Ordinea de soluţionare a excepţiilor.

Ordinea de soluţionare a excepţiilor.

Codul de Procedură Civilă

În cazul în care se invocă în acelaşi timp, mai multe excepţii, judecătorul trebuie să deducă ordinea în care se va pronunţa asupra excepţiilor din caracterul şi efectele pe care acestea le produc în cadrul procesului civil, ei trebuind să ţină seama de o ordine logică, de o succesiune raţională, începând cu examinarea şi soluţionarea chestiunilor, care au în mod logic prioritate.

În speţă, excepţia care trebuie analizată prima, este excepţia privitoare la calitatea procesuală activă a reclamantului, pentru că el a declanşat procesul, astfel încât, trebuie stabilit dacă în persoana acestuia sunt întrunite toate cerinţele pentru desfăşurarea procesului civil.

Trebuie astfel să se determine mai întâi, dacă reclamantul este titularul dreptului dedus judecăţii şi numai în condiţiile în care această excepţie era găsită neîntemeiată, instanţa de fond ar fi putut cerceta excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, cea de-a doua excepţie de fond invocată.

(Curtea de Apel Bucureşti-Secţia a-IV-a Civilă, decizia civilă nr.1782/24.10.2013, în dosarul nr. 7317/1748/2010)

Prin sentinţa civilă nr. 1453 din data de 12.04.2012, Judecătoria Cornetu a admis excepţia lipsei calităţii procesuale active a petentei, a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a intimaţilor O.C.P.I. I, CLB şi PCB. Astfel, a respins acţiunea privind pe petent RNPR- DSI, în contradictoriu cu intimatele O.C.P.I. Ilfov, CLB şi PCB, ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă împotriva unor persoane fără calitate procesuală pasivă.

La termenul de judecată din 12.04.2012, conform art.137, alin.1 C.pr.civ., instanţa de fond a rămas în pronunţare asupra excepţiilor invocate de intimaţi prin întâmpinare.

Analizând excepţiile invocate, instanţa de fond a reţinut că prezenta plângere de carte funciară are ca obiect contestaţia împotriva încheierii de carte funciară nr. /04.12.2009 emisă de OCPI Ilfov în dosarul nr. /04.12.2009  şi referitor la înscrierile efectuate în CF nr. a comunei Brăneşti, judeţul Ilfov, prin încheierea sus menţionată.

În ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale active a petentei, instanţa de fond a admis-o, având în vedere faptul că petenta nu a făcut dovada calităţii de persoană prejudiciată de încheierea de carte funciară mai sus menţionată, întrucât, din actele de la dosar şi din prevederile legale în materie, rezultă că are doar calitatea de administrator, pentru Statul Român, a fondului silvic naţional, or, în cauza de faţă persoana prejudiciată ar fi Statul Român, iar petenta nu face dovada existenţei unui mandat de a acţiona în cauza de faţă.

În ceea ce priveşte excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a intimaţilor, instanţa a admis-o, întrucât în cauzele ce au ca obiect plângere de carte funciară, întemeiate pe dispoziţiile art.50 din Legea nr.7/1996, având în vedere şi Decizia nr. LXXII/2007 a Î.C.C.J., OCPI Ilfov nu are calitate procesuală pasivă, iar în ceea ce priveşte Primăriei şi Consiliului local Brăneşti, acestea, de asemenea nu au calitate procesuală pasivă, întrucât acestea nu au capacitate de folosinţă şi de exerciţiu, fiind organe administrative şi deliberative, persoana de drept public fiind Comuna Brăneşti, reprezentată de primar.

Împotriva acestei soluţii, recurenta RNPR – DSI a formulat recurs, înregistrat pe rolul tribunalului Ilfov – Secţia Civilă la data de 06.02.2013 şi recalificat apel prin încheierea de şedinţă din data de 08.04.2013.

Prin  decizia  civilă nr.  63 A/15.04.2013 Tribunalul  Ilfov Secţia Civilă a admis apelul formulat de apelanta RNPR - DSI împotriva sentinţei civile nr. 1453/12.04.2012, pronunţată de Judecătoria Cornetu, în contradictoriu cu intimaţii OCPII, Unitatea Administrativ Teritorială comuna Brăneşti, CLB PCB şi intervenientul Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice, a schimbat  în parte sentinţa civilă atacată, în sensul că a respins, ca neîntemeiată, excepţia lipsei calităţii procesual active şi a  menţinut  celelalte dispoziţii ale sentinţei civile apelate.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reţinut că prin încheierea nr. /04.12.2009 a OCPI Ilfov, s-a dispus înscrierea, cu titlu provizoriu, a dreptului de proprietate asupra imobilului teren în suprafaţă de 55550,65 mp, din care 91,48 mp construiţi, situat în localitatea Brăneşti, cu număr cadastral, în favoarea Comunei Brăneşti prin Consiliul Local Brăneşti – Domeniu public.

Petenta, prin plângerea formulată, a invocat că imobilul menţionat este fond forestier, fiind în proprietatea publică a Statului Român şi în administrarea Romsilva Direcţia, Silvică Ilfov, Ocolul Silvic Brăneşti.

Contrar celor reţinute de prima instanţă, tribunalul a apreciat că apelanta petentă justifică legitimare procesuală activă pentru formularea prezentei cereri, având în vedere că are calitatea de administrator al fondului forestier şi în consecinţă interes pentru contestarea unei încheieri de carte funciară ce se referă la un imobil inclus în fondul forestier.

S-a mai reţinut că art. 50 din Legea nr. 7/1996, face referire la persoanele interesate ce pot exercita calea prevăzută de legea specială şi nu la persoanele prejudiciate, astfel cum a constatat judecătorul fondului.

Tribunalul a avut în vedere Decizia nr. XV/2011 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în cadrul unui recurs în interesul legii, prin care a analizat legitimarea procesuală activă a aceleiaşi petente în cadrul acţiunilor privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere.

Împotriva acestei decizii au declarat recurs recurentele CBP şi RNPS – DSBI .

În motivarea recursului declarat de recurenta RNPS-DSBIse arată că sentinţa civilă  nr. 1453/12.04.2012  pronunţată  de Judecătoria Cornetu  şi decizia  civilă nr. 63 A/15.04.2013 pronunţată de Tribunalul Ilfov nu cuprind  motivele  pe care se sprijină sau cuprind motive contradictorii ori străine de natura  pricinii, (art. 304  pct. 7 Cod procedură  civilă) sunt lipsite  de temei legal ori au fost date cu încălcarea  sau aplicarea greşită  a legii (art. 304  pct. 9  Cod procedură  civilă) şi sunt date  fără cercetarea  fondului cauzei  (art. 312  alin. 3 şi alin. 5 Cod procedură  civilă).

Cu privire la fondul cauzei, rămas nesoluţionat de către  niciuna dintre instanţele  de fond, recurenta  îşi menţine  toate apărările precizate prin cererea de chemare  în judecată  şi solicită  trimiterea spre  rejudecare  pe fondul cauzei, încuviinţarea şi administrarea tuturor probelor arătate prin acţiune  şi pe care le consideră  necesare judecăţii.

 În ceea ce priveşte recursul declarat de recurenta CB, în primul motiv de recurs întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 9 Cod procedură  civilă, se arată că instanţa a pronunţat hotărârea cu aplicarea greşită a  legii,  respectiv  cu aplicarea greşită în fond.

Recurenta arată că instanţa de apel a greşit atunci când a echivalat calitatea procesuală activă cu interesul şi că principial Romsilva ar putea invoca un interes în ceea ce priveşte contestarea unei înscrieri în cartea  funciară. Cu toate acestea, cât timp persoana care are calitate procesuală  activă pentru a formula respectiva contestaţie este alta, urmează ca interesul generic al Romsilva să se realizeze sau nu în funcţie de atitudinea procesuală  a persoanei care are  dreptul  de a formula  contestaţia.

În cazul recurentei CB, acest drept aparţine Statului Român prin Ministerul  de Finanţe şi nu Romsilva. Instanţa de apel, dacă  ar fi verificat cu atenţie contestaţia formulată de Romsilva, ar fi observat că această contestaţie cuprinde  şi o cerere de arătare a  titularului  dreptului, prin care Romsilva indică drept titular al dreptului pe Statul Român,prin Ministerul de Finanţe. În această cerere de arătare a titularului dreptului, Romsilva indică temeiul legal - art. 12 alin. 4 şi 5 din Legea  nr. 213/1998, în conformitate cu care, atunci când litigiul vizează dreptul de administrare, titularul dreptului de administrare este obligat să formuleze cerere de arătare a titularului dreptului, cerere ce urmează regulile Codului de procedură civilă.

În ceea ce priveşte cel de-al doilea motiv întemeiat pe dispoziţiile art. 304 pct. 6 şi 7 Cod procedură civilă, recurenta precizează că motivele  reţinute de către instanţă sunt străine de natura pricinii, iar prin soluţionarea apelului cu motivarea cuprinsă în decizia recurată, instanţa a depăşit cadrul procesual cu care a fost investită.

Se mai arată că în cauză instanţa era investită cu soluţionarea apelului privind excepţia lipsei calităţii procesuale active a Romsilva de a formula plângere şi acţiune în rectificare de carte funciară, şi nu o acţiune de drept comun, care să soluţioneze litigiul privitor la dreptul de proprietate.

Se menţionează că în mod greşit instanţa de apel a făcut referire la fondul forestier, proprietatea publică a Statului Român, ignorând faptul că terenul se află în proprietatea unităţii administrativ-teritoriale Brăneşti.

Prin decizia civilă 1782/24.10.2013pronunţată de către Curtea de Apel Bucureşti a fost admis recursul declarat de către RNPB, în sensul modificării în parte  a deciziei recurate, desfiinţării sentinţei apelate şi trimiterii cauzei pentru continuarea  judecăţii  la aceeaşi instanţă.

Analizând recursurile declarate, raportat la criticile formulate, Curtea de Apel reţine următoarele considerente:

În ceea ce priveşte recursul declarat de către pârâta CB prin Primar, se constată că acesta este nefondat.

În mod corect, tribunalul, ca instanţă de apel,  a apreciat că petenta justifică legitimare procesuală activă pentru formularea cererii în litigiu, având calitatea de administrator al Fondului Forestier.

Prin decizia nr. 15/17.10.2011  pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie s-a admis recursul în interesul legii şi s-a stabilit că RNPR are calitate procesuală activă de a formula plângere împotriva hotărârilor comisiilor judeţene emise în procedura de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere.

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a reţinut că pentru a determina dacă RNPR are calitate procesuală activă în acţiunile în constatarea nulităţii absolute a actelor emise cu încălcarea prevederilor privind retrocedarea terenurilor forestiere, se impune să se stabilească dacă aceasta justifică un interes legitim în atacarea respectivelor acte.

Sub acest aspect s-a reţinut că prezintă importanţă art. 11 alin. 1 din Legea nr. 46/2008 privind codul silvic cu modificările şi completările ulterioare, art. 4  din HG nr. 229/2009 privind reorganizarea RNPR , cât şi art. 1 alin. 1  şi art. 2 lit. a pct. 1, cât şi sart. 3 lit. k din Regulamentul de organizare şi funcţionare a RNPR, făcând o interpretare sistematică a acestor dispoziţii legale şi concluzionând că reclamanta poate promova în nume propriu acţiuni în justiţie pentru apărarea şi asigurarea integrităţii fondului forestier, proprietate publică a statului.

Conchizându-se că cererea formulată de către reclamantă, reprezintă un mijloc de acţiune formulat tocmai în acest scop, în mod corect s-a reţinut calitatea procesuală a reclamantei în cauza de faţă.

Şi critica din cel de-al doilea motiv de recurs este nefondată. Instanţa nu a făcut o confuzie asupra obiectului acţiunii în litigiu, aşa cum susţine recurenta. Dimpotrivă, instanţa s-a pronunţat asupra a ceea ce s-a invocat, raportat la obiectul acţiunii introductive.

Motivele menţionate în considerentele hotărârii ce se recurează, nu sunt nici contradictorii şi nici străine de natura pricinii, ci privesc cauza dedusă judecăţii, instanţa răspunzând criticilor formulate în apel.

Faţă de aceste considerente, conform art. 312 alin. 1 Cod procedură civilă, Curtea de Apel urmează a respinge recursul declarat de către pârâta comuna Brăneşti prin Primar.

În ceea ce priveşte recursul declarat de către RNPR, Curtea de Apel consideră că acesta este întemeiat pentru considerentele care vor urma:

Art. 137 alin. 1 Cod procedură civilă arată că  instanţa trebuie să soluţioneze înainte de toate excepţiile,  de procedură sau de fond, care fac inutilă cercetarea în fond a pricinii.

În cazul în care se invocă în acelaşi timp, mai multe excepţii, judecătorul trebuie să deducă ordinea în care se va pronunţa asupra excepţiilor din caracterul şi efectele pe care acestea le produc în cadrul procesului civil, ei trebuind să ţină seama de o ordine logică, de o succesiune raţională, începând cu examinarea şi soluţionarea chestiunilor, care au în mod logic prioritate.

În speţă, excepţia care trebuie analizată prima, este excepţia privitoare la calitatea procesuală activă a reclamantului, pentru că el a declanşat procesul, astfel încât, trebuie stabilit dacă în persoana acestuia sunt întrunite toate cerinţele pentru desfăşurarea procesului civil.

Trebuie astfel să se determine mai întâi, dacă reclamantul este titularul dreptului dedus judecăţii şi numai în condiţiile în care această excepţie era găsită neîntemeiată, instanţa de fond ar fi putut cerceta excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, cea de-a doua excepţie de fond invocată.

Instanţa de apel în mod corect a constatat că apelanta petentă justifică în speţă, calitate procesuală activă pentru formularea cererii, însă, urmare a acestei reţineri ar fi trebuit să facă în cauză, aplicarea art. 297 alin. 1 Cod procedură civilă şi, în urma admiterii apelului şi a desfiinţării sentinţei apelate, să trimită cauza spre rejudecare, aceleiaşi instanţe de fond.

Pentru aceste considerente, în urma admiterii recursului reclamantei, conform art. 312 alin. 2 Cod procedură civilă şi a modificării în parte  a deciziei recurate, instanţa va desfiinţa sentinţa apelată şi va trimite cauza pentru continuarea  judecăţii  la aceeaşi instanţă.

Rejudecarea cauzei de către aceeaşi instanţă de fond urmează a se face în contradictoriu atât cu petenta – reclamantă, cât şi cu toţi pârâţii din prezentul litigiu, ţinând cont de aspectul că din eroare, pârâta Unitatea Administrativ Teritorială Comuna Brăneşti judeţul Ilfov, cât şi intervenientul Statul Român prin Ministerul Finanţelor Publice  au fost omişi  din dispozitivul sentinţei pronunţată de către instanţa de fond, nefăcându-se vorbire despre aceşti pârâţi nici în considerentele sentinţei.

Domenii speta

Spete similare