Plângere contravenţională

Dosar nr. 26088/318/2010

R O M Â N I A

cod operator 2445

JUDECATORIA TÂRGU JIU

JUDETUL GORJ

Sentinta civila nr. 1155

Sedinta publica de la 09 Februarie 2011

Completul compus din:

PRESEDINTE ANDREEA TITERLEA

GREFIER ELENA VODISLAV

Pe rol solutionarea cauzei civile având ca obiect plângerea contraventionala formulata de petenta ...  în contradictoriu cu intimatul ....

La apelul nominal facut în sedinta publica a raspuns petenta ...  lipsa fiind intimata .

Procedura este legal îndeplinita.

Cererea este scutita de plata taxei de timbru si a timbrului judiciar.

S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta, dupa care, în temeiul art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, instanta a procedat la ascultarea petentei , declaratia acestuia fiind consemnata si atasata la dosar, apoi  a acordat cuvântul asupra formularii cererii de probatorii.

Petenta a aratat ca la data când a fost savârsita fapta nu era propietara masinii, a solicitat încuviintarea probei cu înscrisuri.

Deliberând asupra cererilor de probatorii formulate de catre petenta, la acest termen si apreciind probele propuse ca fiind pertinente, concludente si utile solutionarii cauzei, instanta încuviinteaza în temeiul dispozitiilor art. 167 din Codul de procedura civila proba cu înscrisuri .

Nemaifiind alte cereri de formulat, probe de administrat sau exceptii de invocat, instanta constata cauza în stare de judecata si acorda cuvântul pe fond .

Petenta, personal, solicita admiterea actiunii si anularea procesului verbal aratând ca la data savâsirii contraventiei nu mai era propietara masinii.

I N S T A N T A

La data de 24.11.2010, sub nr. 26088/318/2010, contestatoarea ... a formulat plângere împotriva procesului-verbal de contraventie seria PC nr. 0017120/17.11.2010 întocmit de ...

În motivarea plângerii petenta a aratat ca nu se considera vinovata de savârsirea faptei descrise în procesul verbal întrucât autoturismul despre care se face vorbire nu îi mai apartine.

A mai sustinut petenta faptul ca la data constatarii faptei autoturismul mentionat în procesul verbal fusese vândut numitului ....

A solicitat anularea procesului-verbal de contraventie seria PC nr. 0017120/17.11.2010 întocmit de .....

Cererea nu a fost motivata în drept.

Intimata, desi legal citata, nu a depus întâmpinare si nici nu s-a prezentat în instanta pentru a solicita probe.

În cadrul probei cu înscrisuri, contestatoarea a depus procesul-verbal (fila 3),

Instanta în temeiul art. 129 alin. 5 din Codul de procedura civila a dispus emiterea unei adrese catre intimata pentru a se înainta actele care au stat la baza întocprocesul-verbal întocmit petentei.

La data de 22.12.2010 a fost atasata la dosar o copie  certificata pentru conformitate cu originalul a HCL 53/2008.Intimata a înaintat si autocolantul nr. 171 prin care petenta era informata ca autoturismul .... a stationat într-o statie mijloc de transport în comun si ca este invitata la sediul Politiei comunitare pentru a ridica procesul verbal de contraventie.

La termenul din data de 09.02.2011, în temeiul art. 34 alin. 1 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, instanta a procedat la ascultarea petentei , declaratia acestuia fiind consemnata si atasata la dosar.

Analizând actele si lucrarile dosarului, precum si ansamblul probatoriu administrat în cauza, instanta  retine urmatoarele:

La data de 17.11.2010, s-a întocmit de catre intimat procesul verbal seria PC nr. 0017120/17.11.2010  prin care contestatoarea ... a fost sanctionata cu amenda în cuantum de 500 lei, pentru savârsirea contraventiei  prevazuta si sanctionata de art. 2 din H.C.L. nr. 53/2008, modificata  prin  H.C.L. nr. 125/2009.

În cuprinsul procesului verbal s-a mentionat ca la data de 12.08.2010, ora 19,10, contestatoarea  a stationat voluntar în statia de mijloc de transport în comun zona Piata centrala în fata Super Market Succes cu autoturismul marca Dacia cu nr de înmatriculare ...

Potrivit art. 34 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, instanta are obligatia sa verifice procesul-verbal atât sub aspectul legalitatii, cât si al temeiniciei întocmirii sale.

Pentru lamurirea tuturor aspectelor de fapt si de drept necesare aflarii adevarului si justei solutionari a cauzei, respectând dreptul la un proces echitabil consacrat prin art. 6 paragraful 1 din Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si în baza art. 129 alin. 4 si 5 C.pr.civ., instanta a administrat toate probele admise de lege si ale caror pertinenta, concludenta si utilitate le-a verificat cu respectarea principiilor egalitatii partilor, al oralitatii si al contradictorialitatii, instituite ca garantii implicite ale desfasurarii procesului în conditii de echitate.

Sub aspectul conditiilor de forma, instanta a constatat ca procesul-verbal a fost întocmit cu respectarea cerintelor de legalitate prevazute de art. 16 si art. 17 din O.G. nr. 2/2001, sub sanctiunea nulitatii absolute. Asadar, instanta retine ca procesul-verbal contestat cuprinde toate mentiunile la care dispozitiile legale mentionate fac referire.

Sub aspectul temeiniciei, instanta retine ca, desi O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispozitii exprese cu privire la forta probanta a actului de constatare a contraventiei, acesta face dovada situatiei de fapt si a încadrarii în drept pâna la proba contrara, în concordanta cu art. 34 din O.G. 2/2001.

Instanta constata ca în jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, începând cu cauza Öztürk contra Germaniei din 21 februarie 1984, se retine în mod clar si constant că indiferent de distinctiile care se fac în dreptul intern între contraventii si infractiuni, persoana acuzată de comiterea unei fapte calificate în dreptul intern ca fiind contraventie trebuie să beneficieze de garantiile specifice procedurii penale.

Aceasta deoarece, potrivit jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului, acest gen de contraventie, referitoare la circulatia pe drumurile publice, intra în sfera "acuzatiilor în materie penala" la care se refera primul paragraf al articolului 6 din Conventia Europeana. În jurisprudenta sa, cauza Maszini vs. României din 2006, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a considerat ca aceste criterii, care sunt alternative, iar nu cumulative, sunt suficiente pentru a demonstra ca fapta în discutie are caracter penal, în sensul art. 6 din Conventie.

Instanta apreciaza, de asemenea, ca lipsa gravitatii pedepsei aplicate petentei, respectiv sanctiunea principala constând în aplicarea unei amenzi în cuantum de 500 lei nu poate priva o contraventie de caracterul sau inerent penal, în acceptiunea Curtii Europene a Drepturilor Omului - Cauza Ozturc vs. Germania.

Conform jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumata nevinovata si de a solicita acuzarii sa dovedeasca faptele ce i se imputa nu este absolut, din moment ce prezumtiile bazate pe fapte sau legi opereaza în toate sistemele de drept si nu sunt interzise de Conventia Europeana a Drepturilor Omului, în masura în care statul respecta limite rezonabile, având în vedere importanta scopului urmarit, dar si respectarea dreptului la aparare (cauza Salabiaku v. Franta, cauza Västberga Taxi Aktiebolag si Vulic v. Suedia).

Forta probanta a proceselor-verbale este lasata la latitudinea fiecarui sistem de drept, care este liber sa reglementeze importanta fiecarui mijloc de proba, însa instanta are obligatia de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administreaza si apreciaza probatoriul (cauza Bosoni v. Franta, hotarârea din 7 septembrie 1999).

Interpretând dispozitiile art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001, reiese faptul ca persoana sanctionata are dreptul la un proces echitabil  în cadrul caruia sa utilizeze orice mijloc de proba si sa invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurarii ca situatia de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfasurare al evenimentelor, iar sarcina instantei de judecata este de a respecta limita proportionalitatii între scopul urmarit de autoritatile statului de a nu ramâne nesanctionate actiunile antisociale prin impunerea unor conditii imposibil de îndeplinit si respectarea dreptului la aparare al persoanei sanctionate contraventional (cauza Anghel v. România).

Având în vedere aceste principii, instanta retine ca procesul verbal de contraventie, fiind întocmit de un agent al statului aflat în exercitiul functiunii, beneficiaza de o prezumtie relativa de veridicitate si autenticitate, permisa de Conventia Europeana a Drepturilor Omului cât timp petentei i se asigura de catre instanta conditiile specifice de exercitare efectiva a dreptului de acces la justitie si a dreptului la un proces echitabil.

Prin urmare, prezumtia de nevinovatie nu are caracter absolut, dupa cum nici prezumtia de verdicitate a faptelor constatate de agent si consemnate în procesul-verbal nu are caracter absolut, dar prezumtia de veridiciate nu poate opera decât pâna la limita la care prin aplicarea ei s-ar ajunge în situatia ca persoana învinuita de savârsirea faptei sa fie pusa în imposibilitate de a face dovada contrarie celor consemnate în procesul verbal.

Textul articolului 34 alineatul 1 din Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 permite o interpretare în concordanta cu exigentele unui proces echitabil, de vreme ce prevede ca instanta de judecata verifica legalitatea si temeinicia procesul-verbal de contraventie. Prin urmare, instanta  nu a pornit de la ideea preconceputa ca persoana sanctionata contraventional este vinovata, ci  anula  procesul verbal de contraventie, ca urmare a rezultatului verificarilor pe care  le-a facut în baza rolului activ.

În ce priveste legalitatea procesului verbal, instanta constatata urmatoarele:

Procesul verbal a fost întocmit în lipsa contestatorului sau a vreunui martor, dar s-a precizat ca acesta a fost întocmit la sediul intimatei în urma identificarii contravenientului prin organele abilitate.

Potrivit art. 19 din O.G. nr. 2/2001, în cazul în care contravenientul nu este de fata, asa cum este cazul si în prezenta cauza, împrejurarea trebuie confirmata de cel putin un martor (alin. 1), sau sa se precizeze motivul pentru care procesul verbal se încheie în lipsa unui martor (alin.3).

Raportând dispozitia legala sus-mentionata în prezentul dosar, instanta  retina ca aceasta prevedere legala nu a fost respectata la întocmirea procesului-verbal, în cuprinsul caruia neexistând nicio mentiune cu privire la aceste aspecte.

Martorul la care se refera art. 19 din O.G. nr.2/2001 nu are rolul de a confirma existenta situatiei de fapt, ci exclusiv împrejurarile pentru care procesul-verbal nu este semnat de contravenient (lipsa acestuia, refuzul sau imposibilitatea), pentru ca nu cumva încheierea procesului verbal în lipsa contravenientului sa fie rodul unui abuz si al unei încalcari a dreptului acestuia la aparare.

 Pentru respectarea dreptului la aparare a contravenientului, iar în lumina jurisprudentei recente a Curtii Europene a Drepturilor Omului (cauza Anghel c. România), chiar a

prezumtiei sale de nevinovatie, O.G. nr. 2/2001 (art. 16 alin. 7) mai impune o obligatie pentru agentul constatator, sub sanctiunea unei nulitati exprese, vatamarea fiind prezumata : în momentul încheierii procesului-verbal, agentul constatator este obligat sa aduca la cunostinta contravenientului dreptul de a face obiectiuni cu privire la continutul actului de constatare. Obiectiunile sunt consemnate distinct în procesul-verbal la rubrica "Alte mentiuni", sub sanctiunea nulitatii procesului-verbal.

Agentul constatator nu a îndeplinit aceasta obligatie, asa cum nu s-a dovedit ca a îndeplinit si o alta obligatie prevazuta de lege în acest caz, aceea de a proceda mai întâi la identificarea conducatorului vehiculului; or, în cauza, s-a procedat direct la sanctionarea unei persoane care nici macar nu mai era proprietarul acestuia, plecându-se de la o prezumtie nerezonabila ca persoana care figura în baza de date ca fiind proprietar este si conducatorul autovehiculului.

Analizând contractul de vânzare-cumparare al autorismului ... rezulta ca petenta nu  mai era proprietara masinii de la data de 29.06.2010, deci la o data ulterioara datei de 12.08.2010, când a consemnat agentul constatator ca la ora 19,10, contestatoarea  a stationat voluntar în statia de mijloc de transport în comun zona Piata centrala în fata Super Market Succes cu autoturismul marca Dacia cu nr de înmatriculare .....

 În plus, agentul constatator nu a aratat si cum anume a identificat-o pe petenta ca fiind autoare a contraventiei, având în vedere ca ea nu era înca proprietara autoturismului la data savârsirii presupusei fapte si nu s-a depus la dosar la dosar vreo dovada în sensul ca ea ar fi putut sa foloseasca acest autoturism si dupa de data de 29.06.2010, înscrisa în contractul de vânzare-cumparare.

În consecinta, instanta va retine ca în cauza exista un dubiu care nu poate fi înlaturat prin administrarea altor probe, dubiu care profita petentei, potrivit principiului in dubio pro reo, principiu complementar prezumtiei de nevinovatie. Înainte de a fi o problema de drept, regula in dubio pro reo este o problema de fapt. Înfaptuirea justitiei cere ca judecatorii sa nu se întemeieze, în hotarârile pe care le pronunta, pe probabilitate, ci pe certitudinea dobândita pe baza de probe decisive, complete, sigure, în masura sa reflecte realitatea obiectiva (fapta supusa judecatii).

Or, în cauza, însasi constatarea faptei de catre agentul constatator s-a bazat pe probe îndoielnice si neconforme cu normele aplicabile, dupa cum s-a aratat deja.

Astfel, instanta  retine ca petenta a înlaturat prezumtia de legalitate si temeinicie de care beneficiaza procesul-verbal, facând dovada contrara a celor consemnate de intimat, or, în materie contraventionala, raspunderea fiind personala, poate fi sanctionat numai cel care savârseste contraventia, care, în prezenta cauza, ar putea fi alta persoana decât petenta.

În consecinta, potrivit dispozitiilor legale mentionate pe parcursul considerentelor si în baza probelor pertinente, utile si concludente administrate, constatând ca plângerea este întemeiata, instanta o va admite ca atare, va anula procesul-verbal pentru motive de nelegalitate si netemeinicie, va exonera contestatoarea de plata amenzii în cuantum de 500 lei, la care a fost obligata prin  procesul-verbal .

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

HOTARASTE:

Admite plângerea formulata de petenta ...., domiciliata în ..., în contradictoriu cu intimatul ..., cu sediul în .....

Anuleaza procesul-verbal seria PC nr. 0017120/17.11.2010 întocmit de intimat.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronuntata în sedinta publica, azi, 09.02.2010.

PRESEDINTE,

ANDREEA  DANIELA TITERLEA

GREFIER,

ELENA VODISLAV

Red. /Tehnored. Jud. A.T.

4 exemplare

14 Februarie 2011

Domenii speta

Spete similare