea vătămată care administra un magazin alimentar de la care făcea diverse cumpărături, motiv pentru care, profitând de faptul că partea vătămată locuieşte singură, în noaptea de 12/13.07.2005  inculpatul a pătruns în locuinţa părţii vătămate pe uşa de acces  şi a început să exercite acte de violenţă asupra acesteia cu un corp dur  - bâtă  de baseball .

Partea vătămată, urmare a loviturilor primite şi a actelor de agresiune exercitate de către inculpat, i-a spus acestuia unde poate găsi suma de 720 lei ce provenea din vânzări de la magazin şi la cererea acestuia a desfăcut bijuteriile din aur , lănţişor şi cercei şi le-a înmânat inculpatului.

În urma agresiunii pe care inculpatul a exercitat-o asupra părţii vătămate , aceasta a suferit leziuni traumatice ce au necesitat un număr de 8-9 zile îngrijiri medicale pentru vindecare conform certificatului medico – legal întocmit de SML Gorj la data de 13.07.2005.

Cu ocazia  cercetărilor efectuate de către organele de poliţie la faţa locului, respectiv la locuinţa părţii vătămate, a fost găsit un fes de culoare albastră despre care partea vătămată A. M susţine că a fost purtat de către inculpat şi că i-a căzut în momentul în care exercita acte de violenţă asupra sa, ulterior uitându-l într-una din camerele locuinţei sale.

Inculpatul, în timpul urmăririi penale a negat că a fost în gospodăria părţii vătămate, însă aceasta a confirmat că în mai multe rânduri , la solicitarea sa, a prestat diferite munci în curtea locuinţei, astfel că acesta avea cunoştinţă despre căile de acces în imobil şi posibilităţile financiare ale victimei.

Cu privire la acest aspect, în timpul cercetării judecătoreşti, partea vătămată a arătat că în cursul anului 2005 inculpatul a venit la locuinţa sa şi i-a reparat cablul la televizor chiar în camera unde s-a întâmplat incidentul.

Cu ocazia audierii atât în timpul urmăririi penale cât şi pe parcursul cercetării judecătoreşti, fratele inculpatului a recunoscut că fesul găsit la locuinţa părţii vătămate de către organele de poliţie a fost purtat atât de el  cât şi de inculpat, atunci când munceau în depozitul de colectarea fierului vechi situat în spatele locuinţei acestora.

Tatăl inculpatului , Ţ. G. , a precizat în declaraţiile date în timpul urmăririi penale că fiul său , inculpatul Ţ. V.E avea viciul jocurilor de noroc , iar banii de care dispunea îi cheltuia în acest mod şi că înainte cu 2 săptămâni de zile să părăsească ţara , acesta a luat toate bijuteriile din aur aparţinând surorii sale Ţ. E. pe care le-a amanetat în oraşul Rovinari, fiind răscumpărate ulterior de către ea.

Un alt martor audiat în faza actelor de urmărire penală , în prezent acesta fiind plecat din ţară, este numitul S.D, cu care inculpatul era prieten de mai mult timp şi care a declarat că inculpatul i-a propus anterior să meargă împreună la locuinţa părţii vătămate pentru a sustrage bani, spunându-i totodată că el cunoaşte bine imobilul , precum şi faptul că partea vătămată locuieşte singură.

Martorul  S.D. a relatat aceste aspecte mamei sale Stoica Veronica , precum şi martorei Zună Dumitra.

S-a  mai reţinut că pe parcursul urmăririi penale inculpatul a fost supus testării cu aparatul poligraf , din concluziile raportului de constatare tehnico ştiinţifică rezultând că acesta are o atitudine nesinceră.

În timpul cercetării judecătoreşti, în primul ciclu procesual ,  s-au luat precizări părţii vătămate , aceasta arătând că se constituie parte civilă cu suma de 12.000 lei reprezentând contravaloarea bunurilor sustrase, aur şi bani, menţionând încă o dată că inculpatul a fost în gospodăria sa anterior săvârşirii infracţiunii, în cursul anului 2005 i-a reparat cablul la televizor chiar în camera unde s-a întâmplat incidentul şi că în momentul audierii, respectiv la data de 06.10.2009 recapitulând tot ce s-a întâmplat în această dată îl recunoaşte pe inculpat ca fiind persoana  care a tâlhărit-o, menţionând că organele de poliţie l-au căutat pe acesta  la aproximativ  o jumătate de oră de la data săvârşirii infracţiunii însă inculpatul nu era acasă.

În timpul cercetării judecătoreşti, în primul ciclu procesual ,în conformitate cu prevederile art. 323 C.p.pen. s-a procedat la ascultarea inculpatului , care nu a recunoscut săvârşirea infracţiunilor , în sensul că nu a purtat fesul „ ce a fost găsit de către organele de poliţie la domiciliul părţii vătămate”, nu a  fost anterior la domiciliul părţii vătămate , nu i-a propus martorului Stoica Daniel să sustragă bunuri de la partea vătămată şi nu a furat bijuteriile de la sora sa .

Prin sentinţa penală nr  134/ 26.01.2010 s-a dispus , în baza art. 211 alin.1 şi 2 lit. a şi b şi alin.21 lit.c Cod penal, cu aplicarea art.74-76 Cod penal, condamnarea inculpatului Ţ. V.E  , la 3 ani şi 6 luni închisoare.

În baza art. 192 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art.74-76 Cod penal, a fost condamnat acelaşi inculpat la 1 an închisoare.

În baza art.33, 34 Cod penal, au fost  contopite pedepsele aplicate, în pedeapsa cea mai grea , care a fost sporită cu 3 luni, inculpatul urmând să execute pedeapsa de 3 ani şi 9 luni închisoare.

I-au fost interzise inculpatului exercitarea drepturilor civile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a şi lit. b Cod penal, pe durata prevăzută de art. 71 Cod penal.

În baza art.88 Cod penala fost dedusă din pedeapsa aplicată perioada reţinerii şi arestării preventive începând cu data de 27.08.2009 la zi.

În baza art.350 Cod de procedură penală a fost  menţinută starea de arest a inculpatului. A fost obligat inculpatul la plata a 12.000 lei despăgubiri civile către partea civilă A.M. şi  la plata a 500 lei cheltuieli judiciare statului.

Împotriva sentinţei penale au declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Tg-Jiu şi apelantul inculpat Ţ. V.E.

În motivele de apel expuse, Parchetul de pe lângă Judecătoria Tg-Jiu a criticat sentinţa cu privire la greşita individualizare a pedepsei, arătând că o pedeapsă orientată spre minimul special, nu este în măsură să asigure o prevenţie generală şi specială, în condiţiile în care faptele comise de inculpat au un grad ridicat de pericol social, privesc aspecte legate de drepturile, libertăţile şi integritatea persoanei, că nu au fost avute în vedere prin coroborare, toate criteriile prevăzute de art. 72 C.pen.

Inculpatul, în dezvoltarea motivelor de apel scrise şi verbal, prin apărătorul ales, a criticat sentinţa sub aspectul laturii penale, arătând că nu se face vinovat de săvârşirea faptelor pentru care a fost trimis în judecată şi ulterior condamnat.

Că, soluţia de condamnare s-a bazat pe probe indirecte şi în lipsa unor probe de necontestat, trebuia să fie achitat în baza art. 10 lit. c C.pr.pen.

Prin decizia penală nr. 377 din 22 decembrie 2010, Tribunalul Gorj a respins ca nefondate apelurile, a dedus reţinerea şi arestul preventiv de la 27.08.2009 la 30.06.2010 şi a obligat inculpatul apelant la 80 lei cheltuieli judiciare statului.

Împotriva acestei decizii au declarat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj şi inculpatul Ţ. V.E

În motivarea recursului parchetul a solicitat, în esenţă, admiterea recursului , arătând că hotărârea pronunţată este netemeinică sub aspectul individualizării pedepsei aplicate şi nelegală întrucât instanţa nu s-a pronunţat asupra măsurii obligării inculpatului de a nu părăsi ţara.

Astfel, s-a motivat că pedeapsa aplicată este mult prea blândă în raport cu fapta reţinută în sarcina inculpatului şi că în raport cu art. 350 alin.1 Cod procedură penală , instanţa avea obligaţia să se pronunţe  cu privire la măsura preventivă dispusă în cauză.

Inculpatul a solicitat casarea sentinţei şi deciziei penale solicitat achitarea sa în temeiul art. 10 lit. c Cod procedură penală , arătând, în  motivele scrise, că probatoriul menţionat în cauză este evaziv, probele sunt indirecte şi există numeroase dubii cu privire la vinovăţia sa.  S-a arătat că împrejurarea că autorul faptei purta un fes de culoare albastră ce putea fi folosit de inculpat la vremea aceea, nu este un argument suficient în stabilirea vinovăţiei inculpatului, în lipsa unor probe de necontestat, respectiv amprente, fire de păr, declaraţii de martori oculari.

S-a arătat, totodată că partea vătămată nu a văzut faţa inculpatului şi că tot ceea ce ştie,  ştie de la o femeie care i-a spus că inculpatul s-ar fi lăudat prin sat.

S-a arătat că din declaraţia martorei Săndulescu Mădălina reiese că partea vătămată nu a cunoscut persoana care a bătut-o şi nu ştie cine este aceasta, întrucât nu i-a văzut faţa.

Totodată s-a arătat că nu s-au avut în vedere declaraţiile fratelui inculpatului, care arată că la data şi ora când s-au săvârşit faptele inculpatul se afla acasă, şi ale martorei Duşa Maria Corina, declaraţii din care rezultă că inculpatul nu este autorul faptelor pentru care este cercetat.

În teză subsidiară, s-a solicitat redozarea pedepsei, reindividualizarea modalităţii de executare în situaţia în care se va aplica o pedeapsă.

Prin decizia penală nr 1691 din 21.10.2011 Curtea de Apel Craiova a admis recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj şi inculpatul Ţ. V.E împotriva deciziei penale nr. 377 A din 22 decembrie 2010, pronunţată de Tribunalul Gorj în dosarul nr. 11127/318/2009.

A fost casată sentinţa penală şi decizia penală şi trimisă cauza spre rejudecare primei instanţe de fond, respectiv Judecătoria Tg. Jiu urmând ca la rejudecare , instanţa să administreze  probatoriul în condiţii  de nemijlocire şi contradictorialitate pentru a da posibilitatea  inculpatului să formuleze apărări faţă de acuzaţiile ce i se aduc.Pentru respectarea dreptului la un proces echitabil instanţa  să întrebe pe inculpat şi să consemneze poziţia acestuia în raport de cele declarate de martorii pe declaraţiile cărora s-a bazat acuzarea şi să consemneze cererile de eventuale probatorii , în sensul prevederilor art 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului  precum şi a dispoziţiilor art  327 alin 3 din Codul de procedură penală.

Cauza a fost reînregistrată pe rolul Judecătoriei Tîrgu Jiu la data de 05.01.2012 sub nr 11127/318/2009*.

În şedinţa publică din 24.01.2012 , instanţa a dispus efectuarea de verificări în baza de date a evidenţei populaţiei cu privire la domiciliul inculpatului  şi a dispus formularea unei adrese către Administraţia Naţională a Penitenciarelor care să comunice instanţei dacă inculpatul figurează ca fiind arestat preventiv sau deţinut,  precum şi citarea martorilor ascultaţi în cursul urmăririi penale, în vederea readministrării probatoriului.

În şedinţa publică din 07.02.2012 s-au constatat  restituite procedurile de citare cu martorii Ţ.C..C, Stoica Veronica,Stoica Daniel,motiv pentru care instanţa a dispus efectuarea de verificări în baza de evidenţei populaţiei şi cu privire la aceste persoane ( filele 27-30 dosar de fond).

La data de 13.02.2012 Administraţia Naţională a Penitenciarelor a comunicat instanţei prin adresa nr 20958/DSDRP /01.02.2012 că inculpatul Ţ. V.E nu figurează ca fiind încarcerat ( fila 32 dosar de fond) .

În şedinţa publică din 21.02.2012 , instanţa, având în vedere lipsa inculpatului a dispus ca Poliţia Oraşului Rovinari să comunice  demersurile întreprinse de această instituţie cu privire la cele dispuse de Tribunalul Gorj prin încheierea din 30.06.2010 prin care s-a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării inculpatului Ţ. V.E de a nu părăsi ţara, încheiere înaintată acestei instituţii de Tribunalul Gorj cu adresa nr 11127/318/2009 din 30.06.2010,

Conform  adresei nr 106796 înaintată de Poliţia oraşului Rovinari din  03.03.2012 inculpatul a respectat graficul de prezenţă prestabilit cu ocazia supravegherii până în luna noiembrie 2011, dată de la care acesta nu s-a mai prezentat.

Prin încheierea de şedinţă din 20.03.2012 s-a admis cererea formulată de Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Gorj şi în baza baza art 145 alin 1 raportat la art 145 alin 3 Cod procedură penală  s-a  dispus înlocuirea măsurii obligării de a nu părăsi ţara cu măsura arestării preventive a inculpatului Ţ. V.E, dispunându-se totodată emiterea mandatului  de arestare preventivă şi comunicarea sa organelor de poliţie în vederea punerii în executare a acestuia.

La reluarea cercetării judecătoreşti au fost audiaţi , conform art 327 Cod de procedură penală martorii consemnaţi în actul de sesizare a instanţei , având în vedere atitudinea procesuală a inculpatului în primul ciclu procesual  precum şi îndrumările din conţinutul deciziei de casare.

Astfel, au fost audiaţi Gîrjabu Marius , Ciurea Nicolae, Ciurea Constantin ,Ciurea Mădălina Adriana, Ţîrei Cătălin Constantin, Zuna Dumitra, Băltăreţu Elena ,Băltăreţu Romulus, Ţîrei Gheorghe , Pănescu Sorin, Andronache Marius Aurel, Bivolu Alexandru, depoziţiile acestora fiind ataşate la dosarul cauzei..

Instanţa a renunţat la ascultarea martorilor Stoica Daniel,Stoica Veronica  şi Istoc Constantin Flavius întrucât din procesele verbale  înaintate de Poliţia oraşului Rovinari rezultă că aceştia au părăsit ţara fiind  plecaţi în Franţa.

Inculpatul nu s-a prezentat la termenele de judecată după reluarea cercetării judecătoreşti  deoarece „ în luna decembrie  anul trecut a plecat Italia…, şi apoi în altă ţară …” , aşa cum reiese din depoziţia fratelui său , martorul Ţ.C.C. ( fila 160 dosar rejudecare)  coroborate cu procesele verbale  de căutare întocmite de lucrătorii de la Poliţia Rovinari .

În raport de această împrejurare nu s-a dat citire declaraţiilor martorilor  în vederea consemnării poziţiei inculpatului , declaraţii pe care s-a bazat acuzarea la întocmirea rechizitoriului şi trimiterea sa în judecată pentru faptele de violare de domiciliu şi tâlhărie.

La data de  12.06.2012 partea vătămată s-a constituit parte civilă  cu suma de 20.000 lei despăgubiri civile din care 12.000 lei daune materiale şi 8.000 lei daune morale.

Aceasta a propus pentru dovedirea laturii civile 2 martori pe care s-a obligat să-i prezinte necitaţi în vederea ascultării , probă din care instanţa a decăzut-o la termenul de judecată din 04.09.2012 , deoarece la 2 termene de judecată nu a prezentat  martorii în vederea ascultării şi cauza a fost luată în pronunţare.

Din analiza materialului probator administrat în cauză  instanţa a reţinut următoarea stare de fapt :

Prin plângerea adresată organelor de urmărire penală, partea vătămată Andrei Maria a sesizat faptul că în noaptea de 12/13.07.2005 o persoană mascată a pătruns pe nedrept în locuinţa sa  şi prin violenţă  a deposedat-o de suma de 720 lei şi de mai multe bijuterii din aur.

În cauză au fost efectuate mai multe cercetări pentru identificarea autorului  imediat după comiterea faptei , fiind audiate mai multe persoane de la domiciliul părţii vătămate , printre care şi inculpatul Ţ. V.E care a negat săvârşirea infracţiunilor , dar care , la aproximativ 2-3 zile a părăsit teritoriul României, deplasându-se în Italia fără a-şi anunţa în prealabil membrii familiei.

În urma agresiunii pe care inculpatul a exercitat-o asupra părţii vătămate , aceasta a suferit leziuni traumatice ce au necesitat un număr de 8-9 zile îngrijiri medicale pentru vindecare conform certificatului medico – legal întocmit de SML Gorj la data de 13.07.2005.

Cu ocazia  cercetărilor efectuate de către organele de poliţie la faţa locului, respectiv la locuinţa părţii vătămate, a fost găsit un fes de culoare albastră despre care partea vătămată Andrei Maria susţine că a fost purtat de către inculpat şi că i-a căzut în momentul în care exercita acte de violenţă asupra sa, ulterior uitându-l într-una din camerele locuinţei sale.

În primul ciclu procesual ,din depoziţiile martorilor Ţ.C.C., fratele inculpatului, rezultă cu certitudine că  fesul găsit în locuinţa părţii vătămate de către organele de poliţie  este de culoare bleumarin este acelaşi cu cel pe care l-a purtat atât martorul cât şi inculpatul în perioada în care munceau la depozitul de colectare a fierului vechi.

Tot în primul ciclu procesual , la solicitarea inculpatului a fost audiată martora  Duşa Maria Corina, care a arătat că este prietena inculpatului  de aproximativ 3 ani şi jumătate, a avut o relaţie stabilă cu acesta în Italia, că în prezent este însărcinată, iar tatăl copilului este inculpatul cu care intenţionează să-şi întemeieze o familie.

Un indiciu temeinic în ceea ce priveşte vinovăţia inculpatului este declaraţia martorei Zună Dumitra , care atât în timpul urmăririi penale cât şi pe parcursul cercetării judecătoreşti, a arătat că a asistat la audierea de către organele de poliţie a martorilor Stoica Veronica şi Băltăreţu Romulus şi care au declarat că autorul tâlhăriei este Ţ. V.E , că anterior martorul Stoica Daniel i-a relatat că a fost chemat de către inculpat să spargă locuinţa lui A M.  dar a refuzat .

Martorul Ciurea Constanin a declarat că sora sa , partea vătămată, i-a relatat ( la puţin timp după săvârşirea faptelor) că după statură  şi după fes  crede că a fost tâlhărită de inculpatul Ţîrei Eugen , pe care îl avusese la muncă în gospodărie, în urmă cu două –trei săptămâni, aspect confirmat şi de martorul Ciurea Nicolae.Acesta a mai declarat că fiica sa i-a spus că atacatorul a fost Ţ. V.E pe care l-a mai avut la muncă şi ştia ce posibilităţi are să intre în casă , atunci când uşa de la intrare era încuiată.

De asemenea, acesta a precizat că martorii au spus că inculpatul plănuise atacul cu o persoană pe nume Stoica, învederând că poliţia a stat până la 4 dimineaţa să facă cercetări , însă pe inculpat nu l-a găsit.

Martorul  Săndulescu ( Ciurea) Mădălina a arătat că a văzut-o pe mătuşa sa lovită şi plină de sânge, camera era răvăşită  iar pe holul din  casă , a văzut un fes scămoşat, albastru  aparţinând celui care a intrat peste ea în casă  arătând totodată că partea vătămată l-a bănuit pe inculpat  chiar din noaptea aceea pentru că îl avusese la muncă.

Martorul Băltăreţu Romulus a declarat că a aflat a doua zi despre fapta comisă de la doi vecini care i-au spus că Ţ. V.E a luat mai multe lucruri de la Andrei, aspect confirmat şi de  martorul Bivolu Alexandru care a precizat că a auzit-o pe patroana unui magazin  spunând că „ a intrat peste sora lui Doru  ( Andrei) copilul lui Ţ. al mic.., peste ea în casă , că a bătut-o şi i-a luat bani şi bijuterii”.

Au mai fost audiaţi martorii Ciurea Nicolae, Băltăreţu Romulus, Tudor Constantin, Bivolu Alexandru, Gârjobu Marius şi Băltăreşu Gh. Elena, ale căror declaraţii se află ataşate la dosarul cauzei şi din care se desprinde ideea  că atât prin sat cât şi în barul administrat de Băltăreţu Gh. Elena  se vorbea că autor  al infracţiunii de tâlhărie este numitul Ţ. V.E .

Totodată, în legătură cu ansamblul împrejurărilor săvârşirii infracţiunii de tâlhărie şi violare de domiciliu sunt declaraţiile inculpatului date pe parcursul cercetărilor şi care cuprind chestiuni contradictorii şi susceptibile de nesinceritate prin prisma declaraţiilor date de fratele şi tatăl inculpatului Ţ.C.C. şi Ţ.G, referitoare la starea financiară a inculpatului în perioada anterioară şi ulterioară săvârşirii infracţiunilor.

Astfel, inculpatul a susţinut că primea în mod regulat bani de la mama sa care era plecată în străinătate, iar din înscrisurile bancare depuse la dosarul cauzei în timpul cercetării judecătoreşti nu rezultă că aceste sume de bani să fie pe numele inculpatului ci pe numele fratelui său, iar ca dată acestea sunt ulterioare săvârşirii infracţiunilor de către inculpat.

Chiar dacă raportul de constatare tehnico – ştiinţifică prin care s-a constatat nesinceritatea inculpatului cu privire la întrebările referitoare  la faptele pentru care a fost cercetat nu are o valoare de probă în sistemul de drept penal român  acesta  poate oferi indicii asupra sincerităţii persoanei inculpatului, coroborat cu alte elemente probatorii  administrate atât în timpul urmăririi penale cât şi pe parcursul cercetării judecătoreşti.

În susţinerea acestei concluzii instanţa  reţine şi împrejurarea că inculpatul a părăsit ţara la puţin timp după  săvârşirea infracţiunilor iar ulterior după înlocuirea măsurii arestării preventive cu obligarea de a nu părăsi ţara, acesta a încălcat obligaţiile stabilite prin încheierea de şedinţă din 30.06.2010 pronunţată de Tribunalul Gorj .

În consecinţă, în baza întregului material probator se ajunge la concluzia că inculpatul Ţ. V.E este autorul infracţiunilor de violare de domiciliu şi tâlhărie din noaptea de 12/13.07.2005 comise asupra părţii vătămate A. M., chiar dacă acesta a avut o atitudine nesinceră pe parcursul cercetărilor.

Faptele comise de inculpat , aşa cum au fost descrise şi reţinute prin actul de sesizare a instanţei de a pătrunde pe nedrept în locuinţa părţii vătămate  , pe timp de noapte, şi a exercita acte de violenţă asupra acesteia, producându-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare 8-9 zile îngrijiri medicale, după care a deposedat-o de bani şi bijuterii din aur, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de violare de domiciliu şi tâlhărie prevăzute şi pedepsite de art. 192 alin. 2 C.pen. şi art. 211 alin.1 şi 2, lit. a,b şi alin. 21 lit.c C.pen. texte de lege în baza cărora inculpatul urmează a fi condamnat.

În ceea ce priveşte elementele constitutive ale infracţiunilor cu judecata cărora a fost învestită, instanţa reţine următoarele:

Sub aspectul laturii obiective, elementul material al infracţiunii de tâlhărie săvârşită constă în acţiunea de luare a bunurilor din posesia părţii vătămate prin exercitarea de  acte de violenţă şi de împosedare a făptuitorului cu bunurile luate. În ceea ce priveşte infracţiunea de violare de domiciliu, elementul material constă în acţiunea de pătrundere fără drept, în orice mod, într-o locuinţă, încăpere, dependinţă sau loc împrejmuit ţinând de acestea, fără consimţământul persoanei care le foloseşte. Inculpatul a pătruns în curtea, respectiv locuinţa părţii vătămate fără  consimţământul acesteia.

Urmarea imediată a faptelor constă în producerea unui prejudiciu în patrimoniul părţii vătămate, bunurile de care aceasta a fost lipsită şi în crearea unei stări de încălcare a libertăţii

psihice a persoanei, prin efectiva pătrundere în locuinţa acesteia. Legătura de cauzalitate  este dovedită prin probatoriul administrat.

Sub aspectul laturii subiective, inculpatul  a săvârşit infracţiunile cu intenţie directă, în accepţiunea art.19 pct.1 lit.a Cod penal

Inculpatul a avut reprezentarea faptelor sale şi a consecinţelor păgubitoare  asupra patrimoniului părţilor vătămate, şi a urmărit producerea acestui rezultat.

Infracţiunile săvârşite atrag răspunderea penală a inculpatului conform art.17 Cod penal .

Prin urmare rezultă indubitabil că infracţiunile comise de inculpat  răspund tuturor cerinţelor prevăzute de textul incriminator, iar soluţia de condamnare a acestuia la pedeapsa închisorii  îşi are suportul în probatoriul administrat pe parcursul urmăririi penale , în primul ciclu de judecată ,cât şi în al doilea ciclu procesual în care martorii ascultaţi în mod nemijlocit de instanţă şi-au menţinut declaraţiile date în cursul urmăririi penale şi care coroborate  cu  procese verbale de constatare, planşe fotografice , declaraţiile părţii vătămate îl indică pe inculpat drept autor al infracţiunii.

La stabilirea pedepselor, instanţa va avea în vedere criteriile enumerate de art.72 Cod penal şi anume: limitele de pedeapsă prevăzute de textul incriminator pentru faptele săvârşite,  gradul de pericol social al faptelor săvârşite, urmarea produsă şi circumstanţele personale ale inculpatului.

La individualizarea pedepselor se vor avea în vedere disp.art.72 C.pen., gradul de pericol social al faptelor săvârşite, de împrejurările în care au fost săvârşite faptele penale, cât şi de persoana inculpatului, care nu este cunoscut cu antecedente penale, este un element tânăr, are în întreţinere  un copil minor , dar care nu a recunoscut săvârşirea infracţiunilor, astfel că acestuia urmează a i se aplica o pedeapsă privativă de libertate în condiţiile concursului de infracţiuni, apreciindu-se că se impune a fi reţinute circumstanţele atenuante prevăzute de art.74 lit. a C.pen., respectiv conduita bună a inculpatului înainte de săvârşirea infracţiunilor, inculpatului  aplicându-i-se o pedeapsă de 3 ani  închisoare şi interzicându-i-se  exercitarea drepturilor civile prevăzute de art.64 C.pen., lit.a, teza a II-a  şi b pe durata indicată de art.71 C.pen.

În raport de toate aceste elemente de individualizare, ţinând cont de gravitatea faptelor săvârşite, de persoana inculpatului, de faptul că prejudiciul produs părţii vătămate a fost în parte recuperat, de atitudinea sa procesuală  de nerecunoaştere a faptelor săvârşite, instanţa va aplica inculpatului  pedepse cu închisoarea, după cum urmează:

O pedeapsă de 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de  tâlhărie prevăzută de art. 211 alin.1 şi 2 lit. a şi b şi alin.2 indice 1 lit.c Cod penal, cu aplicarea art.74-76 Cod penal şi  o pedeapsă de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de violare de domicliu, în variantă agravată, prevăzută de art. 192 alin(2) Cod penal .În baza art 33 litera a Cod penal se vor contopi pedepsele aplicate în pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare, pe care inculpatul o va executa.

De asemenea, în baza art.88 C.pen. se va deduce din pedeapsa aplicată perioada reţinerii şi arestului preventiv începând cu data de 27.08.2009 la 30.06.2010.

Se va constata că prin încheierea din 20.03.2012 s-a admis  cererea formulată de Inspectoratul  de Poliţie Gorj şi s-a dispus înlocuirea măsurii obligării de a nu părăsi ţara cu măsura arestării preventive.

Pe latură civilă inculpatul urmează a fi obligat la plata a 12.000 lei despăgubiri civile către partea civilă Andrei Maria  reprezentând contravaloarea  bunurilor sustrase, respectiv bani şi bijuterii din aur în noaptea de 12/13.07.2005.

Văzând şi disp.art.191 C.pr.pen,

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE:

În baza art. 211 alin.1 şi 2 lit. a şi b şi alin.2 indice 1 lit.c Cod penal, cu aplicarea art.74-76 Cod penal, condamnă inculpatul Ţ.V.E.

În baza art. 192 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art.74-76 Cod penal, condamnă acelaşi inculpat la 1 an închisoare.

În baza art.33 litera a Cod penal, contopeşte pedepsele aplicate, în pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare pe care inculpatul o va executa.

În temeiul art. 71 Cod penal interzice inculpatului exercitarea drepturilor  prevăzute de art. 64 litera a teza a II-a şi lit. b Cod penal .

Deduce din pedeapsa aplicată perioada reţinerii şi arestării preventive începând cu data de 27.08.2009  la 30.06.2010 .

Constată că prin încheierea din 20.03.2012 s-a admis  cererea formulată de Inspectoratul  de Poliţie Gorj şi s-a dispus înlocuirea măsurii obligării de a nu părăsi ţara cu măsura arestării preventive.

Obligă inculpatul la plata a 1.000 lei cheltuieli judiciare statului.

Cu recurs în 10 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică din data de 04.09.2012 la Judecătoria Tg-Jiu.

Preşedinte,

ANIŞOARA BUCICĂ

Grefier,

Ion Păun

Domenii speta

Spete similare