Decizie de debit. Invocarea compensării sumelor.

Decizie de debit. Invocarea compensării sumelor.

Legea nr.263/2010: art.113 alin.(1);

  HG.nr.257/2011: art.43 alin.(4),

Singura modalitate de a beneficia în continuarea pensiei limită de vârstă cu handicap de pensie limita de vârstă fără handicap era ca aceasta să nu fi încetat şi să se poată transforma din oficiu în această din urmă categorie; ori dispoziţiile legale în acest sens sunt extrem de clare.

Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale – Decizia  civilă  nr. 435/02 iunie 2014.

Prin contestaţia înregistrată la Tribunalul Sibiu sub dosar nr. 8274/21.09.2012 contestatoarea G.E. a chemat-o în judecată pe intimata C.J.P. Sibiu, solicitând  anularea Decizia nr.176561 din 29.08.2012 emisă de aceasta, ca nelegală şi netemeinică.

În motivare contestaţiei sale contestatoarea susţine, în esenţă, că atât certificatul de handicap cât şi decizia de acordare a pensiei pentru limită de vârstă pentru persoanele cu handicap sunt acte administrative supuse legii sub care s-au născut şi că Legea nr.19/2000 nu conţine dispoziţii care să permită anularea acestora. Arată că decizia de acordare a pensiei de limită vârstă reprezintă un act administrativ intrat în circuitul civil, a cărei revocare/ anulare unilaterală nu mai este permisă de legea sub care s-a născut.

Susţine contestatoarea că, decizia atacată are la bază un calcul eronat, în sensul că nu se realizează compensarea sumelor datorate cu titlu de pensie pentru limită de vârstă cu suma achitată cu titlu pensie stabilită în baza certificatului de handicap.

În fine, contestatoarea susţine că efectele anulării certificatului de handicap nu pot retroactiva dincolo de momentul adoptării dispoziţiilor legale care permit anularea certificatului de handicap.

Intimata CJP Sibiu, prin întâmpinare, solicită respingerea contestaţiei, arătând că decizia de debit contestată respectă întocmai dispoziţiile legale aplicabile şi  suspendarea executării silite s-a realizat prin efectul legii.

În drept se invocă Cod  procedură civilă, Legea nr.136/2012, Legea nr. 263/2010, HG. nr. 257/2011.

Tribunalul Sibiu - Secţia I civilă prin sentinţa civilă nr. 309 din 11 martie 2014 pronunţată în cauză a respins contestaţia formulată de contestatoarea G.E. în contradictoriu cu intimata C.J.P. Sibiu.

Pentru a hotărî, astfel, Tribunalul a reţinut următoarele:

Contestatoarea a beneficiat de pensie pentru limită de vârstă în condiţii de handicap ca urmare a valorificării  certificatului de încadrare în grad de  handicap. Urmare a anulării certificatului nr.1072 din 21.02.2008, contestatoarea a pierdut dreptul la pensie pentru limită de vârstă pentru persoane cu handicap, în condiţiile în care handicapul său era nerevizuibil.

Prin decizia nr.(…) din 29.08.2012  intimata C.J.P. Sibiu a constatat că pentru perioada 1.02.2012–1.08.2012  i s-au plătit şi s-au încasat necuvenit de către contestatoare drepturi băneşti în sumă de 12.284  lei,  reprezentând pensia pentru limită de vârstă pentru persoanele cu handicap, ca urmare a anulării certificatului de handicap al contestatoarei. Totodată, s-a revocat decizia nr. 176561 din 31.05.2012.

Întrucât, certificatul de handicap a fost anulat, în speţă sunt incidente prevederile art. 43 din  HG. nr. 257/2011 coroborat cu art. 113 lit. b din Legea nr. 263/2010, care stipulează că în sistemul public de pensii plata pensiei încetează începând cu luna următoare celei în care pensionarul nu mai îndeplineşte condiţiile legale în temeiul cărora i-a fost acordată pensia.

Aşa fiind, contestatoarea trebuia să conteste cu succes decizia de anulare a certificatului de încadrare în grad de handicap potrivit Legii nr. 544/2004 şi cum nu a făcut-o înseamnă că ea nu mai avea temei legal pentru plata pensiei după data de 01.02.2012 emiterea deciziei de debit fiind temeinică şi legală.

Susţinerile referitoare la încălcarea dispoziţiilor legale cu privire la suspendarea executării debitelor până la reevaluarea dosarelor sunt nefondate întrucât potrivit art.III  alin. 4 din Legea nr. 136/2012 până la data reevaluării efectuate de Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap executarea debitelor este suspendată, iar în cauză nu s-a făcut dovada că intimata ar fi început executarea silită a debitului.

În cauză nu este vorba de retroactivitate, ci s-a dat eficienţă unui act juridic de la data la care intimata s-a sesizat că a intervenit circumstanţa modificatoare.

Pentru considerentele ce preced, în temeiul prevederilor art. 149,113 lit. b) din  Legea nr. 263/2010, art. 43 HG. 257/2011, art. 149, 172 OG. 92/2003 s-a respins contestaţia.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs, în termenul legal, contestatoare G.E., solicitând în baza art.304 punct 9 raportat la art. 312 alin.(2) şi (3) Cod de procedură civilă, modificare, în parte, a sentinţei atacate în sensul admiterii în parte a contestaţiei cu consecinţa anulării parţiale a deciziei atacate pentru suma de 7440 lei, urmând ca decizia să rămână valabilă pentru diferenţa de 4844 lei, stabilită conform raportului de expertiză efectuat în cauză, să se dispună asupra cheltuielilor de judecată.

În expunerea de motive, recurenta critică sentinţa atacată ca fiind nelegală, susţinând că instanţa de fond a reţinut drept unic argument faptul că în baza prev.art.113 lit.b) din Legea nr.263/2010 pe perioada 01.02.2012-30.05.2012 a încasat fără drept întreaga pensie plătită de către intimată în cuantum de 3903 lei lunar.

Ceea ce nu a observat instanţa de fond a fost faptul că, pe perioada indicată îndeplinea toate condiţiile impuse de lege pentru a beneficia de pensie pentru munca depusă şi limită de vârstă. Această pensie a fost stabilită, tot de către intimata la suma de 2187 lei lunar.

Invocând pre. art.104 alin.1 din Legea nr.263/2010 potrivit cărora pensiile se cuvin de la data îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege recurenta susţine că pe perioada indicată a încasat fără drept doar diferenţa între pensia pentru limită de vârstă pentru persoanele cu handicap şi pensia pentru limită de vârstă, diferenţă stabilită în raportul de expertiză la suma de 4844 lei.

CURTEA, analizând sentinţa atacată prin prisma criticilor formulate cât şi din oficiu conform cerinţelor art. 304 indice 1 cod procedură civilă în limitele statuate de art. 306 alin.(2) din Codul de procedură civilă reţine următoarele:

Recursul este nefondat.

Recurenta contestatoare a beneficiat de pensie pentru limită de vârstă în condiţii de handicap, conform Deciziei nr.(…)/24.11.2009, ca urmare a valorificării Certificatului de încadrare în grad de handicap nr.(…) din 21.02.2008.

Acest certificat a fost anulat prin decizia din data de 27.01.2012 a Comisiei superioară de evaluare a persoanelor adulte cu handicap, fapt pentru care intimata casa de pensii a procedat la aplicarea art.113 alin.1 lit.b) din Legea nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice raportat la art.43 alin.4 din HG. nr. 257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr.263/2010 în sensul că a dispus încetarea plăţii pentru limită de vârstă începând cu data de 01.02.2012.

Ulterior, având în vedere art. III din Legea nr. 136/18.07.2012 privind aprobarea OUG. nr.84/2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr.448/2012 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, precum şi dispoz. art.179 din Legea nr.263/2010 a fost emisă decizia care face obiectul litigiului de faţă, privind recuperarea sumelor încasate necuvenit cu titlu de prestaţii de asigurări sociale.

Prin această decizie s-a determinat cuantumul debitului constituit la bugetul asigurărilor sociale de stat, debit rezultat din drepturile băneşti reprezentând pensie pentru limită de vârstă în condiţii de handicap încasate în perioada 01.02.2012-31.08.2012.

Potrivit alin.(4) al art. III din Legea nr.136/2012 până la data reevaluării efectuate de Comisia superioară de evaluare a persoanelor adulte cu handicap potrivit alin.(1) executarea debitelor a fost suspendată.

Raportat la probele dosarului, în mod corect instanţa de fond a reţinut că a intimata prin decizia atacată a făcut aplicarea întocmai a prevederile Legii nr. 136/2012, privind constituirea debitului şi suspendarea executării silite, criticile recurentei vizându-se a fi, astfel, nefondate.

Nefondate sunt şi susţinerile recurentei vizând admiterea parţială a contestaţiei, cu trimitere la art.104 alin.(1) din Legea nr.263/2010, deoarece acest text de lege trebuie aplicat în corelaţie cu celelalte dispoziţii legale astfel:

Potrivit art.103 alin.(1) din Legea nr.263/2010 “ Pensia se acordă la cererea persoanei îndreptăţite (…)

De asemenea potrivit art.104 alin.(2) din Lege  „ Pensiile se stabilesc prin decizie a casei teritoriale de pensii sau a casei de pensii sectoriale, după caz, emisă în condiţiile prevăzute de prezenta lege, şi se acordă de la data înregistrării cererii”.

În speţa dată, singura modalitate de a beneficia în continuarea pensiei limită de vârstă cu handicap de pensie limita de vârstă fără handicap era ca aceasta să nu fi încetat şi să se poată transforma din oficiu în această din urmă categorie; ori dispoziţiile legale în acest sens sunt extrem de clare:Potrivit art.113 alin.(1) din Legea nr.263/2010 coroborat cu art.43 alin.(4) din HG. nr.257/2011 „În sistemul public de pensii, plata pensiei încetează începând cu luna următoare celei în care a intervenit una dintre următoarele cauze: (…) b) pensionarul nu mai îndeplineşte condiţiile legale în temeiul cărora i-a fost acordată pensia;

Nu există nici o dispoziţie legală care să permită transformarea pensiei limită de vârstă cu handicap în pensie limită de vârstă (fără handicap), situaţiile în care poate avea loc o astfel de transformare fiind menţionate expres de legiuitor, respectiv pensia anticipată (art.64), pensia anticipată parţială (art.67) şi pensia de invaliditate (art.82) care sunt transformate din oficiu în pensie limită de vârstă la îndeplinirea condiţiilor pentru acordarea acestui tip de pensie.

Deci, în cazul recurentei, intimata casa de pensii a urmat corect procedura legală reieşită din aceste texte de lege, încetând pensia limită de vârstă cu handicap urmare anulării certificatului de handicap, iar noua pensie limită de vârstă (fără handicap) s-a acordat de la data depunerii cererii de pensionare de către contestatoare, adică cu data de 28.05.2012, conform deciziei nr.(…)/16.08.2012. Totodată a procedat la recuperarea sumelor încasate necuvenit, în aplicare art. 113 alin.1 lit. b) din Legea nr. 263/2010, prin emiterea deciziei care face obiectul litigiului de faţă.

Faptul că recurenta a continuat să încaseze drepturile de pensie limită de vârstă pe bază de handicap în condiţiile anulării certificatului de handicap şi fără să înştiinţeze casa de pensii de această schimbare în situaţia proprie de natură să conducă la modificarea condiţiilor în funcţie de care i-a fost stabilită sau i se plăteşte pensia, conform obligaţiei prev. de art.119 din Legea nr.263/2010, nu o îndreptăţeşte la invocarea compensaţiei.

Faţă de cele ce preced, Curte, în temeiul art.312 alin.(1) Cod procedură civilă a respins ca nefondat recursul promovat de reclamantă, menţinând ca legală şi temeinică sentinţa atacată.

Domenii speta

Spete similare