Anulare titlu proprietate

Sentinţă civilă 6829 din 08.10.2013


Cod operator 2445

R O M Â N I A

JUDECĂTORIA TÂRGU JIU

TÂRGU JIU

JUDEŢUL GORJ

SECŢIA CIVILĂ

Sentinţa civilă Nr. 6829/2013

Şedinţa publică de la 08 Octombrie 2013

Completul compus din:

PREŞEDINTE: ADINA-DANA JIANU

Grefier: IRINA ŢĂPUŞ

Pe rol judecarea acţiunii civile formulată de petiţionarii  X şi Y, în contradictoriu cu intimaţii C D, C J şi cu intervenienţi Ţ V, N V şi P D, având ca obiect fond funciar.

La apelul nominal făcut în şedinţa publică a răspuns intervenientul Ţ V, personal şi asistat de către avocat M C, intervenienta forţată C F – D, personal şi asistată de către avocat G F, care a răspuns şi pentru intimatul C D, lipsă fiind celelalte părţi, petiţionarii fiind reprezentaţi de consilier juridic I G iar, pentru intervenienţi N V şi P D, a răspuns avocat MS şi procurator B M.

Procedura de citare a fost legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de şedinţă care a învederat că prin serviciul de registratură al instanţei, la data de 30.09.2013, expertul topograf N P a depus raportul de expertiză topografică încuviinţat în cauză (filele 128-137).

Cei prezenţi au învederat instanţei că nu au obiecţiuni asupra raportului de expertiză efectuat în cauză şi nici alte cereri de formulat.

Constatând cercetarea judecătorească încheiată, instanţa a acordat cuvântul pe fondul cauzei.

Consilier juridic IG, pentru petiţionari, a solicitat admiterea acţiunii aşa cum a fost formulată, apreciind că, în speţă sunt incidente dispoziţiile art. III, alin. 1, lit. a din Legea nr. 169/1997.

Avocat G F, pentru intimatul C D şi pentru intervenienta forţată C F – D, a solicitat respingerea cererii formulate, având în vedere că acel titlu de proprietate a fost eliberat pentru o suprafaţă de teren aferentă construcţiei, care a intrat în circuitul civil, fiind înscrisă în cartea funciară iar, în ceea ce priveşte cealaltă suprafaţă de teren, a afirmat că aceasta a fost înscrisă în CAP de R F iar, din actele aflate la dosarul cauzei, nu rezultă faptul că autorii intervenienţilor au deţinut acel teren. Cu cheltuieli de judecată şi a depus, în şedinţă publică, chitanţa nr. 30/08.10.2013 reprezentând onorariu avocat şi concluzii scrise.

Avocat M S, pentru intervenienţi N V şi P D, a solicitat admiterea acţiunii formulate, solicitând instanţei să constate nulitatea absolută a titlului de proprietate pentru suprafaţa de 3300 mp, admiterea cererii de intervenţie principală, cât şi a completării la această cerere. Totodată, a mai arătat că achiesează la acţiunea formulată de Comisia Locală Băleşti întru-cât, dintr-o eroare a celor de la Comisia Locală, s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru două titluri de proprietate, în privinţa titlului de proprietate de 1000 mp, precizând că, atunci când există un act translativ de proprietate intervivos, care a fost făcut după apariţia Legilor 58 şi 59, după intrarea în vigoare a Legii 18/1991, se reconstituia beneficiarilor acestor construcţii, până la 1000 mp, ceea ce s-a şi întâmplat. Pentru restul terenului şi pentru care s-a mai eliberat un titlu de proprietate şi care face obiectul acestei acţiuni, a afirmat că intimatul nu era îndreptăţit, apreciind că, este lovit de nulitate absolută atât titlul de proprietate cât şi actele subsecvente. A apreciat că intervenienţii au un interes legitim, au făcut dovada că acest teren a aparţinut autorilor lor, astfel că, sunt persoane îndreptăţite să li se reconstituie dreptul de proprietate. Cu cheltuieli de judecată, constând în onorariu avocat şi onorariu expert.

Avocat M C, pentru intervenientul ŢV, a solicitat admiterea cererii de intervenţie, apreciind că, există un interes legitim şi că a dovedit faptul că o parte din terenurile din titlul de proprietate au aparţinut autorilor intervenienţilor. În privinţa acţiunii formulate de Comisia Locală Băleşti, a arătat că este de acord cu ea, solicitând admiterea acesteia, anularea titlului de proprietate şi a actelor premergătoare, în privinţa titlului de proprietate de 1000 mp, a apreciat că este firesc ca acesta să rămână la intervenienta forţată; Cu cheltuieli de judecată, constând în onorariu avocat şi onorariu expert.

INSTANŢA

Asupra cauzei de faţă, deliberând, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Judecătoriei Tg.-Jiu la data de 18.04.2013 sub nr. ………./318/2013, petiţionarii X şi Y au solicitat instanţei de judecată ca în contradictoriu cu intimaţii C Dşi CJ să se dispună constatarea nulităţii absolute a hotărârii Comisiei Judeţene nr.50/1991, anexa nr.3, poz.88/154, a adeverinţei de proprietate şi a procesului verbal de punere în posesie încheiate la data de 18.10.1995, a titlului de proprietate nr.0010298/01.09.2003 şi a procesului verbal de punere în posesie nr.16231/22.08.2003.

În motivarea cererii, petiţionarii au arătat că la data de 18.11.1991 s-a emis hotărârea Comisiei Judeţene Gorj nr.50 prin care s-a validat suprafaţa totală de 1,00 ha teren agricol pe numele autoarei RF cu moştenitor C D. M şi că această hotărâre a fost emisă cu încălcarea prevederilor Legii nr.18/1991 şi a H.G. nr.131/1991, în sensul că a formulat cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate în anul 1991 şi a fost înscris ca moştenitor numitul C M, care nu are nici o legătură de rudenie cu autoarea RF.

Petiţionarii au mai arătat că numitul CM a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate prin cererea formulată în anul 1991 şi menţiona în aceasta că este provenit în comuna Băleşti, satul Tălpăşeşti, prin contract de întreţinere cu vânzare a lui R F din 1974 însă,  la cererea formulată numitul CM nu a anexat documente din care să rezulte calitatea de moştenitor al autoarei R F şi cu toate acestea a fost înscris nelegal ca moştenitor al acestei autoare în anexa nr.3 la hotărârea Comisiei Judeţene nr.50/1991. Ulterior, în baza acestei hotărâri a Comisiei Judeţene Gorj prin care s-a validat suprafaţa totală de 1,00 ha în favoarea unei persoane neîndreptăţite, s-a eliberat adeverinţa de proprietate din 18.10.1995 şi procesul verbal de punere în posesie pentru suprafaţa de 0,4434 ha şi titlul de proprietate nr.0010298 din 01.09.2003 şi procesul verbal de punere în posesie nr. 16231/22.08.2003 încheiate pentru suprafaţa de 0,3354 ha.

Au mai arătat petiţionarii că la emiterea hotărârii Comisiei Judeţene nr.50/1991 şi a actelor de proprietate eliberate ulterior nu s-au avut în vedere prevederile legale, în speţă art. 14 din H.G. nr. 131/1991 conform căruia, stabilirea dreptului de proprietate pentru cooperatorii în viaţă se face pe numele persoanelor îndreptăţite iar pentru cooperatorii decedaţi, pe numele moştenitorilor, precizând în continuare că numitul C M nu are calitatea de moştenitor al autoarei R F şi cu toate acestea a fost înscris în hotărârea Comisiei Judeţene Gorj nr.50/1991 şi actele de proprietate eliberate ulterior.

Că, la încheierea acestor acte au fost ignorate prevederile legale, în speţă art.8, par.2 din Legea nr. 18/1991, potrivit căruia „de prevederile legii beneficiază membrii cooperatori care au adus pământ în cooperativă sau cărora li s-a preluat în orice mod teren de către aceasta, precum şi în condiţiile legii civile, moştenitorii acestora, membrii cooperatori care nu au adus pământ în cooperativă şi alte persoane anume stabilite”

Petiţionarii au mai arătat că, potrivit prevederilor art. 12 din Legea nr. 18/1991, calitatea de moştenitor se stabileşte pe baza certificatului de moştenitor sau a hotărârii judecătoreşti definitive ori, în lipsa acestora, prin orice probe din care rezultă acceptarea moştenitorii ori, numitul CM (în prezent decedat) nu a făcut dovada calităţii de moştenitor al autoarei R F şi nici nu putea face această dovadă atâta vreme cât nu este moştenitorul acesteia şi că, mai mult, în urma întocmirii planului parcelar al zonei s-a constatat că adeverinţa de proprietate şi procesul verbal de punere în posesie încheiate la data de 18.10.1995, titlul de proprietate nr.0010298/01.09.2003 şi procesul verbal de punere în posesie nr. 16231/22.08.2003 afectează vechile amplasamente ale terenurilor autorilor B G, ŢM, B I. Vşi B Al. I care au fost identificate de către specialistul  în cadastru.

În drept au fost invocate  prevederile art. III, alin. 1, lit. a din Legea nr. 169/1997, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 18/1991.

Prin serviciul de registratură al instanţei, la data de 19.04.2013, numiţii Ţ V, NV şi P D au formulat cerere de intervenţie principală, în raport de dispoziţiile art. 61 ind. 1 şi 2 şi art. 62 pct. 1 şi 2 C.pr.civ., apreciind că, în cauză au un drept legal, strâns legat de obiectul cererii ce formează acţiunea principală, precizând că, numitul C M a fost beneficiarul unui contract de întreţinere încheiat înainte de apariţia Legii nr. 18/1991 iar, în raport de dispoziţiile legale, putea să i se constituie şi nu reconstituie drept de proprietate până la 1000 mp, pentru diferenţa de teren până la 1 ha, titlul de proprietate şi actele premergătoare sunt lovite de nulitate absolută întru-cât C M a fost persoană neîndreptăţită să i se reconstituie drept de proprietate, neavând vocaţie succesorală la autoarea R F

Numiţii Ţ V, N V şi P D au mai arătat că în suprafaţa de teren reconstituită se regăsesc şi terenuri care provin de la autorii lor comuni, astfel, Ţ V, este persoană îndreptăţită să i se reconstituie suprafaţa de 433 mp, teren situat în comuna Băleşti, sat Tălpăşeşti, judeţul Gorj, punct „Sub dîlmă”, care corespunde cu tarlaua 7, parcela 259/2 din suprafaţa de 918 mp, ce se regăseşte în titlul de proprietate nr. 0010298/2003, N V, este persoană îndreptăţită să i se reconstituie suprafaţa de 170 mp, teren situat în comuna Băleşti, sat Tălpăşeşti, judeţul Gorj, punct „Sub dîlmă”, care corespunde cu tarlaua 7, parcela 259/2 din suprafaţa de 918 mp, ce se regăseşte în titlul de proprietate nr. 0010298/2003, terenul provenind de la autorul BI. V, tatăl său, care a formulat cerere de reconstituire, P D, este persoană îndreptăţită să i se reconstituie suprafaţa de 174 mp, teren situat în comuna Băleşti, sat Tălpăşeşti, judeţul Gorj, punct „Sub dîlmă”, care corespunde cu tarlaua 7, parcela 259/2 din suprafaţa de 918 mp, ce se regăseşte în titlul de proprietate nr. 0010298/2003, terenul provenind de la părinţii săi, B Al I, pentru care mama sa în anul 1991 a formulat în termen cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, pentru suprafaţa totală de 1140 mp, pe amplasamentul vechi, cu aceeaşi vecini.

Au mai arătat numiţii Ţ V, N V şi P D că în titlul de proprietate contestat în tarlaua 7, parcela 259/2, nu corespund vecinii, care sunt trecuţi în mod eronat, apreciind că, au un interes legitim în promovarea cererii de intervenţie, în condiţiile în care au fost chemaţi în judecată de soţia intimatului, respectiv, C F D care i-a acţionat în revendicare, solicitând să fie obligaţi să îi lase terenul liber întru-cât deţin titlu de proprietate, precizând că, au stăpânit acest teren încă de la apariţia Legii nr. 18/1991 iar autorii lor l-au deţinut înainte de colectivizare pe acest amplasament.

Prin serviciul de registratură al instanţei, la data de 25.04.2013, numiţii ŢV, N Va şi PD au formulat o completare la cererea de intervenţie principală prin care au solicitat obligarea Comisiei Locale Băleşti să înainteze documentaţia în vederea reconstituirii titlului de proprietate şi a eliberării titlului de proprietate pentru următoarele suprafeţe: pentru Ţ V – suprafaţa de şapte metri lăţime cu 65 m lungime ce se regăseşte în tarlaua 101, parcela A1041/12, de la autorul Ţ M, în pct. „Sub Dîlmă”, ce se regăseşte în planul parcela întocmit de Comisa Locală Băleşti, pentru N V – suprafaţa de 4 m lăţime, cu 65 m lungime, ce se regăseşte în tarlaua 101, parcela A 1041/13 de la autorul B I. V, în pct. „Sub Dîlmă”, ce se regăseşte în planul parcela întocmit de Comisa Locală Băleşti şi pentru P D – suprafaţa de 16 m lăţime pe o lungime de 65 m, ce se regăseşte în tarlaua 101, parcela  A 1041/14 de la autorul B Al I, cu cerere formulată de către mama sa în baza Legii nr. 18/1991, în pct. . „Sub Dîlmă”, ce se regăseşte în planul parcelar întocmit de Comisa Locală Băleşti.

Prin întâmpinarea formulată, C J a solicitat respingerea acţiunii formulate, învederând instanţei că, îşi poate îndeplini obligaţiile legale ce-i revin în conformitate cu prevederile art. 6 din HG nr. 890/2005 numai după ce Comisia locală efectuează lucrările premergătoare şi, având în vedere prevederile legale în materia fondului funciar (art. 5 şi art. 9 din HG. nr. 890/2005, cu modificările şi completările ulterioare) Comisiei locale de aplicare a legilor fondului funciar Băleşti i-a revenit competenţa exclusivă în efectuarea lucrărilor privind stabilirea dreptului de proprietate, anterior emiterii titlurilor de proprietate. Astfel, stabilirea mărimii şi amplasamentului suprafeţei de teren pentru care se reconstituie dreptul de proprietate este atributul exclusiv al Comisiei locale, titlul de proprietate fiind actul prin care se finalizează activitatea autorităţilor special înfiinţate în vederea punerii în aplicare a dispoziţiilor legilor fondului  funciar, fiind întocmit potrivit dispoziţiilor art.36 din H.G. 890/2005, pe baza documentaţiei înaintate de organul local.

C J Gorj a depus întâmpinare şi la cererea formulată de intervenienţii Ţ V, N V şi P D, prin care a solicitat respingerea acesteia ca prematur formulată, învederând instanţei că, Comisia judeţeană îşi poate îndeplini obligaţiile legale ce-i revin în conformitate cu prevederile art. 6 din HG nr. 890/2005 numai după ce Comisia locală efectuează lucrările premergătoare şi înaintează documentaţia, aşa cum prevăd dispoziţiile art. 9 alin. 1 din H.G. nr. 890/2005.

Că, după cum se poate observa din cererea de completare la cererea intervenţie, Comisia locală Băleşti nu şi-a îndeplinit obligaţiile legale stabilite de prevederile art. 5 din H.G. nr. 890/2005, în sensul că nu a înaintat documentaţia în vederea adoptării unei hotărâri a comisiei judeţene, astfel că,  în sarcina Comisiei judeţene nu se poate reţine vreo culpă.

X şi Y au depus răspuns la întâmpinarea formulată de către C J, învederând că au chemat în judecată şi C J  pentru  opozabilitate întrucât, hotărârea CJ nr. 50/1991 şi titlul de proprietate nr. 0010298/01.09.2003 au fost emise de către aceasta şi chiar dacă propunerea de validare din 1991 a fost înaintată de către Comisia Locală Băleşti, Comisia Judeţeană Gorj a avut ca atribuţie principală, conform art.5. lit. c din H.G. nr.131/1991, verificarea legalităţii propunerii comisiei locale.

Că, Comisia Locală de Fond Funciar Băleşti a acţionat în conformitate cu prevederile art. 5, din H.G 890/2005 în sensul că a identificat terenurile atribuite ilegal şi a sesizat primarul care a înaintat acţiunea în constatarea nulităţii absolute pentru cazurile prevăzute de art. III din Legea 169/1997, precizând totodată că prin actele contestate s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea unei persoane neîndreptăţite, în cauză fiind incidente prevederile art. III din Legea 169/1997.

Petiţionarii au apreciat că cererea depusă de către C J G nu îmbracă forma unei întâmpinări, atâta vreme cât nu cuprinde, conform art.205 C. Pr. Civ. „răspunsul la pretenţiile şi motivele de fapt şi de drept ale cererii şi dovezile cu care se apără împotriva fiecărui capăt de cere.

P D, N V şi Ţ V, prin răspunsul la întâmpinarea depusă de C J , au solicitat respingerea acesteia ca neîntemeiată, precizând că, nu sunt de acord cu punctul de vedere al C J , prin care solicită respingerea acţiunii formulate de X, doar motivat de faptul că nu sunt de acord cu nulitatea absolută parţială a unui titlu de proprietate, având în vedere că, în speţă,  X a recunoscut că în momentul în care a întocmit această documentaţie şi a înaintat-o Comisiei Judeţene s-a aflat într-o gravă eroare, indusă de către C M, persoană care nu era îndreptăţită.

Prin întâmpinarea formulată, intimatul C D, a solicitat respingerea cererilor introductive de instanţă şi a cererilor de intervenţie ca nefondate, cu cheltuieli de judecată, învederând instanţei că, în anul 1976, tatăl său CM, a consimţit la încheierea unui contract de vânzare - cumpărare în baza căruia a devenit proprietarul unui imobil casă de locuit, situat în Tălpaşeşti, comuna Băleşti, terenul aferent casei şi anexele gospodăreşti trecând în proprietatea statului potrivit dispoziţiilor art. 30, alin 2 şi 3 din L 58/1974, lege aplicabilă la acel moment şi potrivit dispoziţiilor aceleiaşi legi, dobânditorul construcţiei primea în folosinţă pe durata existentei construcţiei suprafaţa de  250 m.p. teren, menţionând totodată faptul că la data înstrăinării construcţiei, terenul aferent acesteia, precum şi curtea şi gradina din jurul acesteia au fost folosite de C M în mod nestingherit, atât anterior anului 1974, cât şi după intrarea în vigoare a Legii  18/1991, ceea ce demonstrează că intenţia reală a părţilor din convenţia de  înstrăinare, şi anume, R F — înstrăinătoarea şi a tatălui său, în calitate de dobânditor, a fost aceea de a se înstrăina casa de locuit cu întregul teren, actul de înstrăinare perfectându-se numai cu privire la construcţie, deoarece art. 30 din Legea 58/1974 interzicea înstrăinarea terenurilor.

Că, după intrarea în vigoare a Legii nr. 18/1991, tatăl său a formulat cererea nr. 2353/24.02.1991, prin care a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului aferent construcţiei, cerere ce a fost soluţionată în mod legal, fiind emis TP  0010298/01.09.2003, fiind pus efectiv în posesie la data de 22.08.2003.

Intimatul a mai arătat că titlul de proprietate a cărei nulitate absolută se solicită a fost  emis cu respectarea legilor proprietăţii: terenul în litigiu este teren aferent construcţiei înstrăinate, noţiunea de „teren aferent construcţiei”, în practica judiciară fiind aceea "de teren deţinut de vânzătorul de la care a fost cumpărată construcţia”, în  ceea ce priveşte întinderea dreptului asupra terenului aferent construcţiei, ICCJ a statuat prin Decizia în interesul legii nr. 1/1997, că aceasta poate fi determinată prin deducerea intenţiei părţilor ori, în speţă, intenţia părţilor este certă cu privire la întinderea terenului aferent construcţiei.

A mai arătat intimatul că terenul reconstituit prin titlul de proprietate a cărui anulare se solicită, după mai mult de 10 ani de la emiterea titlului de proprietate, a intrat în circuitul civil, fiind înscris în CF, în prezent, tatăl său fiind decedat şi nici măcar el nu mai deţine în proprietate terenurile ce au aparţinut acestuia, terenul având un alt proprietar şi că după mai mult de 10 ani de la emiterea titlurilor, după ce terenul a intrat în circuitul civil, Comisia Locală s-a adresat instanţei pentru a se constata nulitatea absolută a titlurilor de proprietate invocându-şi propria culpă şi că practica naţională şi practica CEDO a statuat că în situaţia în care au existat anumite greşeli în emiterea titlurilor şi acestea nu sunt imputabile sub nici o forma pârâţilor, ci exclusiv autorităţilor special constituite pentru aplicarea legilor fondului funciar, titlurile de proprietate nu mai pot fi anulate, motivarea că ulterior s-ar fi descoperit că nu erau îndeplinite cerinţele legale  nu este o motivaţie pertinentă şi suficientă.

În privinţa cererilor de intervenţie formulat de către T V, N V şi P D, intimatul a solicitat respingerea ca nefondate a acestora, precizând că intervenienţi arată doar că autorii acestora au formulat cerere de reconstituire fără însă să arate dacă aceste terenuri au fost sau nu validate şi mai mult decât atât, dacă acestea nu au fost validate, în situaţia în care s-au considerat neîndreptăţiţi, dacă la reconstituire au formulat sau nu plângere împotriva HCJ pe calea procedurii speciale reglementate şi obligatorie în acelaşi timp, din modalitatea de promovare a cererii introductive de instanţă, rezultând clar înţelegerea dintre reclamantă şi intervenienţi, privind anularea titlului de proprietate.

Intimatul a mai arătat că, în prezent, tatăl său, C M,  persoana pe numele căreia a fost eliberat titlul de proprietate contestat este decedat însă, în timpul vieţii a înstrăinat terenul şi mai mult decât atât, nici el, în calitate de fiu al acestuia, nu mai are nici un drept asupra terenurilor înscrise în titlul de proprietate contestat, proprietar al terenurilor fiind o altă persoană, terenurile intrând în circuitul civil şi fiind înscrise în CF pe numele unei alte persoane.

A mai arătat intimatul că, atâta timp cât nu există validare asupra terenurilor din cererile de reconstituire, intervenienţii nu justifică vreun interes în formularea cererilor de intervenţie, fiind pe deplin recunoscut faptul că persoanele care dovedesc un drept recunoscut şi se prevalează de un înscris ineficient, nu justifică condiţia interesului juridic legitim, cert, născut şi actual.

Intervenienţii T V, N V şi P D prin răspunsul la întâmpinarea depusă de către pârâtul C D au solicitat respingerea excepţiei lipsei de interes, motivat de faptul că intervenienţii nu au formulat în termenul legal cererea de reconstituire a dreptului de proprietate, având în vedere că ei sunt moştenitori legali, astfel că, nu era necesar să mai formuleze din nou cerere, având vocaţie succesorală, lucru care rezultă din actele de filiaţie şi din cererile depuse la dosar.

Că, urmare a cererilor formulate de autorii lor, a fost emis şi H.C.J nr. 50, anexa 3, poziţiile autor T M, H.C.J 50, anexa 3, poziţia 42 autor B I. V şi HCJ nr. 50, anexa 3, poziţia 36 autor B Al. Eprecizând că acest teren nu este aferent construcţiei, iar pentru terenul aferent construcţiei autorul C M a primit prin constituire suprafaţa de 1000 m.p, conform titlului de proprietate nr. 5143589/2002.

Au mai arătat intervenienţii că intimatul nu poate invoca nici uzucapiunea de 10 ani întru-cât, cu rea credinţă, autorul său, C M şi nici pârâtul C D upă obţinerea titlului de proprietate nu a avut niciodată posesia acestui teren ci dimpotrivă ei au fost cei care l-au folosit după apariţia Legii nr. 18/1991 şi îl folosesc şi în prezent.

Totodată, au mai precizat că au fost şi sunt posesori de bună credinţă, având în vedere că terenul pe care îl stăpânesc a aparţinut autorilor lor, care l-au stăpânit până la intrarea în CAP, iar după apariţia Legii nr. 18/1991, autorii au făcut cerere de reconstituire care a fost validată şi au stăpânit tot timpul acest teren, fără să fie tulburaţi iar, pe de altă parte, intimatul şi autorul său, cu rea credinţă, l-au inclus în titlul lor de proprietate.

  Intervenienţii au apreciat acţiunea formulată de  X deplin întemeiată, aceasta recunoscându-şi culpa cu privire la întocmirea documentaţiei care a stat la baza emiterii titlului de proprietate, titlul fiind nelegal emis pentru o persoană neîndreptăţită, întru-cât terenul din titlul de proprietate nu a aparţinut decât numai în parte autoarei trecută în titlul de proprietate, iar tatăl intimatului nu a avut niciodată vocaţie succesorală la succesiunea acestuia, astfel că, titlul este lovit de nulitate absolută, având în vedere că s-a reconstituit dreptul de proprietate la o persoană neîndreptăţită.

Petiţionarii au depus răspuns la întâmpinarea formulată de către intimatul C D prin care au arătat că faptul că tatăl pârâtului a cumpărat în anul 1976 o casă de locuit situată în  satul Tălpăşeşti nu îl face pe cumpărător moştenitorul suprafeţei de 1,00 ha teren ce a aparţinut autoarei R F, precizând că, prin hotărârea Comisiei Judeţene Gorj nr.50/1991 s-a validat suprafaţa  totală de 1,00 ha pe numele autoarei R F cu moştenitor C M şi că în registrul agricol 1959-1963, se observă că terenurile ce totalizează suprafaţa de 1,00 ha nu sunt situate doar în „siliştea casei” ci în mai multe puncte şi au diverse categorii de folosinţă.

Că, prin acţiunea formulată a solicitat printre altele şi constatarea nulităţii absolute a hotărârii Comisiei Judeţene nr.50/1991 prin care s-a reconstituit proprietate în favoarea tatălui pârâtului, în calitate de moştenitor al autoarei R F, pentru întreaga suprafaţă de 1,00 ha care nu este în totalitate aferentă construcţiei, precizând că, solicitarea lor vizează doar constatarea nulităţii absolute a actelor de reconstituire pe numele autoarei R F cu moştenitor C M.

S-a mai arătat că, Comisia Locală Băleşti a făcut aplicabilitatea prevederilor art.23 din Legea nr. 18/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, în momentul în care a eliberat, pe numele C M şi C S, titlul de proprietate nr. 5143587/01.08.2002 pentru suprafaţa de 1000 m.p. aferentă casei de locuit şi anexelor gospodăreşti, precum şi curtea şi grădina din jurul acestora, acest titlu de proprietate fiind  eliberat pentru o constituire a dreptului de proprietate şi atacat în instanţă.

Petiţionarii au mai arătat că nu are relevanţă susţinerea pârâtului că au solicitat anularea titlului de proprietate după mai mult de 10 ani, atâta vreme cât prevederile art.5, lit.1 din H.G 890/2005 permit comisiei locale să identifice terenurile atribuite ilegal şi să sesizeze  primarul care înaintează acţiuni în constatarea nulităţii absolute pentru cazurile prevăzute de art. III din Legea nr.169 cu modificările şi completările ulterioare, în speţa de faţă,  în urma înscrisurilor depuse, fiind clar că numitul C M este persoană neîndreptăţită la reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenurile ce au aparţinut autoarei R F.

Prin notele de şedinţă depuse la termenul de judecată din data de 25.06.2013, intimatul C D a arătat că după intrarea în vigoare a Legii18/199, tatăl său a formulat cererea nr. 2353/24.02.1991, prin care a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenului aferent construcţiei, cerere ce a fost soluţionată în mod legal, fiind emis T.P. 0010298/2003 şi fiind pus efectiv în posesie la data de 22.08.2003 şi că atâta vreme cât HCJ-ul nu a fost contestat este normal şi legal ca titlul de proprietate sa fie conform cu acesta fapt care s-a şi întâmplat şi că intervenienţi, în situaţia în care ar fi avut nemulţumiri în legătură cu modul de reconstituire al dreptului de proprietate aveau la îndemână procedura specială reglementată de Legea 18/1991.

A mai arătat că apărările reclamantei cât şi ale intervenienţilor sunt contradictorii, susţinându-se pe de o parte că terenurile pentru care a fost eliberat titlul de proprietate lui C M au aparţinut autoarei R F iar acesta nu are nici o legătură de rudenie cu pârâtul, acesta fiind şi principalul motiv al promovării cererii iar pe de altă parte se susţine că terenurile ar fi aparţinut autorilor intervenienţilor, mai mult decât atât, la dosarul cauzei  nu există cererile de reconstituire ale intervenientilor sau ale autorilor acestora, toate acestea făcându-l să creadă că atât reclamanta cât şi intervenienţi doresc să inducă instanţa în eroare şi să arate o altă stare de fapt decât cea reală, precizând totodată că intervenienţii arată că autorii acestora au formulate cerere de reconstituire fără însă să arate dacă aceste terenuri au fost sau nu validate şi mai mult decât atât, daca acestea nu au fost validate, în situaţia în care s-au considerat neîndreptăţiţi dacă la reconstituire au formulat sau nu plângere împotriva HCJ pe calea procedurii speciale reglementate de lege şi obligatorie în acelaşi timp şi atâta vreme cât HCJ-ul nu a fost contestat este normal şi legal ca titlurile de proprietate ale intervenienţilor să fie conforme cu acesta, fapt care s-a şi întâmplat şi din moment ce nu există validare asupra terenurilor din cererile de reconstituire şi faptul că intervenienţii nu au atacat HCJ-ul, intervenienţii nu justifică vreun interes în formularea cererilor de intervenţie.

Pe parcursul cercetării judecătoreşti a fost administrată proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriul intimatului C D şi proba cu expertiza tehnică de specialitate.

Din actele aflate la dosarul cauzei, instanţa reţine că în fapt autorul pârâtului CD, respectiv C D. M a încheiat cu numita R F un contract de întreţinere prin care R F înstrăina către C M un imobil casă de locuit cu două camere  şi bucătărie, cu sală închisă având beci sub o cameră , construită din piatră şi lemn acoperită cu carton, situată în vatra satului Tălpăşeşti, comuna Băleşti, jud. Gorj, în schimbul întreţinerii de către soţii C a acesteia cu toate cele necesare traiului pe tot timpul vieţii înstrăinătoarei.

Terenul aferent construcţiei nu face obiectul acestei convenţii potrivit clauzei inserate în acest act.

Ulterior apariţiei Legii nr. 18/1991 autorul C a formulat cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate atât asupra terenului care reprezintă curtea casei ce face obiectul contractului amintit, cât şi pentru suprafaţa de 1 ha teren agricol ce se regăsea în registrul agricol la numele R F, în calitate de succesor al acesteia.

Pentru terenul din curtea imobilului înstrăinat s-a parcurs procedura prevăzută de Legea nr. 18/1991 şi s-a emis titlul de proprietate nr. 5143589/2002, în mod corect şi reflectând o stare de fapt şi de drept reală şi legală. Astfel, prin acest titlu de proprietate s-a constituit dreptul de proprietate al autorului C cu privire la suprafaţa de 3354 mp aferent construcţiei care a constituit obiectul contractului de întreţinere.

În schimb, pentru suprafaţa de 1 ha , pentru care s-a emis titlul de proprietate nr. 5143589/2002 referitor la suprafaţa de 1 ha , instanţa constată că autorul pârâtului nu avea calitatea de persoană îndreptăţită în accepţiunea Legii nr. 18/1991, întrucât el nu este moştenitor al autoarei R F nefiind succesor al acesteia nici legal, şi nici testamentar.

Prin urmare, dacă la suprafaţa ce a constituit terenul aferent construcţiei înstrăinate acesta a fost îndreptăţit legal, ca beneficiar al contractului încheiat între părţi, aceasta nu îl îndreptăţeşte pe C să devină moştenitor al autoarei pentru toate terenurile care au aparţinut acesteia. Calitatea de moştenitor în accepţiunea legiuitorului presupune fie o relaţie de rudenie, în gradele prevăzute de lege, fie ca efect al manifestării de voinţă a autoarei, prin testament sau clauză testamentară. Ori, autorul pârâtului nu îndeplineşte niciuna dintre condiţiile legale, exprese şi imperative, pentru a fi considerat moştenitor al autoarei R F şi prin urmare el nu este o persoană îndreptăţită la reconstituirea dreptului de proprietate în accepţiunea Legii nr. 18/1991.

În consecinţă, cererea principală este întemeiată şi dovedită şi urmează a fi admisă ca atare. În acest context, nu pot fi primite susţinerile intimatei CJ pe care această instituţie le face prin întâmpinare. Este lipsit de relevanţă juridică împrejurarea că revine culpa în cauza Comisiei Locale de Fond Funciar Băleşti, motiv pentru care trebuie respinsă cererea, întrucât titlul s-a emis potrivit actelor întocmite de comisia locală şi, mai mult chiar, este surprinzătoare această susţinere în condiţiile în care legea însăşi prevede pentru primar posibilitatea de a formula astfel de cereri, în situaţii ca cea în speţa de faţă.

Finalitatea actului constitutiv de drepturi de proprietate la care se referă prevederile legale enunţate anterior, respectiv titlul de proprietate, este aceea de a oferi titularilor unui astfel de drept deplinătatea atributelor de care se bucură un proprietar, iar acordarea dreptului de proprietate unei persoane neîndreptăţite trebuie remediată, nulitatea absolută lovind, în condiţiile legii, orice act încheiat cu nerespectarea normelor imperative legale.

A invoca disp. art. 36 din HG nr. 890/2005 în condiţiile unei cereri ca cea de faţă echivalează cu a accepta existenţa în perimetrul actelor juridice a unor acte emise în neconcordanţă cu normele imperative, de fond , dar care respectă normele de formă, adică nu contează că se constituie un drept de proprietate în favoarea unei persoane neîndreptăţite la acest drept, dacă această persoană figurează şi pe actele premergătoare, la fel de greşit întocmite.

Instanţa învederează în acest context intimatei C J că orice act juridic, inclusiv un act administrativ emis de o autoritate administrativă cu atribuţii jurisdicţionale , aşa cum este titlul de proprietate , trebuie să respecte atât condiţiile de fond , cât şi pe cele de formă, edictate de lege pentru încheierea sa valabilă; pentru a produce efectele juridice în vederea cărora a fost emis, titlul de proprietate trebuie să îndeplinească toate condiţiile impuse de normele generale şi de cele speciale în materie şi, prin urmare, atât titlul cât şi actele premergătoare emiterii acestuia trebuie să se emită pentru titularul dreptului de proprietate, respectiv persoana îndreptăţită la reconstituire, sub sancţiunea nulităţii absolute.

Prin urmare, instanţa constată că în mod greşit s-a procedat la întocmirea actelor premergătoare şi la eliberarea titlului de proprietate pe numele autorului C M ca moştenitor al autoarei R F, procedură finalizată prin emiterea titlului de proprietate nr. 0010298/2003, motiv pentru care va constata nulitatea absolută a acestui titlu, dar şi a tuturor actelor premergătoare emiterii acestuia, respectiv HCJ Gorj nr. 50/1991, anexa 3, poz. 88/154, a adeverinţei de proprietate şi a procesului verbal de punere în posesie încheiate la data de 18.10.1995, a procesului verbal de punere în posesie nr. 116231/2003.

În privinţa cererilor de intervenţie formulate în cauză, instanţa le va respinge , având în vedere că simpla anulare a actelor emise în favoarea pârâtului nu le dă intervenienţilor dreptul asupra terenurilor la care se referă actele anulate. Pentru a fi admisibile cererile intervenienţilor trebuie dovedită îndeplinirea unor condiţii specifice obiectului cererilor şi anume dacă au formulat cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate în condiţiile Legii nr. 18/1991, dacă au calitatea de persoane îndreptăţite în accepţiunea legii, dacă au fost parcurse ori nu etapele procedurii speciale instituite de legislaţia în materia fondului funciar. Toate aceste dovezi nu se regăsesc la dosarul cauzei în privinţa cererilor intervenienţilor şi, prin urmare, instanţa le va respinge. Nimic nu îi împiedică pe aceştia să formuleze pe cale separată cereri pentru valorificarea pretenţiilor lor,  cu administrarea unui probatoriu specific prin care să dovedească justeţea solicitărilor. În cauza de faţă nu au reuşit să convingă instanţa că sunt îndreptăţiţi la a obţine cele solicitate, astfel încât vor fi respinse ca nedovedite aceste cereri.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂŞTE

Admite cererea principală formulată de petiţionarii  X şi Y în contradictoriu cu intimaţii C D, domiciliat în……..,  C J , cu sediul ……..şi cu intervenienţi Ţ V, domiciliat în……., N V, domiciliată în ……..şi P D (la familia  B M).

Constată nulitatea absolută a titlului de proprietate nr. 0010298/01.09.2003 şi a actelor premergătoare emiterii acestuia, respectiv a HCJ nr. 50/1991, anexa 3 poz. 88/154, precum şi a adeverinţei de proprietate şi a procesului verbal de punere în posesie încheiate la 18.10.1995 şi a procesului verbal de punere în posesie nr. 16231/22.08.2003.

Respinge cererile de intervenţie formulate în cauză.

Cu apel ce se va depune la Judecătoria Tg.-Jiu, în termen de 30 de zile de la comunicare.

Pronunţată în şedinţă publică azi, 08 octombrie 2013 la Judecătoria Tg.-Jiu.

Preşedinte,

ADINA-DANA JIANU

Grefier,

IRINA ŢĂPUŞ

Red. A.D.J/tehn. I.Ţ

10 ex/15.10.2013