Contestaţie la executare

operator 2445

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA TÂRGU JIU, JUDEŢUL GORJ

SECŢIA CIVILĂ

SENTINŢĂ CIVILĂ Nr. 9597/2013

Şedinţa publică de la 19 Decembrie 2013

Completul compus din:

PREŞEDINTE LILIANA-MARIA CRUCERU

Grefier MIHAELA SIRBU

Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petentul CC şi pe intimaţii SC …SRL, .., BEJ … şi terţul poprit CASA JUDEŢEANĂ DE PENSII GORJ, având ca obiect contestaţie la executare.

Mersul dezbaterilor şi susţinerile au fost consemnate în încheierea de amânarea a pronunţării din 16.12.2013, ce face parte integrantă din prezenta sentinţă, când  pentru a se da posibilitatea părţilor să depună  concluzii scrise,  s-a amânat pronunţarea cauzei în data de 18.12.2013, amânându-se pronunţarea ulterior pentru data de 19.12.2013.

Procedura legal îndeplinită din ziua dezbaterilor.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă , deliberând instanţa pronunţă următoarea sentinţă.

INSTANŢA

Prin acţiunea înregistrată la Judecătoria Tg-Jiu sub nr. 7261/318/2013, petentul CC a chemat în judecată pe intimaţii SC … SRL, . BEJ … şi terţul poprit CASA JUDEŢEANĂ DE PENSII GORJ,  solicitând să se constate nereziliat  contractul de leasing operaţional nr. 80558/10.06.2009, să se constate nulitatea absolută a unor clauze din contract prevăzute la art. 17, 18, 19, 20 şi anexa 1 la acest contract , anularea tuturor formelor şi actelor de executare  din dosarul nr. 135/E/2012, constatarea rezilierii contractului din culpa intimatei , cu cheltuieli de judecată.

În motivare arată că a plătit un avans  de 10935 lei,  că după două-trei de neplată a ratelor ce au devenit împovărătoare pentru familia sa, petentul nu a primit nici o factură , predând autoturismul în 26.04.2010 conform procesului verbal, că în anul 2012 arată că intimata îşi majorează abuziv pretenţiile asupra contestatorului , ajungând de la suma 81535,26 lei la suma de 87856, 56 lei , că a purtat corespondenţă atât cu executorul judecătoresc cât şi cu casa de pensii, precizându-le că nu datorează nimic , că s-a încălcat Directiva 93/13/CCE şi legea 193/2000, întrucât nu a negociat condiţiile contractuale, acceptând în bloc toate aceste condiţii, că acest contract este redactat cu caractere excesiv de mici, că această creanţă nu este certă, lichidă şi exigibilă potrivit art., 379 alin. 3 C.p.c. Ataşează ca practică judiciară s.c 6953/2010, 66/2011.

În drept îşi întemeiată cererea pe art. 399 şi urm. CPC, Directiva 93/13/CCE şi legea 193/2000.

În dovedire depune memoriu, adresele 9322/2013, din 05.01.2013, contractul de leasing, ridicarea bunului, proces verbal din 15.01.2013, cererea de executare silită cu tabel de calcul, factură proformă din 23.08.2012, cerere din 11.04.2013,  din 20-03-2013, din 21.07.2010,  din 12.07.2010, 09.07.2010, confirmări de e primire, corespondenţă cu societatea de asigurare, facturi emise, proces verbal din 26. 4.2010, încheierea 1058/2010, autorizaţie de circulaţie provizorie, proces verbal de predare primire, certificat de garanţie, ordine de plată,  contract de vânzare-cumpărare.

BEJ …. invocă excepţia lipsei calităţii procesuale pasive , depunând în copie dosarul de executare silită 135/E/2013, existent la filele 128-145. Se formulează cerere de ajutor public judiciar şi prin încheierea  din 20.05.2013 s-a admis cererea de ajutor public şi s-a dispus  scutirea petentului de la plata taxei judiciare de timbru de 194 lei şi scutirea petentului de plata onorariului avocat din oficiu, emiţându-se  adresă către Baroul  Gorj pentru desemnarea unui apărător din oficiu, cu onorariu de 300 lei.

Creditoarea depune întâmpinare prin care solicită respingerea acţiunii, cu cheltuieli de judecată, arătând că invocarea abuzivă a clauzelor contractuale este inadmisibilă prin contestaţia la executare atât timp cât legea prevede o altă cale de atac separată, cu privire la nerezilierea contractului petentul 4ste cel care trebuie să facă dovada îndeplinirii obligaţiilor, că art. 17 face referire la comisioane şi taxe, art. 18 la garanţii, art.19  la asigurarea bunului, iar art.20 priveşte condiţiile generale de leasing operaţional. Prin încheierea din 10.06.2013 s-a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a BEJ ….

Se ia interogatoriu contestatorului, creditoarea depune note de şedinţă, prin care arată detaliat calculul debitului la filele 193-226. Petentul este repus în termenul de a formula contestaţia şi i se respinge cererea de scutire a plăţii onorariului expert.

În cauză se efectuează expertiză tehnică de specialitate contabilă efectuată de către expert .., care răspunde şi la obiecţiunile formulate în cauză de creditoare, creditoarea depune o cerere existentă la  fila 331 prin care petentul solicită schimbarea domiciliului , adresă de care creditoarea a ţinut cont pe parcursul derulării contractului, se  procedează la verificarea de scripte întrucât petentul nu recunoaşte semnătura, iar faţă de acest înscris creditoarea arată că nu înţelege cum a ştiut petentul să facă plăţi , iar pe confirmările de primire există ştampila poştei, petentul solicită efectuarea unei expertize grafologice , probă respinsă de către instanţă, având în vedere răspunsul creditoarei şi toate înscrisurile existente la dosar.

Petentul depune la dosar concluzii scrise.

Analizând actele şi lucrările dosarului, instanţa reţine următoarele:

Între contestator şi intimată a intervenit contractul de leasing operaţional nr. 80588/10.06.2009, contract ce avea ca obiect  un autoturism marca SEAT … ,contravaloarea autoturismului urmând să fie achitată în 48 de rate lunare, anexele la contract făcând parte integrantă din acesta.

 Întrucât contestatorul în calitate de utilizator nu a achitat două rate consecutiv , intimata în calitate de locator a procedat la denunţarea unilaterală a contractului, utilizatorul predând  autoturismul în 26.04.2010 aşa cum rezultă din procesul verbal încheiat la acea dată.

Creditoarea formulează cererea de executare silită în 30.08.2012, pentru recuperarea sumei  de 81535, 26 lei. Potrivit cererii de executare debitul urmărit îl reprezintă facturi emise şi neachitate datorate de debitor şi penalităţi de întârziere calculate la aceste facturi conform clauzelor contractuale .

Prin încheierea 3369/2012 se încuviinţează executare silită, executorul judecătoresc întocmind proces verbal de cheltuieli în sumă totală de 6256, 4 lei. Acesta a procedat la emiterea somaţiei de plată şi la emiterea adresei de înfiinţare poprire  către terţul poprit casa Judeţeană de Pensii Gorj.

Instanţa constată că părţile au încheiat acest contract , negociind cuantumul penalităţii ca fiind de 0,35% /zi întârziere , iar în cazul în care contestatorul nu-şi achită obligaţiile contractuale respectiv ratele lunare, se vor percepe în continuare penalităţi şi valoarea întregului contract chiar dacă acel contract a încetat. Perceperea în continuare a penalităţilor şi a valorii întregului contract reprezintă clauze abuzive, având în vedere următoarele considerente:

Instanţa reţine că potrivit art. 4 din Legea nr. 193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianţi si consumatori, republicată, o clauză contractuală care nu a fost negociată direct cu consumatorul va fi considerată abuzivă dacă, prin ea însăşi sau împreună cu alte prevederi din contract, creează, în detrimentul consumatorului si contrar cerinţelor bunei-credinţe, un dezechilibru semnificativ între drepturile si obligaţiile părţilor.

Nerespectarea dispoziţiilor imperative, de ordine publica, ale art. 4 din Legea nr. 193/2000, atrage nulitatea absoluta a clauzelor contractuale în discuţie.

Pe fondul cauzei se reţine că potrivit art.6.17, 7.6, art.9 din anexa 1 la contract precum şi  art.20 din contract, creditoarea a înscris în contract posibilitatea referitoare la calcularea în continuare a ratelor lunare, penalităţi de întârziere de 0,35% pe zi şi alte obligaţii contractuale după data de 26.04.2010. Solicitarea debitorului în sensul de a se efectua expertiză grafologică, întrucât semnătura de pe înscrisul de la fila 331 nu îi aparţine contestatorului a fost respinsă de către instanţă tocmai pentru faptul că beneficiarul contractului de leasing a fost contestatorul şi , coroborând cu susţinerea acestuia cum că deşi nu a primit facturi la plată, acesta a efectua plăţi lunar potrivit graficului pe care îl deţinea, nimic nu îl împiedica pe acesta să continue plata ratelor lunare aşa cum s-a obligat prin contract, instanţa apreciind că această probă nu este utilă cauzei.

Cu privire la debitul solicitat instanţa constată că aceasta reprezintă o creanţă, certă , lichidă şi exigibilă doar în parte, respectiv doar pentru suma de 16 363,49 lei. Astfel, în data de 10 iunie 2009 contestatorul achită suma de 10935 lei, în 24.08.2009 achită 856,29 lei, în 15.09.2009 achită 857,97 lei, în 20.09.2009 achită 871,3 lei, în 11.12.2009a chită 2000 lei, iar ultima plată o efectuează în 21.12.2009 în cuantum de 1000 lei, totalul plăţilor fiind de 16520,56 lei. Întrucât nici aceste plăţi nu au fost efectuate la timp, corect sunt calculate penalităţi în cuantum de 2758,53 lei, pentru facturile din 26.10.2009 în cuantum de 141,88 lei, din 25.011.2009 în cuantum de 974,76 lei, din 10.12.2009 în cuantum de 860,71 lei şi din 25.01.2010 în cuantum de 942, 99 lei.

Valoarea totală a contractului este în sumă de 11552, 9 EURO fără TVA , respectiv 58603,39  lei cu TVA. În baza aceluiaşi contract petentul a constituit suma de 1695,13 euro fără TVA, respectiv suma de 8623,95 lei drept garanţie, ce s-a aflat la dispoziţia locatorului, sumă pe care avea posibilitatea să o utilizeze până la data de 10.02.2010, când creditoarea a notificat debitorul că încetează contractul ca urmare a neplăţilor ratelor . Cu privire la plata asigurării CASCO, instanţa apreciază că factura din 17.02.2013 în valoarea de 202,3 lei este corect întocmită potrivit art.5 pct.21 din contract. Tot corect este întocmită şi factura din 10.03.2010 în valoarea de 71,40 lei şi cea din 18.03.2010 în valoarea de 71,40 lei, reprezentând comision debit . Întrucât în 26.04.2010 se predă bunul, se emite factură în 25.06.2010 în valoarea de 3644,61 lei, reprezentând refacturarea cheltuieli recuperare potrivit art. 7 pct.5 din anexa 1 la contract, fiind corectă calcularea acestei sume. Următoarele sume înscrise în facturi şi solicitate de creditoare, evidenţiate în mod concret în raportul de expertiză efectuat în cauză nu se mai justifică, întrucât contractul a fost reziliat odată cu predarea bunului, iar petentul nu mai poate suporta în continuare asigurări CASCO, penalităţi sau plata ratelor în continuare. Se mai are în vedere şi faptul că 25.06.2010 bunul ce a făcut obiectul contractului a fost vândut pentru suma de 27728,9 lei.

Se reţine că petentul mai are de achitat suma de 19491,49 lei, ce se compune din următoarele sume: factura 80505253 în sumă de 1448,72 lei, cu titlu de refacturare cheltuieli de recuperare ,penalităţi întârziere calculate la această factură în cuantum de 3934,72 lei, penalităţi de întârziere calculate până la predarea bunului în cuantum de 14108,05 lei. Ţinând cont de faptul că până la efectuarea expertizei s-a poprit suma de 3128 lei, debitul concret ce trebuie să fie suportat de contestator este în cuantum de 16363,49 lei.

Raportul de expertiză contabilă se coroborează cu susţinerile petentului în parte în sensul că pe de o parte, a intervenit rezilierea unilaterală a contractului de leasing încheiat cu predarea autoturismului în data de 26.04.2010 iar pe de altă parte, părţile au încheiat un proces verbal la acea dată unde nu s-a înscris concret vreo sumă restantă a debitorului. În acest sens, suma calculată de expert a avut în vedere faptul că petentul a folosit autoturismul până la data ridicării acestuia, motiv pentru care a luat în calcul toate datoriile şi penalităţile până la acea dată.

Legea sancţionează situaţia în care consumatorul doreşte să beneficieze de produsele sau serviciile unui anumit comerciant şi trebuie să accepte în bloc condiţiile generale practicate de acesta, materializate într-un contract cu clauzele prestabilite, unele dintre acestea fiind abuzive în sensul art. 4 din Legea nr. 193/2000, sau sa renunţe cu totul la a beneficia de respectivele produse sau servicii.  Potrivit principiului libertăţii de voinţă , legislaţia trebuie să urmărească ca un consumator să beneficieze fără restricţii de produsele sau serviciile oferite pe o anumită piaţă, fără a fi nevoit să accepte clauze care creează un dezechilibru semnificativ între drepturile şi obligaţiile părţilor, în detrimentul său şi contrar cerinţelor bunei-credinţe. În acest fel a pusă petentul care a acceptat în bloc toate clauzele contractuale inserate în contract.

 Potrivit art. 1 din Legea nr. 193/2000, orice contract încheiat între comercianţi si consumatori va cuprinde clauze contractuale clare, fără echivoc, pentru înţelegerea cărora nu sunt necesare cunoştinţe de specialitate. Astfel, contractul din cauza de faţă este  redactat cu caractere excesiv de mici, care nu sunt uşor de descifrat şi de citit, iar clauzele sunt redactate într-un stil greoi, folosindu-se un limbaj juridic ce nu este accesibil decât specialiştilor motiv pentru care s-ar fi impus ca utilizatorul să fie informat oral şi în scris cu privire la obligaţiile esenţiale ce decurg din condiţiile generale (obligaţia de asigurare, termenele de plată, obligaţia de a suporta riscurile, sancţiunile contractuale numeroase ), prin înmânarea unui material redactat pe înţelesul cetăţeanului mediu, care să explice în sinteză obligaţiile pe care şi le asumă şi riscurile la care se expune prin încheierea contractului de leasing.

Instanţa apreciază că obligaţiile utilizatorului sunt, prin efectul lor cumulat, excesiv de împovărătoare, iar unele surprinzătoare chiar pentru un profesionist al dreptului, prin raportare la natura contractului, astfel încât obligaţia de loialitate şi buna-credinţă ce guvernează deopotrivă negocierile precontractuale şi faza încheierii contractului ar fi impus explicarea pe înţeles a obligaţiilor asumate de utilizator, altfel şi utilizatorul nu ar mai fi ajuns în situaţia de a formula prezenta acţiune.

Nerespectarea cerinţelor art. 1 din lege face ca, prin această împrejurare însăşi, condiţiile generale de leasing impuse de creditoarea petentă sa aibă caracter abuziv.

Instanţa apreciază că disp.art.20 din contract coroborat cu anexa 1 la contractul de leasing sunt clauze abuzive atât timp cât acel contract este reziliat iar utilizatorul deşi predă bunul, i se calculează sume în continuare .

Legea nr.193/2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianţi şi consumatori exclude de la domeniul ei de aplicare contractele în care apar ca părţi persoane juridice, cu toate acestea se poate reţine definiţia dată de această lege pentru calificarea unei clauze ca fiind abuzivă. În acest sens o clauză care nefiind direct negociată cu utilizatorul, este de natură să rupă în mod semnificativ echilibrul contractual dintre părţi în detrimentul utilizatorului contrar cerinţelor bunei-credinţe şi care determină în cele din urmă un dezechilibru între drepturile şi obligaţiile părţilor, este abuzivă. Clauzele contractului de leasing fie sunt acceptate,  fie nu se încheie convenţia, ceea ce înseamnă că rolul negocierii este foarte limitat în ceea ce-l priveşte pe utilizator.

Clauza litigioasă care dă dreptul finanţatorului să încaseze întreaga valoare a convenţiei deşi utilizatorul restituie bunul închiriat înainte de termen, contractu1 fiind reziliat, este abuzivă, oricum prejudiciul finanţatorului constând în ratele neachitate se acoperă prin încasarea lor inclusiv prin perceperea penalităţilor aferente acestora plus a cheltuielilor privind închiderea contractului.

Nu este de neglijat nici faptul că obiectul contractului a constat în utilizarea unui autoturism marca SEAT … ,contravaloarea autoturismului urmând să fie achitată în 48 de rate lunare pentru suma de 8475,63 euro fără TVA, contestatoarea a predat bunul în 26.04.2010 iar acum i se solicită drept  plată suma de 87791,66 lei calculată în baza unor clauze abuzive, rezilierea contractului datorându-se neplăţii ratelor lunare iar acest lucru a dus la predarea autoturismului achiziţionat în leasing. Instanţa are în vedere că în cazul rezilierii unilaterale, petentul este obligat să plătească toate sumele prevăzute în contract , inclusiv penalităţi de întârziere datorate până la data rezilierii, fiind considerate cu titlu de folosinţă asupra vehiculului. Întrucât rezilierea intervine ca o consecinţă a neplăţii ratelor lunare iar creditoarea a optat pentru plata acestor sume de bani şi rezilierea contractului, este legal ca prejudiciul creat pentru executarea cu întârziere a obligaţiei principale, decurgând şi penalităţi calculate ca accesoriu la obligaţia principală, să fie suportate de petent, sume ce se calculează până la data rezilierii contractului, respectiv data de 26.04.2010.

Instanţa are în vedere faptul că titlul executoriu contractul de leasing a fost reziliat iar debitoarea a fost de acord cu predarea bunului astfel încât mai are de plată suma de 16363,49lei.

Cu privire la cheltuielile de executare calculate în dosarul de executare silită 135/E/2012 instanţa constată că intimata creditoare a formulat iniţial cerere de executare silită pentru suma de 81535,26 fiind întocmit proces verbal de cheltuieli de executare în cuantum de 6256,4 lei din care suma de 5930 lei o reprezenta onorariu executor judecătoresc pentru recuperare creanţă. Ori, având în vedere suma pentru care instanţa a admis contestaţia, respectiv, 16363, 49, acest onorariu împreună cu celelalte cheltuieli de executare ce au fost calculate corect de către executorul judecătoresc se raportează la suma de 1962,75 lei.

Faţă de cele arătate mai sus, în baza art.399 şi următoarele cpc ,  instanţa urmează să admită în parte contestaţia la executare, să se constate contractul de leasing financiar nr. 80558/10.06.2009 încheiat de părţi reziliat la data de 26.04.2010 şi să constate abuzive clauzele contractuale inserate de părţi în contractul de leasing financiar nr. 80558/10.06.2009 privind art.20 raportat la anexa 1 la contract referitoare la calcularea în continuare a ratelor lunare, penalităţi de întârziere şi alte obligaţii contractuale după data de 26.04.2010.

Se vor anula în parte formele de executare silită întocmite în dosarul de executare silită nr. 135/E/2012 al BEJ … inclusiv încheierea 3369/2012 de încuviinţare a executării silite pronunţată în dosarul 14842/318/2012 şi procesul verbal de cheltuieli de executare din 26.09.2012 până la concurenţa sumei de 16363,49 lei ce reprezintă debit contractual restant şi până la concurenţa sumei de 1962,75 lei reprezentând cheltuieli de executare care urmează să fie plătite de contestator, urmând să se respingă celelalte capete de cerere formulate de contestator.

În baza art.18 din OUG 51/2008, va obliga creditoarea intimată la plata sumei de 494 lei către stat reprezentând cheltuieli de judecată respectiv, suma de 194 lei cu titlu de taxă judiciară de timbru şi 300 lei onorariu avocat din oficiu iar în baza art. 274 cpc va obliga creditoarea intimată la plata sumei de 400 lei către contestator reprezentând cheltuieli de judecată, respectiv, 1/2 onorariu expert.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Respinge contestaţia la executare faţă de intimata BEJ … ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.

Admite în parte contestaţia la executare formulată de petentul CC, cu domiciliul în … şi pe intimaţii SC … SRL, cu sediul în … şi BEJ …, cu sediul în ..  şi terţul poprit CASA JUDEŢEANĂ DE PENSII GORJ cu sediul ..

Constată contractul de leasing financiar nr. 80558/10.06.2009 încheiat de părţi reziliat la data de 26.04.2010 şi constată abuzive clauzele contractuale inserate de părţi în contractul de leasing financiar nr. 80558/10.06.2009 privind art.20 raportat la anexa 1 la contract referitoare la calcularea în continuare a ratelor lunare, penalităţi de întârziere şi alte obligaţii contractuale după data de 26.04.2010.

Anulează în parte formele de executare silită întocmite în dosarul de executare silită nr. 135/E/2012 al BEJ …. inclusiv încheierea 3369/2012 de încuviinţare a executării silite pronunţată în dosarul 14842/318/2012 şi procesul verbal de cheltuieli de executare din 26.09.2012 până la concurenţa sumei de 16363,49 lei ce reprezintă debit contractual restant şi până la concurenţa sumei de 1962,75 lei reprezentând cheltuieli de executare care urmează să fie plătite de contestator.

Respinge celelalte capete de cerere formulate de contestator.

Obligă creditoarea intimată la plata sumei de 494 lei către stat reprezentând cheltuieli de judecată respectiv, suma de 194 lei cu titlu de taxă judiciară de timbru şi 300 lei onorariu avocat din oficiu.

Obligă creditoarea intimată la plata sumei de 400 lei către contestator reprezentând cheltuieli de judecată, respectiv, 1/2 onorariu expert

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţa publică de la 19 Decembrie 2013.

PREŞEDINTE, GREFIER,

Domenii speta

Spete similare