Recurs nul pentru lipsa semnăturii/ delegaţiei consilierului juridic care a formulat recursul.

Recurs  nul  pentru lipsa semnăturii/ delegaţiei  consilierului juridic care a formulat recursul.

Conform art. 486 alin. 1 lit. e) cererea de recurs va cuprinde semnătura părţii sau a mandatarului părţii a avocatului sau, după caz, a consilierului juridic, în acest din urmă caz urmând ca delegaţia consilierului juridic să fie ataşată cererii de recurs (art. 486 alin. 2).

Sancţiunea nerespectării acestor condiţii este, potrivit art. 486 alin. 3 din Cod procedură civilă, nulitatea cererii.

Din dispoziţiile legale redate mai sus, rezultă că există două condiţii formale prevăzute de lege care trebuie să fie îndeplinite la declararea recursului, acestea constând în semnarea recursului de consilierul juridic care a redactat calea de atac şi ataşarea delegaţiei acestuia.

Depunerea delegaţiei consilierului juridic nu este în măsură să acopere viciul menţionat, acela al lipsei semnăturii acestuia, întrucât aceasta este o condiţie de legalitate distinct prevăzută de lege, sancţionată cu nulitatea.

 Secţia de contencios administrativ şi fiscal – Deciziile  nr. 4790/11 iunie 2014, nr. 4375/28 mai  2014. În acelaşi sens, deciziile  nr. 4104/20 mai 2014 şi nr.4103/20 mai 2014.

2.1.  Prin sentinţa nr.223/CAF/2014 pronunţată în dosar nr. 4557/107/2013 al Tribunalului Alba s-a dispus admiterea acțiunii în contencios administrativ exercitată de partea reclamantă U.C., reprezentată prin primar, în contradictoriu cu pârâtele: CURTEA DE CONTURI A ROMANIEI  si CAMERA DE CONTURI A JUDETULUI A., anularea în parte a ÎNCHEIERII NR. 92/09.08.2013, a Curții de Conturi a României, respectiv  în  ceea ce privește soluția asupra contestației reclamantei împotriva măsurilor dispuse la Secțiunea II, punctul 3, din Decizia nr.33/03.06.2013, a Camerei de Conturi Alba și, în consecința anularea  măsurilor dispuse la Secțiunea II, punctul 3, din  Decizia nr.33/03.06.2013, a Camerei de Conturi Alba.

S-a respins cererea de chemare în garanție formulată de partea reclamantă U.C. reprezentată prin primar, în contradictoriu cu  chematul  în garanție  INSPECTORATUL DE POLITIE JUDETEAN A.

Împotriva sentinţei a declarat recurs pârâta Curtea de Conturi a României, în nume propriu şi pentru Camera de Conturi A., solicitând casarea sentinţei şi respingerea acţiunii.

În motivarea recursului s-au invocat motivele de nelegalitate prevăzute de art. 488 pct. 6 şi 8 din Codul de Procedură Civilă.

Se susţine că atâta timp cât există prevederi legale care stabilesc expres modul de finanţare, aceste prevederi nu pot fi înlocuite prin prevederi generale, în sensul recunoaşterii posibilităţii Consiliul Local de a se asocia cu alte autorităţi, întrucât  art. 20 şi art. 45 din Legea nr. 218/2002 prevăd  în mod expres sursa de finanţare a cheltuielilor Poliţiei Oraşului C. Astfel, se arată că potrivit art. 45 din Legea nr. 218/2002, dotarea Poliţiei Române se realizează de către Ministerul de Interne din fondurile alocate cu această destinaţie prin legea bugetului de stat şi din alte surse constitutive potrivit legii. Hotărârea de fond a încălcat, în consecvenţă cu susţinerile reclamantei, prevederile art. 36 alin. 1 din Legea nr. 215/2001, potrivit căruia „consiliul local are iniţiativă şi hotărăşte, în condiţiile legii, în toate problemele de interes local, cu excepţia celor care sunt date prin lege în competenţa altor autorităţi ale administraţiei publice locale sau centrale”. Faţă de dispoziţiile acestui text, reclamanta nu avea posibilitatea legală de a se asocia pentru finanţarea cheltuielilor poliţiei, întrucât această competenţă aparţine altei autorităţi, arătând că Consiliul Local poate interveni în acest sens doar în şcoli, spitale, în cazurile strict prevăzute de lege.

S-au încălcat astfel, şi dispoziţiile art. 23 din Legea nr.273/2006 privind finanţele publice locale deoarece, potrivit art. 14 din acest act normativ „cheltuielile bugetare au destinaţie precisă şi limitată şi sunt determinate de autorizările conţinute în legi speciale şi în legile bugetare anuale”.

Totodată, motivând cazul de casare prev. de art.488 pct.6 Cod procedură civilă, se susţine că instanţa de fond nu a fost învestită a cerceta dacă fenomenul infracţional a crescut exponenţial şi nici cu privire la criza economică.

Examinând actele şi lucrările dosarului, Curtea a constatat următoarele:

Conform art. 84 alin. 2 din Codul de procedură civilă la redactarea cererii şi a motivelor de recurs, precum şi în exercitarea şi susţinerea recursului, persoanele juridice vor fi asistate şi, după caz, reprezentate, sub sancţiunea nulităţii, numai de către un avocat sau consilier juridic, în condiţiile legii.

Conform art. 486 alin. 1 lit. e) cererea de recurs va cuprinde semnătura părţii sau a mandatarului părţii în cazul prevăzut la art. 13 alin. (2), a avocatului sau, după caz, a consilierului juridic, în acest din urmă caz urmând ca delegaţia consilierului juridic să fie ataşată cererii de recurs (art. 486 alin. 2).

Sancţiunea nerespectării acestor condiţii este, potrivit art. 486 alin. 3 din Codul de  procedură civilă, nulitatea cererii.

Din dispoziţiile legale redate mai sus, rezultă că există două condiţii formale prevăzute de lege care trebuie să fie îndeplinite la declararea recursului, acestea constând în semnarea recursului de consilierul juridic care a redactat calea de atac şi ataşarea delegaţiei acestuia.

Astfel cum rezultă din examinarea cererii de recurs, aceasta nu poartă semnătura consilierului juridic care a fost împuternicit să formuleze recursul.

Depunerea delegaţiei consilierului juridic nu este în măsură să acopere viciul menţionat, acela al lipsei semnăturii acestuia, întrucât aceasta este o condiţie de legalitate distinct prevăzută de lege, sancţionată cu nulitatea.

Menţiunea referitoare la Camera de Conturi C. este apreciată ca o eroare materială, fiind indicate elementele cu privire la delegaţia consilierului juridic, respectiv sunt indicate corect numărul sentinţei şi al dosarului.

Incidenţa acestei cauze de nulitate, face inadmisibilă cercetarea pe fond a recursului.

Faţă de aceste considerente, Curtea a anulat  recursul declarat de pârâta Curtea de Conturi a României, în nume propriu şi pentru Camera de Conturi A. în baza art. 486 alin. 3 Cod procedură civilă.

2.2. Prin sentinţa nr. 104/CAF/2013 pronunţată de Tribunalul Alba în dosar nr. 4629/107/2013 s-a respins excepţia lipsei plângerii prealabile precum şi excepţia inadmisibilităţii cererii de chemare în garanţie, s-a admis in principiu cererea de chemare in garanţie, s-a admis acţiunea formulată de reclamanta P. n. C.O.,  în contradictoriu cu pârâtele UNIVERSITATEA „S.H.” BUCUREŞTI şi MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE (MECTS) şi în consecinţă s-a dispus obligarea pârâtei Universitatea „S.H.” Bucureşti să elibereze în favoarea reclamantei Diploma de licenţă ca urmare a absolvirii Universităţii „S.H.” Facultatea de Geografie şi Geografia Turismului, specializare Geografie, promoţia 2009, s-a admis în parte cererea de chemare în garanţie formulată de pârâta Universitatea „S.H.” Bucureşti împotriva chematului în garanţie MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE (MECTS) şi în consecinţă a fost obligat chematul in garanţie Ministerul Educaţiei Naţionale să aprobe tipărirea formularului tipizat, constând în Diploma de licenţă şi supliment de diplomă pentru reclamanta P. n. C.O.

Împotriva acestei sentinţe a declarat recurs chematul în garanţie Ministerul Educaţiei Naţionale, criticând-o pentru nelegalitate.

Conform art. 83 alin. 3 din Codul de procedură civilă la redactarea cererii şi a motivelor de recurs, precum şi în exercitarea şi susţinerea recursului, persoanele fizice vor fi asistate şi, după caz, reprezentate, sub sancţiunea nulităţii, numai de către un avocat, în condiţiile legii, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 13 alin. (2)., excepţie care vizează situaţia în care partea sau mandatarul acesteia, soţ ori rudă până la gradul al doilea inclusiv, este licenţiată în drept.

Conform art. 486 alin. 1 lit. e) cererea de recurs va cuprinde semnătura părţii sau a mandatarului părţii în cazul prevăzut la art. 13 alin. (2) ori a avocatului, în acest din urmă caz urmând ca împuternicirea avocaţială să fie ataşată cererii de recurs (art. 486 alin. 2).

Conform art.486 alin.2 Cod procedură civilă, la cererea de recurs se vor ataşa dovada achitării taxei de timbru, conform legii, precum şi împuternicirea avocaţială sau, după caz, delegaţia consilierului juridic.

Sancţiunea nerespectării acestor condiţii este, potrivit art. 486 alin. 3 din Cod procedură civilă, nulitatea cererii.

Faţă de aceste considerente, reţinând că, deşi i s-a solicitat, recurentul nu depus delegaţia consilierului juridic, Curtea a anulat recursul declarat de reclamantă în baza art. 486 alin. 3 Cod procedură civilă.

Totodată, având în vedere soluţia pronunţată şi în baza art.453 Cod procedură civilă, Curtea a dispus obligarea recurentei la plata cheltuielilor de judecată efectuate de intimate în recurs.

Domenii speta

Spete similare