Ordin 4321/2001 - Ordinul 4321 din 29 august 2001

Ordin 4321/2001 privind disciplinele si programele pentru examenul de bacalaureat 2002

Ministrul educatiei si cercetarii,
    in baza Legii invatamantului nr. 84/1995, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare,
    in conformitate cu Hotararea Guvernului nr. 23/2001 privind organizarea si functionarea Ministerului Educatiei si Cercetarii, cu modificarile si completarile ulterioare,
    emite urmatorul ordin:

    ART. 1
    Se aproba Lista disciplinelor la care se sustine examenul de bacalaureat pentru probele d), e) si f), mentionate in Metodologia de organizare si desfasurare a examenului de bacalaureat in sesiunile anului 2002. Lista este prevazuta in anexa nr. 1 si anexa nr. 2 care fac parte integranta din prezentul ordin.
    ART. 2
    Se aproba programele pentru disciplinele examenului de bacalaureat din sesiunile anului 2002, prevazute in anexa nr. 3 care face parte integranta din prezentul ordin.
    ART. 3
    Prezentul ordin va fi publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
    ART. 4
    Directia generala pentru invatamant preuniversitar, Directia generala pentru invatamant in limbile minoritatilor nationale, Directia generala pentru coordonarea invatamantului superior, Serviciul national de evaluare si examinare, inspectoratele scolare judetene, respectiv al municipiului Bucuresti, si conducerile liceelor vor aduce la indeplinire prezentul ordin.

                      Ministrul educatiei si cercetarii,
                             Ecaterina Andronescu

    ANEXA 1

                             LISTA DISCIPLINELOR
la care se sustine examenul de bacalaureat pentru probele d), e) si f)

    A. Filiera teoretica
    I. Profil umanist
    1. Clase de filologie:
    d) istoria romanilor sau geografia Romaniei - proba scrisa;
    e) o proba la alegere din aria curriculara, corespunzator specializarii: o limba moderna studiata in liceu [alta decat cea sustinuta la lit. b)], limba latina, literatura universala - proba scrisa;
    f) o proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decat cele sustinute anterior: matematica, fizica, chimie, biologie, istorie, geografie, logica, psihologie, economie, filosofie - proba scrisa sau educatie fizica - proba practica.
    2. Clase de limbi moderne:
    d) istoria romanilor sau geografia Romaniei - proba scrisa;
    e) o proba la alegere din aria curriculara, corespunzator specializarii: o limba moderna studiata in liceu [alta decat cea sustinuta la lit. b)], limba latina, literatura universala - proba scrisa;
    f) o proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decat cele sustinute anterior: matematica, fizica, chimie, biologie, istorie, geografie, logica, psihologie, economie, filosofie - proba scrisa sau educatie fizica - proba practica.
    3. Clase de limbi clasice:
    d) istoria romanilor sau geografia Romaniei - proba scrisa;
    e) o proba la alegere din aria curriculara, corespunzator specializarii: o limba moderna studiata in liceu [alta decat cea sustinuta la lit. b)], limba latina, limba greaca, literatura universala - proba scrisa;
    f) o proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decat cele sustinute anterior: matematica, fizica, chimie, biologie, istorie, geografie, logica, psihologie, economie, filosofie - proba scrisa sau educatie fizica - proba practica.
    4. Clase de istorie - stiinte sociale:
    d) istoria romanilor sau geografia Romaniei - proba scrisa;
    e) o proba la alegere din aria curriculara, corespunzator specializarii: istorie, geografie, logica, psihologie, sociologie, economie, filosofie - proba scrisa;
    f) o proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decat cele sustinute anterior: o limba moderna studiata in liceu [alta decat cea sustinuta la lit. b)], limba latina, literatura universala, matematica, fizica, chimie, biologie - proba scrisa sau educatie fizica - proba practica.

    II. Profil real
    1. Clase de matematica - fizica:
    d) matematica - proba scrisa;
    e) o proba la alegere din aria curriculara, corespunzator specializarii: fizica, chimie, biologie - proba scrisa;
    f) o proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decat cele sustinute anterior: o limba moderna studiata in liceu [alta decat cea sustinuta la lit. b)], istorie, geografie, logica, psihologie, economie, filosofie - proba scrisa sau educatie fizica - proba practica.
    2. Clase de fizica-chimie:
    d) matematica - proba scrisa;
    e) o proba la alegere din aria curriculara, corespunzator specializarii: fizica, chimie, biologie - proba scrisa;
    f) o proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decat cele sustinute anterior: o limba moderna studiata in liceu [alta decat cea sustinuta la lit. b)], istorie, geografie, logica, psihologie, economie, filosofie - proba scrisa sau educatie fizica - proba practica.
    3. Clase de chimie-biologie:
    d) matematica - proba scrisa;
    e) o proba la alegere din aria curriculara, corespunzator specializarii: fizica, chimie, biologie - proba scrisa;
    f) o proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decat cele sustinute anterior: o limba moderna studiata in liceu [alta decat cea sustinuta la lit. b)], istorie, geografie, logica, psihologie, economie, filosofie - proba scrisa sau educatie fizica - proba practica.

    B. Filiera vocationala
    I. Profil pedagogic
    d) matematica - proba scrisa;
    e) pedagogie prescolara si scolara si probleme de psihologia copilului - proba scrisa;
    f) o proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decat cele sustinute anterior: o limba moderna studiata in liceu [alta decat cea sustinuta la lit. b)], fizica, chimie, biologie, istorie, geografie, logica, psihologie, economie, filosofie - proba scrisa sau educatie fizica - proba practica.

    II. Profil teologic
    d) istoria romanilor sau geografia Romaniei - proba scrisa;
    e) o disciplina de specialitate teologica - proba scrisa;
    f) o proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decat cele sustinute anterior: o limba moderna studiata in liceu [alta decat cea sustinuta la lit. b)], limba latina, limba greaca, matematica, fizica,
chimie, biologie, istorie, geografie, logica, psihologie, economie, filosofie - proba scrisa sau educatie fizica - proba practica.

    III. Profil sportiv
    d) istoria romanilor sau geografia Romaniei - pentru profilul sportiv umanist - proba scrisa; matematica - pentru profilul sportiv real - proba scrisa;
    e) proba de pregatire teoretica sportiva - proba scrisa sau proba de maiestrie sportiva - proba practica;
    f) o proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decat cele sustinute anterior:
    - pentru profilul sportiv umanist: o limba moderna studiata in liceu [alta decat cea sustinuta la lit. b)], limba latina, literatura universala, matematica, fizica, chimie, biologie, istorie, geografie, logica, psihologie, economie, filosofie - proba scrisa;
    - pentru profilul sportiv real: o limba moderna studiata in liceu [alta decat cea sustinuta la lit. b)], fizica, chimie, biologie, istorie, geografie, logica, psihologie, economie, filosofie - proba scrisa.

    IV. Profil militar
    d) matematica - pentru profilul real - proba scrisa: istorie sau geografie - pentru profilul umanist - proba scrisa;
    e) o proba la alegere din aria curriculara, corespunzator specializarii:
    - pentru clasele de profil real: fizica, chimie, biologie - proba scrisa;
    - pentru clasele de muzici militare - istoria muzicii - proba scrisa sau instrument - proba practica;
    - pentru clasele de profil umanist: istorie, geografie, logica, psihologie, sociologie, economie, filosofie - proba scrisa;
    f) o proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decat cele sustinute anterior:
    - pentru profilul real: o limba moderna studiata in liceu [alta decat cea sustinuta la lit. b)], istorie, geografie, logica, psihologie, economie, filosofie - proba scrisa sau pregatire militara ori educatie fizica - proba practica;
    - pentru profilul muzici militare: o limba moderna studiata in liceu [alta decat cea sustinuta la lit. b)], matematica, fizica, chimie, biologie, istorie, geografie, logica, psihologie, economie, filosofie, estetica - proba scrisa sau
pregatire militara ori educatie fizica - proba practica;
    - pentru profilul umanist: o limba moderna studiata in liceu [alta decat cea sustinuta la lit. b)], limba latina, literatura universala, matematica, fizica, chimie, biologie - proba scrisa sau pregatire militara ori educatie fizica -
proba practica.

    V. Profil muzica, coregrafie
    d) istoria romanilor sau geografia Romaniei - proba scrisa;
    e) istoria muzicii sau istoria baletului - proba scrisa sau o proba practica, in functie de specialitate;
    f) o proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decat cele sustinute anterior: o limba moderna studiata in liceu [alta decat cea sustinuta la lit. b)], matematica, fizica, chimie, biologie, istorie, geografie, logica, psihologie, economie, filosofie, estetica - proba scrisa sau educatie fizica - proba practica.

    VI. Profilul arte plastice
    d) istoria romanilor sau geografia Romaniei - pentru profilul arte plastice umanist - proba scrisa; matematica - pentru profilul arte plastice real - proba scrisa;
    e) istoria artelor - proba scrisa sau studiu desen - proba practica;
    f) o proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decat cele sustinute anterior: o limba moderna studiata in liceu [alta decat cea sustinuta la lit. b)], matematica, fizica, chimie, biologie, istorie, geografie, logica, psihologie, economie, filosofie, estetica - proba scrisa sau educatie fizica - proba practica.

    C. Filiera tehnologica
    I. Profil informatica
    d) matematica - proba scrisa;
    e) informatica - proba scrisa;
    f) o proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decat cele sustinute anterior: o limba moderna studiata in liceu [alta decat cea sustinuta la lit. b)], fizica, chimie, biologie, istorie, geografie, logica, psihologie, economie, filosofie - proba scrisa sau educatie fizica - proba practica.

    II. Profil tehnologic
    d) matematica - proba scrisa;
    e) o proba la alegere din aria curriculara tehnologii, in functie de specializarea aleasa de elev (conform anexei nr. 2) - proba scrisa;
    f) o proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare, alta decat cele sustinute anterior: o limba moderna studiata in liceu [alta decat cea sustinuta la lit. b)], fizica, chimie, biologie, istorie, geografie, logica, psihologie, economie, filosofie - proba scrisa sau educatie fizica - proba practica.

    NOTA:
    - In cadrul examenului de bacalaureat elevii nu pot sustine o aceeasi disciplina la probe diferite.
    - Proba "c" (limba materna - scris si oral) va fi sustinuta de toti elevii care au urmat cursurile unui liceu cu predare in limba unei minoritati nationale, indiferent de nationalitatea elevilor.
    - Elevii care au urmat un liceu in care predarea s-a facut la toate disciplinele intr-o limba de circulatie internationala vor sustine in cadrul probei "c" examen la limba de circulatie internationala respectiva - scris si oral.
    - Elevii seminariilor si liceelor teologice de la alte profiluri decat cel teologic (clasele de matematica-fizica, fizica-chimie, chimie-biologie, filologie, limbi moderne, limbi clasice, istorie-stiinte sociale, informatica) vor sustine examenul de bacalaureat conform probelor mentionate in aceasta anexa la filiera teoretica - profil real, respectiv la filiera teoretica - profil umanist si la filiera tehnologica - profil informatica. Pentru acesti elevi la proba "f" se adauga la lista mentionata pentru profilurile si specializarile respective si o disciplina teologica conform programelor din anexa nr. 3.

    ANEXA 2

                       LISTA CUPRINZAND DISCIPLINELE TEHNICE
                          pentru proba e) - proba scrisa
 ______________________________________________________________________________
|    |                       |                         | DISCIPLINA LA CARE SE |
|NR. | DOMENIUL DE ACTIVITATE|        MESERIA          | POATE SUSTINE EXAMENUL|
|CRT.|                       |                         |     DE BACALAUREAT    |
|____|_______________________|_________________________|_______________________|
|  1.|I.1. CONSTRUCTII DE    |Lacatus constructii de   |(1) Organe de masini si|
|    |     MASINI            |masini                   |mecanisme              |
|____|                       |_________________________|(2) Desen tehnic si de |
|  2.|                       |Mecanic montator,        |specialitate (domeniul |
|    |                       |intretinere si reparatii |mecanic - 2.a.)        |
|    |                       |in industria             |                       |
|    |                       |constructiilor de masini |                       |
|____|                       |_________________________|                       |
|  3.|                       |Mecanic de mecanica fina |                       |
|____|                       |_________________________|                       |
|  4.|                       |Optician-montator de     |                       |
|    |                       |aparatura optico-mecanica|                       |
|____|                       |_________________________|                       |
|  5.|                       |Mecanic motoare termice  |                       |
|____|                       |_________________________|                       |
|  6.|                       |Sculer-matriter          |                       |
|____|                       |_________________________|                       |
|  7.|                       |Prelucrator prin aschiere|                       |
|____|                       |_________________________|                       |
|  8.|                       |Prelucrator in sectoare  |                       |
|    |                       |calde                    |                       |
|____|                       |_________________________|                       |
|  9.|                       |Prelucrator cu tehnici de|                       |
|    |                       |precizie                 |                       |
|____|_______________________|_________________________|_______________________|
| 10.|I.2. ELECTROTEHNICA SI |Electrician montator,    |(1) Masini, aparate,   |
|    |     ELECTRONICA       |intretinere si reparatii |actionari si           |
|    |                       |instalatii electrice     |automatizari electrice |
|    |                       |industriale si           |(2) Masurari electrice |
|    |                       |echipamente de           |si electronice         |
|    |                       |automatizare             |                       |
|____|                       |_________________________|                       |
| 11.|                       |Confectioner produse     |                       |
|    |                       |electrotehnice           |                       |
|____|                       |_________________________|                       |
| 12.|                       |Electromecanic montator, |                       |
|    |                       |intretinere si reparatii |                       |
|    |                       |masini si aparate        |                       |
|    |                       |electrice                |                       |
|____|                       |_________________________|_______________________|
| 13.|                       |Electronist montator si  |(1) Componente si      |
|    |                       |depanator aparate de     |circuite electronice   |
|    |                       |radio si televiziune     |(2) Masurari electrice |
|____|                       |_________________________|si electronice         |
| 14.|                       |Electronist montator si  |                       |
|    |                       |depanator de tehnica de  |                       |
|    |                       |calcul                   |                       |
|____|                       |_________________________|                       |
| 15.|                       |Electronist montator si  |                       |
|    |                       |depanator echipamente de |                       |
|    |                       |electronica profesionala |                       |
|____|                       |_________________________|                       |
| 16.|                       |Electronist montator si  |                       |
|    |                       |depanator echipamente de |                       |
|    |                       |automatizare             |                       |
|____|                       |_________________________|                       |
| 17.|                       |Electronist pentru       |                       |
|    |                       |electronica nucleara     |                       |
|____|                       |_________________________|                       |
| 18.|                       |Confectioner produse     |                       |
|    |                       |electronice si de        |                       |
|    |                       |telecomunicatii          |                       |
|____|                       |_________________________|                       |
| 19.|                       |Operator roboti          |                       |
|    |                       |industriali              |                       |
|____|_______________________|_________________________|_______________________|
| 20.|I.3. MINE              |Preparator substante     |(1) Organe de masini si|
|    |                       |minerale utile           |mecanisme              |
|    |                       |                         |(2) Desen tehnic si de |
|    |                       |                         |specialitate (domeniul |
|    |                       |                         |mecanic - 2.a.)        |
|____|                       |_________________________|_______________________|
| 21.|                       |Topograf de mina         |(1) Topografie generala|
|    |                       |                         |(2) Desen tehnic si de |
|    |                       |                         |specialitate (domeniul |
|    |                       |                         |constructii - 2.d.)    |
|____|                       |_________________________|_______________________|
| 22.|                       |Electronist automatizari |(1) Componente si      |
|    |                       |miniere                  |circuite electronice   |
|____|                       |_________________________|(2) Masurari electrice |
| 23.|                       |Electronist pentru       |si electronice         |
|    |                       |cariere                  |                       |
|____|                       |_________________________|_______________________|
| 24.|                       |Electromecanic de mina   |(1) Masini, aparate,   |
|    |                       |                         |actionari si           |
|    |                       |                         |automatizari electrice |
|    |                       |                         |(2) Masurari electrice |
|    |                       |                         |si electronice         |
|____|_______________________|_________________________|_______________________|
|25. |I.4. PETROL            |Sondor foraj si          |(1) Organe de masini si|
|    |                       |exploatare zacaminte de  |mecanisme              |
|    |                       |petrol si gaze           |(2) Desen tehnic si de |
|    |                       |                         |specialitate (domeniul |
|    |                       |                         |mecanic - 2.a.)        |
|____|                       |_________________________|_______________________|
| 26.|                       |Operator geolog pentru   |(1) Topografie generala|
|    |                       |prospectarea, explorarea |(2) Desen tehnic si de |
|    |                       |si exploatarea           |specialitate (domeniul |
|    |                       |zacamintelor de petrol si|topografic - 2.e.)     |
|    |                       |gaze                     |                       |
|____|                       |_________________________|_______________________|
| 27.|                       |Mecanic exploatare,      |(1) Organe de masini si|
|    |                       |intretinere si reparare  |mecanisme              |
|    |                       |masini si utilaje        |(2) Desen tehnic si de |
|    |                       |petroliere               |specialitate (domeniul |
|    |                       |                         |mecanic - 2.a.)        |
|____|                       |_________________________|_______________________|
| 28.|                       |Electrician masini si    |(1) Masini, aparate,   |
|    |                       |echipamente electrice    |actionari si           |
|    |                       |pentru foraj-extractie   |automatizari electrice |
|    |                       |                         |(2) Masurari electrice |
|    |                       |                         |si electronice         |
|____|_______________________|_________________________|_______________________|
| 29.|I.5. METALURGIE        |Metalurgist feroase      |(1) Organe de masini si|
|____|                       |_________________________|mecanisme              |
| 30.|                       |Metalurgist neferoase    |(2) Desen tehnic si de |
|____|                       |_________________________|specialitate (domeniul |
| 31.|                       |Prelucrator produse      |mecanic - 2.a.)        |
|    |                       |metalurgice              |                       |
|____|                       |_________________________|                       |
| 32.|                       |Operator la fabricarea   |                       |
|    |                       |produselor refractare si |                       |
|    |                       |abrazive                 |                       |
|____|                       |_________________________|                       |
| 33.|                       |Mecanic exploatare,      |                       |
|    |                       |intretinere si reparare  |                       |
|    |                       |masini si utilaje        |                       |
|    |                       |metalurgice              |                       |
|____|                       |_________________________|_______________________|
| 34.|                       |Electromecanic           |(1) Masini, aparate,   |
|    |                       |exploatare, intretinere  |actionari si           |
|    |                       |si reparare masini si    |automatizari electrice |
|    |                       |instalatii din industria |(2) Masurari electrice |
|    |                       |metalurgica              |si electronice         |
|____|                       |_________________________|_______________________|
| 35.|                       |Automatist exploatare,   |(1) Componente si      |
|    |                       |intretinere si reparare  |circuite electronice   |
|    |                       |echipamente din industria|(2) Masurari electrice |
|    |                       |metalurgica              |si electronice         |
|____|_______________________|_________________________|_______________________|
| 36.|I.6. ENERGETIC         |Mecanoenergetic centrale |(1) Organe de masini si|
|    |                       |termoelectrice           |mecanisme              |
|____|                       |_________________________|(2) Desen tehnic si de |
| 37.|                       |Operator instalatii      |specialitate (domeniul |
|    |                       |termomecanice centrale   |mecanic - 2.a.)        |
|    |                       |nuclearo-electrice       |                       |
|____|                       |_________________________|                       |
| 38.|                       |Mecanic intretinere      |                       |
|    |                       |centrale                 |                       |
|    |                       |nuclearo-electrice       |                       |
|____|                       |_________________________|                       |
| 39.|                       |Lacatus mecanic agregate |                       |
|    |                       |energetice               |                       |
|____|                       |_________________________|_______________________|
| 40.|                       |Mecanoenergetic centrale |(1) Masini, aparate,   |
|    |                       |hidroelectrice           |actionari si           |
|____|                       |_________________________|automatizari electrice |
| 41.|                       |Mecanoenergetic aparate  |(2) Masurari electrice |
|    |                       |de masura, control si    |si electronice         |
|    |                       |automatizari in centrale |                       |
|    |                       |electrice                |                       |
|____|                       |_________________________|                       |
| 42.|                       |Electroenergetic statii  |                       |
|    |                       |si retele electrice      |                       |
|____|                       |_________________________|                       |
| 43.|                       |Electroenergetic centrale|                       |
|    |                       |termo- si                |                       |
|    |                       |nuclearo-electrice       |                       |
|____|                       |_________________________|                       |
| 44.|                       |Electroenergetic         |                       |
|    |                       |protectia prin relee     |                       |
|    |                       |automatizari si          |                       |
|    |                       |masuratori (PRAM)        |                       |
|    |                       |centrale, statii si      |                       |
|    |                       |retele electrice         |                       |
|____|                       |_________________________|                       |
| 45.|                       |Electromecanic centrale  |                       |
|    |                       |nuclearo-electrice       |                       |
|____|                       |_________________________|_______________________|
| 46.|                       |Electrician automatizari |(1) Componente si      |
|    |                       |centrale                 |circuite electronice   |
|    |                       |nuclearo-electrice       |(2) Masurari electrice |
|    |                       |                         |si electronice         |
|____|_______________________|_________________________|_______________________|
| 47.|I.7. CHIMIE INDUSTRIALA|Operator in industria    |(1) Chimie analitica si|
|    |                       |chimica anorganica       |analize tehnice        |
|____|                       |_________________________|(2) Desen tehnic si de |
| 48.|                       |Operator in industria    |specialitate (domeniul |
|    |                       |chimica organica si      |mecanic - 2.a.)        |
|    |                       |petrochimica             |                       |
|____|                       |_________________________|                       |
| 49.|                       |Operator in industria    |                       |
|    |                       |polimerilor              |                       |
|____|                       |_________________________|                       |
| 50.|                       |Operator in industria    |                       |
|    |                       |fibrelor chimice si      |                       |
|    |                       |artificiale              |                       |
|____|                       |_________________________|_______________________|
| 51.|                       |Laborant analize         |(1) Chimie analitica si|
|    |                       |fizico-chimice           |analize tehnice        |
|    |                       |                         |(2) Tehnica masurarii  |
|    |                       |                         |marimilor              |
|    |                       |                         |fizico-chimice         |
|____|                       |_________________________|_______________________|
| 52.|                       |Automatist exploatare,   |(1) Componente si      |
|    |                       |intretinere si reparatii |circuite electronice   |
|    |                       |echipamente din industria|(2) Masurari electrice |
|    |                       |chimica si petrochimica  |si electronice         |
|____|                       |_________________________|_______________________|
| 53.|                       |Mecanic intretinere si   |(1) Organe de masini si|
|    |                       |reparare masini si       |mecanisme              |
|    |                       |utilaje din industria    |(2) Desen tehnic si de |
|    |                       |chimica si petrochimica  |specialitate (domeniul |
|    |                       |                         |mecanic - 2.a.)        |
|____|_______________________|_________________________|_______________________|
| 54.|I.8. MATERIALE DE      |Operator la fabricarea   |(1) Chimia silicatilor |
|    |     CONSTRUCTII       |materialelor izolatoare  |si analize tehnice     |
|____|                       |_________________________|(2) Desen tehnic si de |
| 55.|                       |Operator la fabricarea   |specialitate (domeniul |
|    |                       |liantilor si             |constructii - 2.d.)    |
|    |                       |azbocimentului           |                       |
|____|                       |_________________________|                       |
| 56.|                       |Operator la fabricarea   |                       |
|    |                       |prefabricatelor din beton|                       |
|____|                       |_________________________|                       |
| 57.|                       |Operator la fabricarea   |                       |
|    |                       |produselor ceramice      |                       |
|    |                       |pentru constructii       |                       |
|____|                       |_________________________|                       |
| 58.|                       |Decorator-gravor produse |                       |
|    |                       |ceramice si de sticla    |                       |
|____|                       |_________________________|                       |
| 59.|                       |Operator la fabricarea   |                       |
|    |                       |sticlei                  |                       |
|____|                       |_________________________|                       |
| 60.|                       |Operator la fabricarea   |                       |
|    |                       |ceramicii fine           |                       |
|____|                       |_________________________|_______________________|
| 61.|                       |Mecanic intretinere si   |(1) Organe de masini si|
|    |                       |reparatii masini si      |mecanisme              |
|    |                       |utilaje din industria    |(2) Desen tehnic si de |
|    |                       |materialelor de          |specialitate (domeniul |
|    |                       |constructii              |mecanic - 2.a.)        |
|____|                       |_________________________|_______________________|
| 62.|                       |Automatist exploatare,   |(1) Componente si      |
|    |                       |intretinere si reparatii |circuite electronice   |
|    |                       |echipamente din industria|(2) Masurari electrice |
|    |                       |materialelor de          |si electronice         |
|    |                       |constructii              |                       |
|____|_______________________|_________________________|_______________________|
| 63.|I.9. CONSTRUCTII-MONTAJ|Constructor structuri    |(1) Materiale de       |
|____|                       |_________________________|constructii            |
| 64.|                       |Constructor finisor      |(2) Desen tehnic si de |
|____|                       |_________________________|specialitate (domeniul |
| 65.|                       |Constructor lucrari de   |constructii - 2.d.)    |
|    |                       |izolatii si samota       |                       |
|____|                       |_________________________|                       |
| 66.|                       |Desenator tehnic pentru  |                       |
|    |                       |constructii, arhitectura,|                       |
|    |                       |urbanism si amenajarea   |                       |
|    |                       |teritoriului             |                       |
|____|                       |_________________________|                       |
| 67.|                       |Restaurator edificii de  |                       |
|    |                       |arhitectura              |                       |
|____|                       |_________________________|                       |
| 68.|                       |Restaurator monumente    |                       |
|    |                       |istorice                 |                       |
|____|                       |_________________________|_______________________|
| 69.|                       |Instalator in constructii|(1) Materiale de       |
|    |                       |                         |instalatii             |
|    |                       |                         |(2) Desen tehnic si de |
|    |                       |                         |specialitate (domeniul |
|    |                       |                         |constructii - 2.d.)    |
|____|                       |_________________________|_______________________|
| 70.|                       |Electrician in           |(1) Masini, aparate,   |
|    |                       |constructii              |actionari si           |
|    |                       |                         |automatizari electrice |
|    |                       |                         |(2) Masurari electrice |
|    |                       |                         |si electronice         |
|____|                       |_________________________|_______________________|
| 71.|                       |Lacatus pentru           |(1) Organe de masini si|
|    |                       |constructii              |mecanisme              |
|____|                       |_________________________|(2) Desen tehnic si de |
| 72.|                       |Mecanic exploatare,      |specialitate (domeniul |
|    |                       |intretinere si reparare  |mecanic - 2.a.)        |
|    |                       |masini si utilaje de     |                       |
|    |                       |constructii-montaj       |                       |
|____|_______________________|_________________________|_______________________|
| 73.|I.10. EXPLOATAREA SI   |Mecanizator exploatari,  |(1) Organe de masini si|
|    |      INDUSTRIALIZAREA |constructii si           |mecanisme              |
|    |      LEMNULUI         |transporturi forestiere  |(2) Desen tehnic si de |
|____|                       |_________________________|specialitate (domeniul |
| 74.|                       |Operator la fabricarea   |industria lemnului -   |
|    |                       |produselor semifinite din|2.c.)                  |
|    |                       |lemn                     |                       |
|____|                       |_________________________|                       |
| 75.|                       |Operator la fabricarea   |                       |
|    |                       |produselor finite din    |                       |
|    |                       |lemn                     |                       |
|____|                       |_________________________|_______________________|
| 76.|                       |Operator la fabricarea   |(1) Chimia lemnului    |
|    |                       |celulozei si hartiei     |(2) Desen tehnic si de |
|    |                       |                         |specialitate (domeniul |
|    |                       |                         |industria lemnului -   |
|    |                       |                         |2.c.)                  |
|____|                       |_________________________|_______________________|
| 77.|                       |Mecanic intretinere si   |(1) Organe de masini si|
|    |                       |reparare utilaje si      |mecanisme              |
|    |                       |instalatii pentru        |(2) Desen tehnic si de |
|    |                       |exploatarea si           |specialitate (domeniul |
|    |                       |industrializarea lemnului|mecanic - 2.a.)        |
|____|_______________________|_________________________|_______________________|
| 78.|I.11. TRANSPORTURI     |Electromecanic vagoane   |(1) Masini, aparate,   |
|____|                       |_________________________|actionari si           |
| 79.|                       |Electromecanic locomotive|automatizari electrice |
|____|                       |_________________________|(2) Masurari electrice |
| 80.|                       |Electromecanic auto      |si electronice         |
|____|                       |_________________________|                       |
| 81.|                       |Electrician instalatii   |                       |
|    |                       |fixe de tractiune        |                       |
|    |                       |electrica                |                       |
|____|                       |_________________________|                       |
| 82.|                       |Electromecanic utilaje   |                       |
|    |                       |terasamente si cale      |                       |
|____|                       |_________________________|                       |
| 83.|                       |Electrician nave         |                       |
|____|                       |_________________________|_______________________|
| 84.|                       |Electromecanic           |(1) Componente si      |
|    |                       |telecomenzi feroviare    |circuite electronice   |
|____|                       |_________________________|(2) Masurari electrice |
| 85.|                       |Electromecanic           |si electronice         |
|    |                       |comunicatii feroviare    |                       |
|____|                       |_________________________|_______________________|
| 86.|                       |Motorist nave            |(1) Marinarie          |
|____|                       |_________________________|(2) Desen tehnic si de |
| 87.|                       |Marinar                  |specialitate (domeniul |
|    |                       |                         |mecanic - 2.a.)        |
|____|                       |_________________________|_______________________|
| 88.|                       |Constructor cai ferate   |(1) Materiale de       |
|____|                       |_________________________|constructii            |
| 89.|                       |Constructor de drumuri si|(2) Desen tehnic si de |
|    |                       |poduri                   |specialitate (domeniul |
|    |                       |                         |constructii - 2.d.)    |
|____|_______________________|_________________________|_______________________|
| 90.|I.12. POSTA SI         |Electronist              |(1) Componente si      |
|    |      TELECOMUNICATII  |telecomunicatii          |circuite electronice   |
|    |                       |                         |(2) Masurari electrice |
|    |                       |                         |si electronice         |
|____|                       |_________________________|_______________________|
| 91.|                       |Operator P.T.T.R.        |(1) Exploatare posta si|
|    |                       |                         |telecomunicatii        |
|    |                       |                         |(1) Organizarea        |
|    |                       |                         |P.T.T.R.               |
|____|_______________________|_________________________|_______________________|
| 92.|I.13. INDUSTRIE        |Operator in morarit si   |(1) Biochimie          |
|    |      ALIMENTARA       |panificatie              |(2) Materii prime si   |
|____|                       |_________________________|materiale folosite in  |
| 93.|                       |Operator in industria    |industria alimentara   |
|    |                       |alimentara extractiva    |                       |
|____|                       |_________________________|                       |
| 94.|                       |Operator in industria    |                       |
|    |                       |alimentara fermentativa  |                       |
|____|                       |_________________________|                       |
| 95.|                       |Operator in industria    |                       |
|    |                       |carnii, laptelui si      |                       |
|    |                       |conservelor              |                       |
|____|                       |_________________________|_______________________|
| 96.|                       |Mecanic frigotehnist     |(1) Organe de masini si|
|____|                       |_________________________|mecanisme              |
| 97.|                       |Mecanic exploatare,      |(2) Desen tehnic si de |
|    |                       |intretinere si reparare  |specialitate (domeniul |
|    |                       |masini si utilaje din    |mecanic - 2.a.)        |
|    |                       |industria alimentara     |                       |
|____|                       |_________________________|_______________________|
| 98.|                       |Automatist exploatare,   |(1) Componente si      |
|    |                       |intretinere si reparare  |circuite electronice   |
|    |                       |echipamente din industria|(2) Masurari electrice |
|    |                       |alimentara               |si electronice         |
|____|_______________________|_________________________|_______________________|
| 99.|I.14. INDUSTRIE USOARA |Filator                  |(1) Materii prime si   |
|____|                       |_________________________|materiale din industria|
|100.|                       |Tesator                  |usoara textile/pielarie|
|____|                       |_________________________|(2) Desen tehnic si de |
|101.|                       |Finisor produse textile  |specialitate (domeniul |
|____|                       |_________________________|industrie usoara -     |
|102.|                       |Tricoter                 |2.b.)                  |
|____|                       |_________________________|                       |
|103.|                       |Confectioner imbracaminte|                       |
|    |                       |din tesaturi si tricoturi|                       |
|____|                       |_________________________|                       |
|104.|                       |Confectioner produse din |                       |
|    |                       |piele si inlocuitori     |                       |
|____|                       |_________________________|_______________________|
|105.|                       |Mecanic intretinere si   |(1) Organe de masini si|
|    |                       |reparare masini si       |mecanisme              |
|    |                       |utilaje din industria    |(2) Desen tehnic si de |
|    |                       |usoara                   |specialitate (domeniul |
|    |                       |                         |mecanic - 2.a.)        |
|____|_______________________|_________________________|_______________________|
|106.|I.15. POLIGRAFIE       |Poligraf                 |(1) Organe de masini si|
|____|                       |_________________________|mecanisme              |
|107.|                       |Mecanic intretinere si   |(2) Desen tehnic si de |
|    |                       |reparare masini si       |specialitate (domeniul |
|    |                       |utilaje din industria    |mecanic - 2.a.)        |
|    |                       |poligrafica              |                       |
|____|                       |_________________________|_______________________|
|108.|                       |Operator in tehnici      |(1) Introducere in arta|
|    |                       |cinematografice          |si tehnica             |
|    |                       |                         |cinematografiei        |
|    |                       |                         |(2) Componente si      |
|    |                       |                         |circuite electronice   |
|____|_______________________|_________________________|_______________________|
|109.|I.16. GOSPODARIRE APE  |Agent hidrotehnic        |(1) Hidrotehnica si    |
|____|                       |_________________________|gospodarirea apelor    |
|110.|                       |Hidrometrist             |(2) Desen tehnic si de |
|    |                       |                         |specialitate (domeniul |
|    |                       |                         |constructii - 2.d.)    |
|____|                       |_________________________|_______________________|
|111.|                       |Observator meteorolog    |(1) Meteorologie       |
|    |                       |                         |generala               |
|    |                       |                         |(2) Desen tehnic si de |
|    |                       |                         |specialitate (domeniul |
|    |                       |                         |mecanic - 2.a.)        |
|____|                       |_________________________|_______________________|
|112.|                       |Laborant analize         |(1) Hidrotehnica si    |
|    |                       |hidrochimice si          |gospodarirea apelor    |
|    |                       |hidrobiologice pentru    |(2) Desen tehnic si de |
|    |                       |protectia calitatii apei |specialitate (domeniul |
|    |                       |si aerului               |mecanic - 2.a.)        |
|____|                       |_________________________|_______________________|
|113.|                       |Constructor lucrari de   |(1) Materiale de       |
|    |                       |gospodarirea apelor      |constructii            |
|    |                       |                         |(2) Desen tehnic si de |
|    |                       |                         |specialitate (domeniul |
|    |                       |                         |constructii - 2.d.)    |
|____|                       |_________________________|_______________________|
|114.|                       |Electromecanic statii de |(1) Masini, aparate,   |
|    |                       |pompare; alimentari cu   |actionari si           |
|    |                       |apa si canalizari        |automatizari electrice |
|    |                       |                         |(2) Masurari electrice |
|    |                       |                         |si electronice         |
|____|_______________________|_________________________|_______________________|
|115.|II. LICEE AGRICOLE     |Agronom                  |(1) Agrotehnica        |
|____|                       |_________________________|(2) Tractoare si masini|
|116.|                       |Horticultor              |agricole               |
|____|                       |_________________________|                       |
|117.|                       |Fermier agromontan       |                       |
|____|                       |_________________________|                       |
|118.|                       |Agent protectia plantelor|                       |
|____|                       |_________________________|_______________________|
|119.|                       |Zootehnist               |(1) Anatomia si        |
|____|                       |_________________________|fiziologia animalelor  |
|120.|                       |Veterinar                |domestice              |
|    |                       |                         |(2) Igiena alimentatiei|
|    |                       |                         |animalelor domestice   |
|____|                       |_________________________|_______________________|
|121.|                       |Apicultor-sericicultor   |(1) Anatomie si        |
|    |                       |                         |fiziologia albinei     |
|    |                       |                         |(2) Baza melifera si   |
|    |                       |                         |sericicola             |
|____|                       |_________________________|_______________________|
|122.|                       |Topograf pentru          |(1) Topografie generala|
|    |                       |agricultura              |(2) Desen tehnic si de |
|    |                       |                         |specialitate (domeniul |
|    |                       |                         |topografie - 2.e.)     |
|____|                       |_________________________|_______________________|
|123.|                       |Contabil, planificator,  |(1) Managementul       |
|    |                       |statistician in          |economia si organizarea|
|    |                       |agricultura              |productiei in          |
|    |                       |                         |agricultura            |
|    |                       |                         |(2) Contabilitate      |
|____|                       |_________________________|_______________________|
|124.|                       |Mecanic agricol          |(1) Organe de masini si|
|____|                       |_________________________|mecanisme              |
|125.|                       |Mecanic instalatii si    |(2) Desen tehnic si de |
|    |                       |utilaje zootehnice       |specialitate (domeniul |
|____|                       |_________________________|mecanic - 2.a.)        |
|126.|                       |Mecanic imbunatatiri     |                       |
|    |                       |funciare si terasamente  |                       |
|____|_______________________|_________________________|_______________________|
|127.|III. LICEE SILVICE     |Silvicultor              |(1) Dendrologie si     |
|    |                       |                         |dendrometrie           |
|    |                       |                         |(2) Topografie generala|
|____|_______________________|_________________________|_______________________|
|128.|IV.1. COMERT           |Comerciant-merceolog     |(1) Organizarea        |
|____|                       |_________________________|activitatii unitatilor |
|129.|                       |Vitrinier-decorator      |comerciale             |
|    |                       |                         |(2) Merceologie        |
|____|_______________________|_________________________|_______________________|
|130.|IV.2. FINANTE-         |Contabil-statistician    |(1) Organizarea        |
|    |      CONTABILITATE    |                         |activitatilor economice|
|    |                       |                         |(2) Contabilitate      |
|____|_______________________|_________________________|_______________________|
|131.|IV.3. ALIMENTATIE      |Lucrator in alimentatia  |(1) Organizarea        |
|    |      PUBLICA SI TURISM|publica                  |unitatilor de          |
|    |                       |                         |alimentatie publica    |
|    |                       |                         |(2) Tehnica servirii   |
|    |                       |                         |consumatorului         |
|____|                       |_________________________|_______________________|
|132.|                       |Lucrator in turism       |(1) Organizarea si     |
|    |                       |                         |conducerea activitatii |
|    |                       |                         |de turism              |
|    |                       |                         |(2) Tehnologia         |
|    |                       |                         |serviciilor hoteliere  |
|____|_______________________|_________________________|_______________________|
|133.|IV.4. ADMINISTRATIE    |Lucrator in administratie|(1) Organizarea        |
|    |      PUBLICA SI       |si servicii              |administrativa a       |
|    |      SERVICII         |                         |institutiilor          |
|    |                       |                         |(2) Drept              |
|____|_______________________|_________________________|_______________________|
|134.|V. LICEE DE METROLOGIE |Metrolog                 |(1) Metrologie         |
|    |                       |                         |(2) Desen tehnic si de |
|    |                       |                         |specialitate (domeniul |
|    |                       |                         |mecanic - 2.a.)        |
|____|_______________________|_________________________|_______________________|

    ANEXA 3

             PROGRAMA PENTRU EXAMENUL NATIONAL DE BACALAUREAT 2002

                        LIMBA SI LITERATURA ROMANA

                           LITERATURA UNIVERSALA

                         LIMBA SI LITERATURA ROMANA

    I. STATUTUL DISCIPLINEI

    Prin ponderea sa reflectata in prezenta celor doua probe - scrisa si orala - limba si literatura romana ocupa un loc important in structura examenului de bacalaureat. Programa ultimilor trei ani a cunoscut - in masura in care au permis-o vechile programe scolare - o restructurare a continuturilor, in vederea unei acomodari a obiectivelor examenului de bacalaureat cu spiritul Noului Curriculum liceal. Sunt de mentionat, in acest context, precizarea in programa a obiectivelor de evaluare, introducerea unor teme privind practica limbii romane functionale, deschiderea treptata catre un alt gen de invatare, care sa permita, mai ales, achizitionarea de competente si, mai putin, de informatii si de cunostinte irelevante.
    Am considerat astfel necesara eliminarea unor informatii de natura biografica, dar pastrarea, totodata, a unor teme - precum cele de orientare culturala - menite sa asigure candidatului la examenul de bacalaureat puncte de reper in receptarea si in interpretarea fenomenului estetic.

    II. OBIECTIVE DE EVALUARE

    A. Receptarea si producerea de texte scrise:

    - recunoasterea trasaturilor caracteristice ale stilurilor functionale ale limbii romane;
    - motivarea apartenentei unui text la un stil functional;
    - identificarea modului de organizare a unei opere beletristice (literare) cu elementele sale; cunoasterea mijloacelor de expresivitate, apartinand diferitelor niveluri ale limbajului: fonetic, lexical, semantic, gramatical si stilistic;
    - recunoasterea si operarea cu elementele componente ale unui text care apartine genului epic (tema, structura narativa: subiect, planuri narative, capitole, episoade, secvente, modalitati de trecere de la o unitate narativa la alta, conflicte, personaje, semnificatia titlului operei; organizari specifice genului epic: povestirea, schita, nuvela, romanul, poemul eroic, epopeea);
    - identificarea secventelor constituente ale unui text descriptiv liric (tema, elemente de structura, motive; organizari specifice genului liric: pastelul, elegia, meditatia, oda, glosa, satira, sonetul, rondelul);
    - identificarea si relevarea structurilor specifice genului dramatic (structura subiectului, particularitatea subiectului, a conflictului, specificul personajelor, limbajul, conventia spectacolului; organizari specifice genului dramatic: tragedia, comedia, drama);
    - analiza unui text integral sau a unui fragment beletristic, conform unor cerinte precis formulate, avand in vedere structura acestuia, elementele narative, descriptive sau simbolice, imaginile artistice, ipostazele eului poetic, comparari cu alte texte, cu opera autorului etc.;
    - formularea unor aprecieri cu privire la operele literare studiate, la personaje, la structuri literare; exprimarea si argumentarea acestor aprecieri cu mijloace de exprimare nuantate, logic organizate;
    - sustinerea argumentata a unui punct de vedere critic, privitor la opere literare studiate;
    - utilizarea corecta a limbii romane in diferite situatii de exprimare scrisa, prin comunicarea unui mesaj coerent, intr-un stil functional adecvat;
    - definirea si utilizarea corecta, pragmatica, a conceptelor operationale selectate de programa de bacalaureat;
    - redactarea unor texte cu destinatie functionala, menite sa asigure candidatului o buna insertie sociala.

    B. Receptarea si producerea de mesaje orale:

    - abilitatea de a construi un monolog oral, cu scopul de a expune, pe o perioada de timp determinata (minimum 4 - 5 minute), o tema data;
    - capacitatea de a recepta si de a raspunde coerent la intrebari pe o tema data, de a conversa, argumentat, pe marginea acestora sau in legatura cu alte aspecte supuse discutiei;
    - competenta de a exprima opinii personale, prin valorificarea, de regula, a textului dat spre interpretare.

    III. STRUCTURA SUBIECTELOR

    Bacalaureatul anului 2002 continua tipologia si structura subiectelor din anul scolar precedent.
    La proba scrisa, subiectele vor fi alcatuite din urmatoarele tipuri de itemi: intelegere de text, redactare de text cu destinatie functionala, itemi cu raspuns scurt, vizand practica limbii romane functionale si un eseu structurat.
    In cazul probei orale, biletul de examen va contine un subiect de tipul I, care vizeaza o intelegere de text, o explicare functionala a unui concept operational si un subiect de tipul al II-lea, continand un item de analiza a unui text beletristic sau de orientare culturala.
    Notarea se va face pentru fiecare subiect in parte, avandu-se in vedere urmatoarele criterii de apreciere: cunostinte, utilizarea limbajului (corectitudine, expresivitate), competente de analiza si de interpretare. Pentru cunostinte se vor acorda 5 puncte, pentru utilizarea limbajului - 2 puncte, iar pentru competente de analiza si de interpretare - 2 puncte. La totalul celor noua puncte se adauga 1 punct din oficiu.
    Itemii pentru proba orala vor fi facuti publici, ca si in anul scolar precedent, prin Internet, si transmise inspectoratelor scolare judetene, cu circa 30 de zile inaintea inceperii probei de examen.
    In sarcina comisiei de examen va fi asamblarea subiectelor, pentru realizarea biletelor de la proba orala. Biletele vor respecta aceeasi structura, pe baza urmatoarelor recomandari:
    1. Se combina un subiect de tipul I cu un subiect de tipul al II-lea.
    2. Se opteaza pentru asocierea unor subiecte care sa nu reprezinte aceeasi epoca istorica (implicit acelasi an de studiu), urmarindu-se, in acest mod, o cat mai extinsa acoperire curriculara.
    3. In acest sens, este de dorit ca un subiect, vizand continuturile studiate in clasa a IX-a sau a X-a, sa fie combinat cu un subiect vizand continuturile studiate in clasele a XI-a sau a XII-a.
    4. Este indicata, pe cat posibil, combinarea unui subiect de proza sau dramaturgie, cu un subiect de poezie sau cu unul vizand elemente de orientare culturala.

    IV. CONTINUTURI

    PROZA SI DRAMATURGIA

    1. Costache Negruzzi - Alexandru Lapusneanul
    2. Ion Creanga - Amintiri din copilarie, Povestea lui Harap-Alb
    3. I.L. Caragiale - In vreme de razboi, O scrisoare pierduta
    4. Ioan Slavici - Moara cu noroc
    5. Bogdan-Petriceicu Hasdeu - Razvan si Vidra
    6. Mihail Sadoveanu - Baltagul, Zodia Cancerului sau Fratii Jderi
    7. Liviu Rebreanu - Ion, Padurea spanzuratilor
    8. Camil Petrescu - Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi
    9. Hortensia Papadat-Bengescu - Concert din muzica de Bach
    1O. G. Calinescu - Enigma Otiliei
    11. Mircea Eliade - La tiganci, Maitreyi
    12. Vasile Voiculescu - Lostrita
    13. Marin Preda - Morometii I, II
    14. Marin Sorescu - Iona

    POEZIA

    15. * - Balada (la alegere, una dintre urmatoarele balade: Miorita, Toma Alimos, Monastirea Argesului)
    16. Vasile Alecsandri - Pasteluri (Mezul iernei, Malul Siretului)
    17. Mihai Eminescu - Floare albastra, Sara pe deal, Revedere, Luceafarul, Scrisoarea I, Glossa, Oda (in metru antic)
    18. Alexandru Macedonski - Noaptea de decemvrie, Rondelul rozelor de august
    19. Octavian Goga - Rugaciune
    20. George Bacovia - Plumb, Lacustra, Decor
    21. Lucian Blaga - Eu nu strivesc corola de minuni a lumii, Gorunul, Paradis in destramare
    22. Tudor Arghezi - Testament, Flori de mucigai (din volumul cu acelasi titlu), Psalmii (prezentare generala)
    23. Ion Barbu - Riga Crypto si lapona Enigel
    27. Vasile Voiculescu - In Gradina Ghetsemani, Sonetul CLXXXIII
    28. Nichita Stanescu - In dulcele stil clasic, Leoaica tanara, iubirea

    NOTA! In cazul continuturilor care privesc Poezia, se vor avea in vedere si textele din manualele scolare, folosite ca suport in prezentarea universului poetic al autorilor selectati in programa de bacalaureat, ca si textele cuprinse in miniantologiile existente in manuale. Aceste texte vor putea fi folosite in formularea de itemi numai la subiectele orale.

    TEME DE ORIENTARE CULTURALA*)

    *) Temele vor fi valorificate doar in cadrul probelor orale.

    Romantismul - Estetica; Introducere la Dacia literara. Junimea si Convorbiri literare. Titu Maiorescu (Principii estetice). Simbolismul - Estetica; teme si motive poetice. Modernism si traditionalism in perioada interbelica - Ideologii literare, elemente de estetica.

    LIMBA ROMANA

    1. Pentru toate profilurile

    - Originea si dezvoltarea limbii romane (aparitia, etape ale dezvoltarii, limba romana literara, limba populara, graiurile, limba literaturii artistice).
    - Stilurile limbii romane (definire, caracteristici, exercitii aplicative/compuneri cu caracter functional: cerere, proces-verbal, scrisoare, curriculum vitae, telegrama).
    - Limba romana contemporana. Exercitii de exprimare scrisa: elemente de acord gramatical; corectarea unor greseli de exprimare cu privire la acordul adjectivelor pronominale sau propriu-zise cu elementele regente pe care le determina; corectarea unor aspecte lexicale, precum pleonasmul, confuzia paronimica; exercitii de recunoastere si de operare cu anumite relatii semantice: sinonimie, antonimie, polisemie, omonimie; folosirea corecta a neologismelor.

    2. Pentru profilurile la care se studiaza limba romana o ora saptamanal

    - Morfosintaxa. Partile de vorbire flexibile si neflexibile. Expresii si locutiuni. Acordul gramatical. Regimul cazual al prepozitiilor. Utilizari stilistice ale diferitelor parti de vorbire. Functii sintactice.
    - Raporturile de coordonare si de subordonare in propozitii si in fraze; mijloace de realizare. Topica si punctuatia in propozitii si in fraze. Cuvinte si constructii incidente. Corespondenta dintre partile de propozitie si subordonatele corespunzatoare; expansiunea si contragerea.
    - Limba romana contemporana. Exercitii de exprimare scrisa si orala: corectarea unor greseli de exprimare cu privire la acordul adjectivelor pronominale sau propriu-zise cu elementele regente pe care le determina; cazuri particulare de acord subiect-predicat; corectarea unor aspecte lexicale, precum pleonasmul, confuzia paronimica; exercitii de recunoastere si de operare cu anumite relatii semantice: sinonimie, antonimie, polisemie, omonimie, folosirea corecta a neologismelor.

    V. CONCEPTE OPERATIONALE

    Va fi avuta in vedere folosirea functionala a urmatoarelor concepte operationale:
autor, alegorie, aliteratie, arta poetica, balada, caracterizare de personaj, clasicism, comedie, comparatie, compozitie, conflict, corespondente (cu referire la simbolism), curent literar, descriere, deznodamant, dialog, drama (cu referire la specia literara), elegie, enumeratie, epilog, episod, epitet, romantism, eseu, expozitiune, fabulos, fantastic, folclor, gen literar, genul liric, genul epic, genul dramatic, glosa, grotesc, imagine artistica, interogatie retorica, intriga, inversiune, invocatie, meditatie, metafora, modernism, naratiune, narator, nuvela, oda, oximoron, parnasianism, rondel, personaj, personificare, povestire, poem, prolog, realism, refren, roman, romantism, sincronism, schita, traditionalism, samanatorism, poporanism, satira, simbolism, sonet, stil, stil oral, stil functional, sublim, tragic, stil direct, stil indirect, verosimil.

    Sunt valabile urmatoarele manuale:

    1. Limba si literatura romana, manual pentru clasa a IX-a, editii 1993 - 2000. Autori: M. Anghelescu, Gh. Lazarescu, N.I. Nicolae, C. Barboi, A.Gh. Olteanu, C. Stoica, V. Gheorghiu, C. Otobacu, E. Berea-Gageanu, I. Coteanu.

    2. Limba si literatura romana, manual pentru clasa a X-a, editii 1994 - 2000. Autori: N.I. Nicolae, Gh. Olteanu, E. Leahu, C. Parfene, M. Pavnotescu, E. Berea-Gageanu.

    3. Limba si literatura romana, manual pentru clasa a XI-a, editii 1995 - 2000. Autori: M. Pavnotescu, N.I. Nicolae, A.Gh. Olteanu, Gh. Lazarescu, E. Leahu, L. Pavel, V. Teodorescu, M. Cerchez, F. Ionita.

    4. Limba si literatura romana, manual pentru clasa a XII-a, editii 1994  - 2000. Autori: A. Gligor, M. Iancu, A. Ilian, E. Neagoe, M. Nebunu, N.I. Nicolae, A.Gh. Olteanu, L. Pavel, E. Rosca.

                                    *
                                 *     *

                          LITERATURA UNIVERSALA

    1. Literatura antica greaca. Homer, Iliada; Tragedia antica. Reprezentanti (Eschil, Sofocle, Euripide).
    2. Literatura latina. Horatius, Arta poetica; Ovidius, Tristele.
    3. Literatura Evului Mediu. Dante Alighieri, Divina comedie
    4. Renasterea. Renasterea in spatiul european. Shakespeare, Regele Lear, Sonetele.
    5. Clasicismul. Moliere, Avarul
    6. Iluminismul. Goethe, Faust
    7. Romantismul. Victor Hugo, Mizerabilii; Lamartine, Meditatii poetice.
    8. Realismul. Honore de Balzac, Eugenie Grandet; Lev Tolstoi, Razboi si Pace.
    9. Parnasianismul si simbolismul (prezentare generala).
   10. Literatura secolului al XX-lea (prezentare generala).
   11. Proza secolului al XX-lea. Marcel Proust, In cautarea timpului pierdut, Wiliam Faulkner, Catunul; Franz Kafka, Procesul; Albert Camus, Ciuma; Gabriel Garcia Marquez, Un veac de singuratate.
   12. Dramaturgia secolului al XX-lea. Luigi Pirandello, Henric al IV-lea; Anton Pavlovici Cehov, Livada cu visini.
   13. Poezia in secolul al XX-lea. Rainer Maria Rilke, Amintire; Guillaume Apollinaire, Podul Mirabeau; Paul Valery, Cimitirul marin; Federico Garcia Lorca, Balada somnambula; Serghei Esenin, Sunt ultimul poet cu satu-n glas.
    14. Text la prima vedere din unul dintre urmatorii autori: Shakespeare, Ch. Baudelaire, R.M. Rilke.

    NOTA! Structura subiectelor la proba scrisa de literatura universala cuprinde doi itemi: intelegere de text si eseu structurat.

    Este valabil manualul autorilor: O. Dramba, C. Ionescu, Gh. Lazarescu, V. Alecu, Literatura universala, manual pentru clasele a XI-a si a XII-a, editii 1995 - 2000 FDP

                  PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU ISTORIA ROMANILOR
                                 BACALAUREAT 2002

    I. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN

    In cadrul examenului de bacalaureat 2002, Istoria Romanilor are statut de disciplina optionala. Istoria Romanilor poate fi aleasa la proba D, la proba E si la proba F, in functie de filiera si profilul liceului absolvit.
    Proba de examen la Istoria Romanilor este o proba scrisa cu durata de 3 ore.

    II. OBIECTIVE DE EVALUARE

    Candidatii vor fi capabili:
    1. sa utilizeze notiuni istorice in contexte noi;
    2. sa plaseze in timp si spatiu evenimentele istorice;
    3. sa analizeze si sa interpreteze informatia istorica provenita din surse istorice scrise, la prima vedere;
    4. sa compare evenimente/procese istorice;
    5. sa interpreteze din punct de vedere istoric relatii de tip cauza-efect;
    6. sa prezinte si sa analizeze/sa interpreteze evenimente si procese istorice studiate, utilizand limbajul istoric adecvat;
    7. sa interpreteze un eveniment istoric din perspectiva impactului sau asupra evolutiei societatii.

    III. CONTINUTURI (TEME)

    1. De la geneza etnica la geneza statala.
    2. Civilizatia romaneasca in context european, secolele al XV-lea, al XVII-lea.
    3. Crearea institutiilor moderne.
    4. Unitate si diversitate in Romania Mare.
    5. Stat, societate si cultura.
    6. Economia si societatea in perioada comunista.
    7. Dominatia ideologica si represiunea politica.
    8. Statul si societatea civila, dupa 1989.

    Nota:
    - Abordarea fiecarei teme, din programa de examen, se realizeaza conform
curriculum-ului national (termeni istorici-cheie, concepte, probleme de atins;
continuturi; studiu de caz).
    - Continuturile prevazute cu asterisc (*) in curriculum, cat si in programa de examen se adreseaza NUMAI elevilor de la filiera teoretica - specializare istorie - stiinte sociale, filiera vocationala - profil militar-uman.
    - Este recomandat oricare dintre manualele de clasa a XII-a, aprobate prin Ordinele Ministrului Educatiei Nationale nr. 3913 din 31 mai 2000 si nr. 4055 din 26 iunie 2000.

    IV. PROBA DE EXAMEN

    Proba scrisa de examen la Istoria Romanilor poate cuprinde itemi de completare, itemi de tip adevarat - fals, itemi cu raspuns scurt, itemi de tip intrebare structurata, itemi de tip eseu structurat.
    Pentru examenul de bacalaureat 2002, itemii de tip intrebare structurata, respectiv, eseu structurat pot avea ca suport surse istorice scrise necuprinse in manualele scolare.
    Prezentarea urmatoarelor exemple de itemi are drept scop familiarizarea elevilor cu cerintele probei scrise la Istoria Romanilor:
    I. Scrieti, pe foaia de examen, informatia istorica definita prin fiecare dintre urmatoarele enunturi:
    1. Religie monoteista raspandita in limba latina, la nordul Dunarii - ......
    2. Regim politic din Romania anilor 1938 - 1940, dominat de Carol al II-lea - .......
    II. Scrieti, pe foaia de examen, literele corespunzatoare urmatoarelor evenimente/procese istorice in ordinea cronologica a desfasurarii lor:
    a. intrarea Romaniei in al doilea razboi mondial;
    b. semnarea Tratatului de alianta cu Antanta;
    c. instaurarea dinastiei straine

    III. Scrieti, pe foaia de examen, cate un enunt despre participarea fiecareia dintre urmatoarele personalitati la un fapt din istoria romanilor:
    1. Dragos -
    2. Gheorghe Tatarescu -

    IV. 1. Transcrieti, pe foaia de examen, litera corespunzatoare fiecarui enunt (a, b, c, d, e, f) si notati in dreptul ei A, daca apreciati ca enuntul este adevarat, sau F, daca apreciati ca acesta este fals.
    a. In 1918 se introduce votul censitar, direct si secret, pentru cetatenii care au peste 21 de ani.
    b. Romania participa la razboiul din 1877 - 1878 pentru obtinerea independentei.
    2. Inlocuiti singurul cuvant incorect din fiecare enunt considerat fals, astfel incat acesta sa devina adevarat.

    V. Cititi cu atentie textul de mai jos:
    "Eu presupun ca dubla alegere a domnului Cuza, adica unirea personala a Principatelor (...) nu este reala, decat daca romanii, ale caror aspiratii catre unirea efectiva si completa sunt mai vii ca oricand, vor intreprinde (...) o noua si mai hotarata incalcare a Conventiei, proclamand, de exemplu unirea administrativa a celor doua provincii si contopirea celor doua Adunari intr-una singura."
    (ambasadorul Frantei la Constantinopol despre dubla alegere a lui Cuza)
    Pornind de la acest text, raspundeti urmatoarelor cerinte:
    1. Transcrieti o posibila actiune a romanilor, considerata o incalcare a Conventiei, mai grava decat dubla alegere.
    2. Precizati data (zi, luna, an) dublei alegeri a domnitorului Alexandru Ioan Cuza.
    3. Prezentati, in aproximativ o jumatate de pagina, doua reforme realizate in timpul domniei lui Al.I. Cuza, prin care se consolideaza noul stat roman.
    4. Explicati un motiv al inlaturarii lui Alexandru Ioan Cuza, in 1866.

    VI. Realizati, in aproximativ doua pagini, o sinteza cu tema "Activitatea Partidul National Taranesc", avand in vedere:
    - datarea (an) si precizarea modului de constituire a Partidului National Taranesc;
    - prezentarea unei idei sustinute de P.N.T. si mentionarea unui lider al partidului;
    - mentionarea situatiei P.N.T. in alegerile parlamentare din 1937;
    - prezentarea unui motiv al desfiintarii P.N.T. in 1947.

    Nota! Se puncteaza atat explicarea ideilor mentionate, cat si utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentarii, respectand succesiunea cronologica/logica a faptelor istorice si incadrarea sintezei in limita de spatiu precizata.
    Punctajul maxim al probei scrise la istoria Romanilor este de 100 de puncte. Se acorda 10 puncte din oficiu. Nu se acorda fractiuni de punct. Nota finala se calculeaza prin impartirea punctajului obtinut la 10.

                                CHIMIE

                      PROGRAMA DE BACALAUREAT - 2002

    I. STATUTUL DISCIPLINEI DE CONCURS

    Chimia are, in contextul examenului de bacalaureat pentru anul scolar 2001 - 2002, statutul de disciplina optionala, putand fi aleasa ca proba e sau f, in functie de filiera din profilul liceului absolvit.
    Elevii care sustin bacalaureatul la chimie pot opta pentru chimia generala si anorganica sau pentru chimia organica, ca proba scrisa pe durata de 3 ore.

    II. COMPETENTELE SPECIFICE URMARITE PRIN EXAMENUL DE BACALAUREAT

    A. CHIMIA GENERALA SI ANORGANICA
    Insusirea si intelegerea terminologiei, conceptelor si fenomenelor corespunzatoare chimiei generale si anorganice.
    Rezolvarea de probleme teoretice si de calcul aplicand regulile, principiile si legile studiate.
    Explicarea proprietatilor substantelor pe baza relatiei structura - proprietati utilizand limbajul specific domeniului chimiei.
    Aplicarea cunostintelor referitoare la substante si proprietatile lor in contexte noi.

    B. CHIMIA ORGANICA
    Insusirea si intelegerea terminologiei conceptelor de chimie organica.
    Stabilirea de corelatii intre structura claselor de compusi organici studiati, proprietatile fizico-chimice ale acestora si intrebuintarile lor.
    Utilizarea limbajului stiintific in prezentarea cunostintelor insusite si interpretarea proprietatilor substantelor organice.
    Rezolvarea de probleme teoretice si de calcul folosind algoritmii insusiti.

    III. CONTINUTURI
    Continutul programei de examen a fost stabilit pe baza PROGRAMEI DE CHIMIE, precum si a MANUALELOR DE CHIMIE dupa care au studiat candidatii.

    CHIMIE GENERALA SI ANORGANICA (2/3 ORE SAPTAMANAL)

    CLASA a IX-a
    Cap. 1. Structura atomului. Atom. Element chimic. Numar de masa. Masa atomica. Izotopi. Straturi, substraturi, orbitali. Ocuparea cu electroni a orbitalilor, substraturilor si a straturilor. Configuratia electronica. Relatii dintre structura atomica a elementelor si pozitia lor in sistemul periodic. Variatia proprietatilor fizice si chimice periodice ale elementelor in sistemul periodic.
    Cap. 2. Legaturi chimice. Legaturi ionice, covalente, covalent-coordinative. Interactii intre molecule. Retele ionice, retele atomice, retele moleculare.
    Cap. 3. Solutii. Dizolvarea. Solubilitatea. Dizolvarea unui cristal ionic in apa. Dizolvarea unei substante cu molecule polare in apa. Solubilitatea. Factorii care influenteaza solubilitatea substantelor. Concentratia procentuala si molara. Aplicatii de calcul.
    Cap. 4. Legile gazelor. Parametrii de stare. Ecuatia de stare a gazelor perfecte. Legea lui Avogadro. Volum molar. Mol.
    Cap. 5. Metale. Proprietati fizice generale ale metalelor. Aliaje. Proprietati chimice generale ale metalelor. Intrebuintari ale metalelor si aliajelor. Sodiu, potasiu, aluminiu, cupru - metode de obtinere, proprietati chimice, oxizi, hidroxizi, sulfati, combinatii complexe.

    CLASA a XII-a
    Cap. 1. Notiuni de electrochimie. Reactii cu transfer de electroni. Numar de oxidare. Stabilirea coeficientilor reactiilor redox. Element galvanic. Pila Leclanche. Acumulatorul cu plumb. Electroliza si legile electrolizei. Aplicatiile electrolizei: metoda de obtinere a metalelor si nemetalelor (electroliza in topitura), metoda de purificare a metalelor.
    Cap. 2. Energia chimica si energia termica. Entalpia (caldura) de formare si stabilitatea substantelor. Legea lui Hess; consecintele legii lui Hess.
    Cap. 4. Echilibrul chimic. Conceptul de echilibru. Legea actiunii maselor. Factori care influenteaza echilibrul chimic. Principiul lui Le Chatelier. Echilibre in sisteme omogene lichide. Reactii cu transfer de protoni. Produsul ionic al apei. pH-ul solutiilor de acizi si baze. Echilibre in solutii de electroliti. Constanta de aciditate. Constanta de bazicitate. Procesul de neutralizare. Solutii tampon.

    CHIMIE ANORGANICA (O ORA SAPTAMANAL)

    CLASA a IX-a
    Cap. 1. Structura atomului. Atom. Element chimic. Numar atomic. Masa atomica. Izotopi. Straturi. Relatii intre structura atomica a elementelor si locul ocupat de acestea in sistemul periodic.
    Cap. 2. Legaturi chimice. Legatura ionica. Retele ionice. Legatura covalenta polara si nepolara. Retele covalente.
    Cap. 3. Solutii. Dizolvarea. Solubilitatea. Factorii care influenteaza solubilitatea. Dizolvarea unui cristal ionic in apa. Dizolvarea unei substante cu molecule polare in apa.
    Cap. 5. Metale. Proprietati fizice generale ale metalelor. Aliaje. Intrebuintari ale metalelor si aliajelor.

    CLASA a XII-a
    Cap. 1. Notiuni de electrochimie. Reactii cu transfer de electroni. Numar de oxidare. Stabilirea coeficientilor reactiilor redox. Element galvanic: alcatuire si functionare. Pila Leclanche. Acumulatorul cu plumb.
    Cap. 2. Energia chimica si energia termica. Entalpia de formare si stabilitatea substantelor. Legea lui Hess.
    Cap. 4. Echilibrul chimic. Conceptul de echilibru. Legea actiunii maselor. Factori care influenteaza echilibrul chimic. Principiul lui Le Chatelier.

    CHIMIE ORGANICA (3/2 ORE SAPTAMANAL)

    CLASA a X-a
    Cap. 1. Introducere in chimia organica. Formule brute, formule moleculare; aplicatii de calcul. Structura compusilor organici; legaturi chimice in compusii organici.
    Cap. 2. Hidrocarburi
    Alcani. Alchene. Alcadiene. Alchine. Arene.
    Definitie, nomenclatura, serie omoloaga, radicali, structura, izomerie, metode de preparare, proprietati fizice si chimice, intrebuintari, reprezentanti.
    Cap. 3. Compusi organici cu functiuni simple
    Derivati halogenati. Amine.
    Definitie, nomenclatura, clasificare, izomerie, metode de obtinere, proprietati fizice si chimice, intrebuintari, reprezentanti.
    Alcooli. Fenoli.
    Definitie, nomenclatura, clasificare, izomerie, metode de preparare, proprietati chimice (reactia de esterificare), intrebuintari.
    Compusii carbonilici.
    Definitie, nomenclatura, izomerie, metode de preparare, proprietati fizice, proprietati chimice: reactii comune aldehidelor si cetonelor (reactii de aditie), reactii specifice aldehidelor (reactii de oxidare) intrebuintari, reprezentanti.

    CLASA a XI-a
    Cap. 1. Compusi carboxilici.
    Definitie, nomenclatura, clasificare, proprietati fizice si chimice, intrebuintari, reprezentanti.
    Derivati functionali ai acizilor carboxilici
    Esteri. Grasimi.
    Definitie, nomenclatura, clasificare, metode de obtinere, proprietati fizice si chimice, intrebuintari. Sapunuri. Detergenti.
    Cap. 2. Substante naturale cu importanta fiziologica
    Aminoacizi, peptide, proteine
    Definitie, nomenclatura, clasificare, proprietati fizice si chimice, intrebuintari.
    Zaharide; monozaharide, zaharoza, polizaharide.
    Definitie, nomenclatura, clasificare, proprietati fizice si chimice, intrebuintari.
    Cap. 4. Notiuni de tehnologie chimica.
    Aplicatii de calcul conversie si randament
    Cap. 5. Reactii ale compusilor organici si aplicatiile lor tehnologice
    Reactii de halogenare. Reactii de alchilare.

    CHIMIE ORGANICA (O ORA SAPTAMANAL)

    CLASA a X-a
    Cap. 2. Hidrocarburi
    Alcani. Definitie, nomenclatura, serie omoloaga, structura, izomerie, proprietati fizice si chimice, intrebuintari.
    Alchene. Definitie, nomenclatura, serie omoloaga, structura, izomerie, proprietati fizice si chimice, intrebuintari.
    Alchine. Definitie, nomenclatura, serie omoloaga, structura, proprietati fizice si chimice, intrebuintari.
    Arene. Definitii, nomenclatura, proprietati fizice, intrebuintari.
    Cap. 3. Compusi organici cu functiuni simple
    Derivati halogenati.
    Definitie, nomenclatura, clasificare, proprietati fizice si chimice, intrebuintari.
    Alcooli. Definitie, nomenclatura, clasificare, proprietati chimice (reactia de esterificare), intrebuintari.

    CLASA a XI-a
    Cap. 1. Compusi carboxilici.
    Definitie, nomenclatura, clasificare, proprietati fizice si chimice, intrebuintari.
    Sapunuri. Detergenti.
    Structura, nomenclatura, proprietati fizice, intrebuintari.
    Cap. 2. Substante naturale cu importanta fiziologica
    Aminoacizi, peptide. Definitie, nomenclatura, clasificare, structura, proprietati fizice si chimice, intrebuintari.
    Zaharide: zaharoza, polizaharide. Definitie, nomenclatura, clasificare, structura, proprietati fizice si chimice, intrebuintari.

    IV. SISTEME DE EVALUARE

    I.  Matricea de specificatii
    In proba de examen itemii vor ilustra obiectivele programei in aproximativ urmatoarele procente:
    - intelegerea si insusirea terminologiei, conceptelor si fenomenelor .... 15 - 20%
    - stabilirea corelatiei dintre structura, proprietatile si utilizarile substantelor .... 25 - 30%
    - aplicarea cunostintelor in situatii noi si rezolvarea de probleme ..... 45 - 55%
    Evaluarea prin examenul de bacalaureat se realizeaza avand in vedere continuturile si competentele specifice chimiei prezentate mai sus, astfel incat fiecare elev sa-si poata face o imagine clara asupra nivelului sau de pregatire (achizitii stiintifice si competente) care sa-l ajute sa-si aleaga ruta profesionala pe care o va urma.
    Precizarea competentelor vizate pentru examenul de bacalaureat precum si a continuturilor ii permite profesorului sa-si adapteze modalitatile de evaluare curenta, sumativa la aceste cerinte, alegandu-si cu grija instrumentele de evaluare.

    II. Structura probei
    Probele pot contine itemi obiectivi, semiobiectivi si subiectivi cu alegere multipla, cu alegere duala, de tip perechi, itemi cu raspuns scurt si itemi de completare, intrebari structurate, itemi cu raspuns elaborat de tip eseu si rezolvare de probleme.

    III. Sistemul de corectare si acordare a punctajului
    Punctajul total acordat pe intreaga proba este de 100 puncte, din care fiecare candidat primeste 10 puncte din oficiu. Punctajul fiecarui subiect este precizat in finalul acestuia. Baremele de corectare si notare contin detalierea punctajelor acordate pe subiecte.
    ATENTIE!
    Pentru aplicarea baremului analitic de corectare si notare, profesorul corector poarta intreaga responsabilitate.
    Baremul de corectare si notare este suficient de analitic astfel ca nu se acorda fractiuni de punct.
    Nota finala se calculeaza prin impartirea punctajului total obtinut la zece.

 ______________________________________________________________________________
| DISCIPLINA | PROBA | TIPURI DE |   FILIERA   |            PROFIL             |
|            |       | SUBIECTE  |             |                               |
|____________|_______|___________|_____________|_______________________________|
| CHIMIE     |  e/f  | 2 - 3 ore/| Teoretica   |Real (matematica - fizica,     |
| ORGANICA   |       | saptamana |             |informatica, chimie - biologie,|
|            |       |           |             |chimie - fizica)               |
|            |       |           | Tehnologica |Licee industriale/curs de zi si|
|            |       |           |             |seral: (chimie industriala,    |
|            |       |           |             |alimentara, curs de zi si      |
|            |       |           |             |seral)                         |
| CHIMIE     |       |           |             |Licee industriale/curs de zi   |
| ANORGANICA |       |           |             |(constructii de masini,        |
|            |       |           |             |metalurgie, electrotehnica si  |
|            |       |           |             |electronica, mine, petrol,     |
|            |       |           |             |energetic, constructii -       |
|            |       |           |             |montaj, exploatare si          |
|            |       |           |             |industrializarea lemnului,     |
|            |       |           |             |transporturi, posta si         |
|            |       |           |             |telecomunicatii, industria     |
|            |       |           |             |usoara, poligrafie,            |
|            |       |           |             |gospodarirea apelor).          |
|            |       |           |             |Licee agricole si silvice/curs |
|            |       |           |             |de zi si seral (agronom,       |
|            |       |           |             |horticultor, agent protectia   |
|            |       |           |             |plantelor, zootehnist,         |
|            |       |           |             |apicultor-sericicultor,        |
|            |       |           |             |veterinar).                    |
|            |       |           |             |Licee agricole/curs de zi      |
|            |       |           |             |(mecanic agricol, mecanic      |
|            |       |           |             |instalatii si utilaje          |
|            |       |           |             |zootehnice si mecanic          |
|            |       |           |             |imbunatatiri funciare).        |
|            |       |           |             |Licee economice, administratie |
|            |       |           |             |si servicii/curs de zi si      |
|            |       |           |             |seral.                         |
|            |       |           |             |Licee de informatica si        |
|            |       |           |             |metrologie.                    |
|            |       |           |             |Licee sanitare.                |
|            |       |           |             |                               |
|            |       | O ora/    | Teoretica   |Uman                           |
|            |       | saptamana |             |(filologie, istorie - stiinte  |
|            |       |           |             |sociale, limbi clasice, limbi  |
|            |       |           |             |moderne)                       |
|            |       |           | Tehnologica |Licee industriale/curs seral   |
|            |       |           |             |(constructii de masini,        |
|            |       |           |             |metalurgie, electrotehnica,    |
|            |       |           |             |mine, petrol, energetic,       |
|            |       |           |             |constructii-montaj, exploatare |
|            |       |           |             |si industrializarea lemnului,  |
|            |       |           |             |transporturi, posta si         |
|            |       |           |             |telecomunicatii, industria     |
|            |       |           |             |usoara, poligrafie,            |
|            |       |           |             |gospodarirea apelor).          |
|            |       |           |             |Licee agricole/curs seral.     |
|            |       |           |             |(mecanic-agricol, mecanic-     |
|            |       |           |             |imbunatatiri funciare).        |
|            |       |           |             |Licee militare - real.         |
|____________|_______|___________|_____________|_______________________________|

                              BACALAUREAT 2002

             PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU LIMBA SI LITERATURA FRANCEZA

    I. STATUTUL DISCIPLINEI
    In conformitate cu prevederile actualei Legi a invatamantului, absolventii tuturor claselor de liceu vor sustine, ca proba obligatorie, un examen oral la una din limbile moderne studiate. De asemenea, pot alege o limba straina la probele optionale.
    Examenul de limba franceza va pastra aceeasi structura in ceea ce priveste:
    - probele (oral, ca proba obligatorie, sau scris, ca proba la alegere);
    - numarul de ore de studiu saptamanal (1 - 2 ore, 3 - 4 ore, 5 - 7 ore si
Minoritati/L3), la ambele probe (oral si scris), indiferent de nivel (L1 sau L2);
    - obiectivele si, partial, continuturile si tipurile de itemi (subiecte).

    II. OBIECTIVE DE EVALUARE
    1.
    a) PROBA ORALA
    Pentru a evalua competenta de comunicare orala, candidatii vor fi solicitati, indiferent de numarul de ore saptamanal de studiu:
    - sa citeasca corect, fluent si expresiv un text necunoscut*) de aproximativ 100 de cuvinte;
    - sa demonstreze capacitatea de a intelege un text prin:
       - identificarea sensului cuvintelor si a relatiilor semantice;
       - recunoasterea si utilizarea elementelor si structurilor gramaticale studiate;
       - raspuns la intrebari;
       - traducere;
       - rezumarea informatiei pertinente (desprinderea ideilor esentiale);
       - emiterea unor judecati de valoare/exprimarea propriilor pareri in legatura cu ideile/continutul textului respectiv;
    Candidatii pot face trimiteri la/asociatii cu alte texte cunoscute sau cu propria experienta de viata.
    - sa demonstreze capacitatea de exprimare orala prin:
    - folosirea corecta si adecvata a structurilor gramaticale si lexicale studiate, pe tot parcursul comunicarii orale;
    - rezolvarea unor itemi (exercitii), care au drept tinta acest lucru;
    - relatarea unui eveniment/unui fapt divers/unei intamplari/unei experiente personale, descriere, prezentarea/comentarea unui subiect, dovedind capacitatea de a construi un discurs (monolog) convingator, logic si coerent, integrand exemple sau argumente interesante, relevante si un punct de vedere personal.
    Candidatii pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea inconjuratoare sau la propria experienta.
------------
    *) In conformitate cu NOTA emisa de Ministerul Educatiei si Cercetarii, Directia Generala Invatamant Preuniversitar, la data de 14.08.2001, cu privire la utilizarea programelor si manualelor scolare la limba franceza in anul scolar 2001 - 2002, pentru Minoritati/L3 se vor utiliza manuale alternative de lb. franceza, anul IV de studiu. Acest lucru impune introducerea textelor necunoscute (nestudiate la clasa) ca suport al exercitiilor, la ambele probe de examen (oral si scris), la aceasta categorie de subiecte.
    Pentru armonizarea cerintelor si structurii subiectelor, introducerea textelor necunoscute se extinde si la 1 - 2 ore, ceea ce permite generalizarea utilizarii textelor necunoscute la toate categoriile de subiecte (1 - 2 ore, 3 - 4 ore, 5 - 7 ore si Minoritati/L3), la oral si la scris.

    1.
    b) PROBA SCRISA
    Pentru evaluarea competentei de comunicare in scris, candidatii vor fi solicitati:
    - sa dovedeasca capacitatea de a intelege global un text necunoscut/nestudiat la clasa prin:
       - identificarea informatiilor specifice din text (prin exercitii cu alegere duala, multipla/raspuns la intrebari text lacunar: 1 - 2 ore si Minoritati/L3) sau prin rezumarea acestuia (desprinderea si selectarea ideilor si a elementelor relevante: 3 - 4 si 5 - 7 ore);
       - identificarea sensului unor cuvinte si a relatiilor semantice;
       - recunoasterea si utilizarea unor elemente si structuri gramaticale studiate.
    - sa dovedeasca capacitatea de a analiza si interpreta textul dat prin construirea unui discurs scris logic, coerent si convingator;
    - sa dovedeasca capacitatea de exprimare in scris prin:
       - construirea unui dialog situational;
       - redactarea unei scrisori/a unui articol de presa, integrand argumente, comentarii, un punct de vedere personal;
       - relatarea sau descrierea unui eveniment/unui fapt divers/unor intamplari/unei experiente personale;
       - continuarea unui text, unei idei/construirea unui text pe un subiect/o tema data;
       - descrierea/caracterizarea unui personaj/unei persoane/unei personalitati marcante;
       - comentarea unui subiect/exprimarea unei opinii personale/argumentarea unui punct de vedere, pe baza unui text/unei teme date, sustinuta de exemple sau argumente interesante si relevante;
    - sa dovedeasca capacitatea de a realiza un transfer lingvistic adecvat in limba studiata (retroversiune);

    2. TIPURI DE ITEMI
    2. a. PROBA ORALA
    Indiferent de numarul de ore saptamanal de studiu, candidatii vor avea pe biletul de examen oral un set de trei itemi:
    - primul item: un text necunoscut, de aproximativ 100 de cuvinte, pe care candidatii il vor citi corect, fluent si expresiv; textul va fi apoi abordat/interpretat intr-o maniera personala prin intermediul unor exercitii (subitemi), care vor solicita candidatilor:
       - identificarea/explicarea sensului unor cuvinte, identificarea relatiilor semantice;
       - confirmarea intelegerii textului, prin raspuns la intrebari (1 - 2 ore si Minoritati/L3) sau prin desprinderea ideilor esentiale (3 - 4 si 5 - 7 ore).
       - traducerea unor propozitii/fraze din text (1 - 2 ore si Minoritati/L3);
    Candidatii vor dovedi astfel ca au atat deprinderea de a citi si capacitatea
de a intelege un text, cat si abilitatea de a vorbi si de a comunica in limba
franceza.

    Ponderea acestui subiect va fi de 30 - 40% din nota finala.

    - itemul doi va consta dintr-un exercitiu de identificare si utilizare a elementelor si structurilor gramaticale studiate, prin diferite tipuri de exercitii (ex. de identificare/substitutie/completare/combinare/transformare/reformulare continuare de fraze etc).
    Acest tip de exercitiu poate avea ca punct de sprijin textul propus la primul item.
    Se urmareste evaluarea capacitatilor candidatilor de a recunoaste si utiliza
structurile gramaticale si lexicale studiate, conform programei de limba franceza.

    Ponderea acestui subiect va fi de 10 - 20% din nota finala.

    - itemul trei urmareste evaluarea capacitatii candidatilor de a construi un discurs oral convingator, logic si coerent, pornind de la o tema data (legata sau nu de textul propus la itemul 1), precum si capacitatea acestora de:
      - a relata un eveniment/o intamplare/o experienta personala,
      - a descrie un obiect/o persoana/o situatie,
      - a prezenta/a comenta un subiect,
      - a-si exprima propriile opinii si judecati de valoare, in legatura cu ideile/continutul textului propus la itemul I,
intr-o limba franceza corecta si fluenta.
    Candidatii pot face referiri la texte cunoscute, la realitatea inconjuratoare sau la propria experienta.

    Ponderea acestui subiect va fi de 30% din nota finala.
    Se vor acorda 10 puncte (10%) din oficiu.
    Punctajul maxim al probei este de 100 de puncte.

    2. PROBA SCRISA
    Indiferent de numarul saptamanal de ore de studiu, candidatii vor avea de tratat un set de trei itemi:
    - primul item va consta dintr-un text necunoscut.
    Candidatii vor fi solicitati:
    - sa confirme intelegerea sensului global prin:
       - raspuns la intrebari/exercitii cu alegere duala, multipla/text lacunar;
       - exercitii de identificare a sensului unor cuvinte si a relatiilor semantice (1 - 2 ore si Minoritati/L3);
    - sa interpreteze textul intr-o maniera personala prin:
       - rezumarea acestuia (desprinderea si selectarea ideilor si a elementelor relevante din text);
       - identificarea sensului unor cuvinte si a relatiilor semantice;
       - construirea unui dialog situational (pornind de la reperele oferite de text); (3 - 4 si 5 - 7 ore).
    Acest item urmareste evaluarea capacitatii candidatilor de a intelege un text necunoscut, de a-l analiza si interpreta, de a se exprima corect, din punct de vedere lexical si gramatical, in limba studiata.

    Ponderea acestui subiect va fi de 25% (1 - 2 ore si Minoritati/L3) si de 45% (3 - 4 si 5 - 7 ore) din nota finala.

    - itemul doi urmareste evaluarea capacitatii candidatului:
       - de a realiza corect un transfer lingvistic (retroversiune), prin traducerea in limba franceza a unui text neliterar (1 - 2, 3 - 4 ore si Minoritati/L3) sau literar (5 - 7 ore), alcatuit din 3 - 4 propozitii/fraze;
    Se va aprecia calitatea transpunerii lingvistice, folosirea corecta a structurilor gramaticale si lexicale, a ortografiei si a punctuatiei (ca si la restul itemilor, de altfel), precum si a unui stil adecvat.

    Ponderea acestui subiect va fi de 15% din nota finala.

    - itemul trei va solicita candidatilor sa construiasca un discurs logic, coerent si convingator, pe baza unei teme date.
    Candidatii vor fi solicitati sa se exprime in scris efectuand:
    - pentru 1 - 2 ore si Minoritati/L3:
    - un dialog situational;
    - o redactare tematica, la alegere intre a sau b:
      a) relatarea/descrierea unui eveniment/unui fapt divers/unor intamplari/unei experiente personale sau construirea unui text pe un subiect/plan dat;
      b) descrierea, caracterizarea unui personaj/comentarea unui subiect/exprimarea unei opinii personale;
    Atat dialogul, cat si redactarea pot avea ca punct de sprijin continutul textului propus la itemul 1.
    - pentru 3 - 4 si 5 - 7 ore, o redactare pe baza unui subiect/o tema data, la alegere intre:
    a) continuarea textului sau a temei/ideii principale din textul de la itemul 1 sau construirea unui text, avand sau nu ca reper interpretarea textului dat;
    b) comentarea unui subiect/exprimarea/argumentarea unui punct de vedere personal, pe baza unei teme (inspirate sau nu de continutul textului propus la primul item).

    Pentru subiectele de redactare la alegere (a sau b), se poate solicita redactarea unui anumit tip de discurs specific (scrisoare, articol de presa, interviu).

    Se urmareste evaluarea capacitatii candidatilor de a se exprima in scris, intr-un discurs coerent, corect din punct de vedere gramatical, lexical si ortografic, folosind un stil adecvat si integrand argumente, comentarii, un punct de vedere personal, sustinute de exemple relevante, dar si abilitati de compozitie, care sa le permita sa analizeze, sa interpreteze, sa nareze, sa descrie, sa argumenteze.

    Ponderea acestui subiect va fi de 50% (1 - 2 ore si Minoritati/L3) si de 30% (3 - 4 si 5 - 7 ore) din nota finala.
    Se vor acorda 10 puncte (10%) din oficiu.
    Punctajul maxim al probei este de 100 de puncte.

    III. CONTINUTURI
    1. Teme de comunicare orala/scrisa.
    Temele pentru monologuri sau redactari sunt inspirate din tot ceea ce reprezinta realitatea inconjuratoare, viata de fiecare zi, experienta umana in general si experienta personala: copilaria si adolescenta (preocupari, activitati/pasiuni, timp liber, vacante, tabere, excursii; idealuri si proiecte, personaje indragite din carti/filme, vedete; relatii cu membrii familiei, relatii intre tineri, corespondenta, schimburi scolare, calatorii, moda ...); inventii si descoperiri, probleme ale lumii contemporane, mediul inconjurator, invatamant si educatie, francofonia, mass-media (radio, televiziune, presa), viata artistica, sportiva si culturala.

    2. Elemente si structuri lexicale.
    Se va urmari capacitatea candidatilor de a folosi in mod corect si adecvat elemente si structuri lexicale corespunzatoare actelor de limbaj prioritare (a saluta, a se prezenta, a prezenta pe cineva, a da/a cere informatii/indicatii, a exprima o rugaminte/o judecata/opinii/preferinte/dorinte/sentimente/regret/ intentie, a propune, a accepta/a refuza, a exprima acordul/dezacordul, a face o urare, a felicita, a multumi, a se scuza, etc);

    3. Elemente si structuri gramaticale.
    Se va urmari capacitatea candidatilor de a folosi in mod corect si adecvat elementele si structurile gramaticale studiate, conform programei de limba franceza pentru ciclul liceal:
    - Articolul: hotarat, nehotarat, partitiv;
    - Substantivul: gen, numar, formarea genitivului si a dativului;
    - Adjectivul: acordul adjectivului calificativ, gradele de comparatie, adjectivele pronominale (posesive, demonstrative si nehotarate);
    - Pronumele: personal, reflexiv, posesiv*), demonstrativ, relativ, interogativ, nehotarat, en si y;
    - Numeralul: cardinal si ordinal;
    - Verbul: modul indicativ, conditional (prezent si trecut*)), subjonctiv (prezent, trecut*), imperfect*), mai mult ca perfect*)), imperativ, infinitiv, gerunziu*), participiu, acordul participiului trecut; timpuri simple si compuse; diateza activa, reflexiva si pasiva*);
    - Adverbul: tipuri, gradele de comparatie*);
    - Sintaxa propozitiei: subiectul, inversiunea subiectului, predicatul, atributul, complementul (direct, indirect), complementele circumstantiale;
    - Sintaxa frazei: juxtapunere, coordonare si subordonare;
    - Tipuri de fraze: imperativa, exclamativa, interogativa (directa si indirecta), negativa;
    - Tipuri de subordonate*): completiva directa, indirecta, relativa, circumstantiala de timp, de cauza, de scop, conditionala, si conditional, si dubitativ, consecutiva, concesiva, sisteme comparative.
------------
    *) elementele gramaticale notate cu asterisc nu sunt obligatorii pentru Minoritati/L3, acestea nefiind prevazute in Programa scolara pentru anul IV de studiu (v. Programa pentru Limba 2, clasa a VIII-a, anul IV, nr. 3957/09.06.1999, publicata in volumul 2, Programe scolare pentru clasele a III-a - a VIII-a, Ed. Cicero, 1999 si Programa pentru Limba 3, clasa a XII-a, L3, anul IV, nr. 4805/05.10.2000, publicata, in volumul 2, Programe scolare pentru clasele a X-a - a XII-a, Ed. Tipogrup press, Buzau, 2001), recomandata prin Nota M.E.C/14.08.2001, privind utilizarea programelor si manualelor scolare la limba franceza in anul scolar 2001 - 2002.

    4. Texte
    Textele de examen vor fi selectate din carti, ziare, reviste in limba franceza: texte informative (articole de presa, ghid turistic etc.) si narative*). Ele nu vor depasi gradul de dificultate al textelor din manualele de limba franceza, dar vor diferi ca grad de dificultate, descrescand de la 5 - 7 ore la Minoritati/L3.
------------
    *) Pentru 3 - 4 si 5 - 7 ore pot fi propuse texte literare accesibile.

    IV. PRECIZARI
    1. Timpul de lucru este:
    a) proba orala: 15 minute;
    b) proba scrisa: 3 ore.

    2. Structura si dificultatea subiectelor (itemilor) vor fi in raport cu numarul de ore saptamanal.

    3. Textele necunoscute folosite pentru cele doua probe de examen, orala sau scrisa, nu exclud studierea textelor din manual, deoarece acestea constituie cele mai bune surse pentru ca elevii:
    - sa comunice mai bine oral si scris;
    - sa abordeze orice text din manual ca pe un text necunoscut;
    - sa-si imbogateasca vocabularul si cunostintele legate de cultura si civilizatia franceza;
    - sa-si insuseasca structuri gramaticale noi si sa le consolideze pe cele vechi;
    - sa invete sa analizeze si sa interpreteze un text, exprimand opinii si judecati de valoare personale;
    - sa se familiarizeze cu diferite genuri si stiluri (ne)literare.

         PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU ISTORIA UNIVERSALA BACALAUREAT 2002

    I. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN
    In cadrul examenului de bacalaureat 2002, Istoria Universala are statut de disciplina optionala. Istoria Universala poate fi aleasa la proba E si la proba F, in functie de filiera si profilul liceului absolvit.
    Proba de examen la Istoria Universala este o proba scrisa cu durata de 3 ore.

    II. OBIECTIVE DE EVALUARE
    Candidatii vor fi capabili:
    1. sa utilizeze notiuni istorice in contexte noi;
    2. sa plaseze in timp si spatiu evenimentele istorice;
    3. sa utilizeze si sa analizeze informatia istorica provenita din surse istorice scrise, la prima vedere;
    4. sa compare evenimente/procese istorice;
    5. sa interpreteze din punct de vedere istoric relatii de tip cauza-efect;
    6. sa prezinte si sa analizeze/sa interpreteze evenimente si procese istorice studiate utilizand limbajul istoric adecvat;
    7. sa interpreteze un eveniment istoric din perspectiva impactului sau asupra evolutiei societatii.

    III. CONTINUTURI (TEME)
    Clasa a IX-a:
    - Forme de stat in lumea antica.
    Clasa a X-a:
    - Modelul britanic. (Programa A si Programa B)
    - Nasterea democratiei nord-americane. (Programa A si Programa B)
    - Franta in epoca revolutiei. (Programa A)
    - Europa napoleoniana. (Programa A)
    - Revolutia franceza si Europa napoleoniana. (Programa B)
    Clasa a XI-a:
    - Regimurile democratice in perioada interbelica.
    - Regimurile totalitare in perioada interbelica.
    - Relatiile internationale postbelice.

    Nota:
    - Abordarea temelor din programa de examen a claselor a X-a si a XI-a, se
realizeaza conform curriculum-ului national (termeni istorici-cheie, concepte,
probleme de atins; continuturi; studiu de caz).
    - Temele din clasa a X-a se studiaza conform Programei A. (clase cu 2 - 3 ore saptamanal), respectiv, Programei B (clase cu 1 ora saptamanal) din curriculum.
    - Continuturile din clasa a XI-a, prevazute cu asterisc (*) in curriculum, se adreseaza NUMAI elevilor de la clasele cu 2 - 3 ore saptamanal.
    - Sunt recomandate:
       - Manualul de istorie universala antica si medievala, clasa a IX-a, editia 1997, autori S. Pascu, A. Bondor, V. Boscaneanu;
       - oricare dintre manualele de clasa a X-a, aprobate prin Ordinele Ministrului Educatiei Nationale cu nr. 4310 din 27 august 1999 si nr. 4325 din 1 septembrie 1999;
       - oricare dintre manualele de clasa a XI-a, aprobate prin Ordinele Ministrului Educatiei Nationale nr. 3913 din 31 mai 2000, nr. 4055 din 26 iunie 2000 si nr. 4109 din 5 iunie 2000.

    IV. PROBA DE EXAMEN

    Proba scrisa de examen la Istorie Universala, poate cuprinde itemi de completare, itemi de tip adevarat-fals, itemi cu raspuns scurt, itemi de tip intrebare structurata, itemi de tip eseu structurat realizati pe baza unor repere etc.
    Pentru examenul de bacalaureat 2002 itemii de tip intrebare structurata, respectiv, eseu structurat pot avea ca suport surse istorice scrise, necuprinse in manualele scolare.
    Prezentarea urmatoarelor exemple de itemi are drept scop familiarizarea elevilor cu cerintele probei scrise la Istorie Universala:

    I. Scrieti, pe foaia de examen, informatia istorica definita prin fiecare dintre urmatoarele enunturi:
    1. Regim politic instaurat de Oliver Cromwell, in Anglia, in 1653 ........
    2. Organism principal al Organizatiei Natiunilor Unite cu functia unui parlament, care adopta hotarari cu majoritate de voturi - .......

    II. Scrieti, pe foaia de examen, literele corespunzatoare urmatoarelor evenimente/procese istorice in ordinea cronologica a desfasurarii lor:
    a. recunoasterea independentei Statelor Unite ale Americii;
    b. instaurarea Conventiei Nationale;
    c. infrangerea lui Napoleon la Waterloo.

    III. Scrieti, pe foaia de examen, cate un enunt despre participarea fiecareia dintre urmatoarele personalitati la un fapt din istoria universala:
    1. George Marshall -
    2. Napoleon Bonaparte -

    IV. 1. Transcrieti, pe foaia de examen, litera corespunzatoare fiecarui enunt si notati in dreptul ei A, daca apreciati ca enuntul este adevarat, sau F, daca apreciati ca acesta este fals.
    a. In 1949, state din Europa si America de Nord formeaza alianta culturala, numita Organizatia Tratatului Atlanticului de Nord (N.A.T.O.).
    b. Dupa primul razboi mondial, Imperiul German si Imperiul Austro-Ungar s-au desfiintat.
    2. Inlocuiti singurul cuvant incorect din fiecare enunt considerat fals, astfel incat acesta sa devina adevarat.

    V. Cititi cu atentie textul de mai jos:
    <<Exceptand Marea Britanie, Rusia si Imperiul Otoman, intreaga Europa cunoaste dominatia napoleoniana (...). Deseori, declansarea razboiului pare sa nu mai poata fi controlata de Napoleon. Dar inlantuirea urmeaza o logica ce pare inevitabila: de fiecare data, odata cu cresterea puterii, apar noi probleme care creaza noi conflicte. Cauza cea mai evidenta a celor zece ani de noi conflicte este dorinta de dominatie a imparatului Frantei.>>
    (S. Bernstein, P. Milza, despre razboaiele napoleoniene)
    Pornind de la acest text raspundeti urmatoarelor cerinte:
    1. Transcrieti numele teritoriilor ramase in afara dominatiei napoleoniene.
    2. Prezentati, in aproximativ o jumatate de pagina, modul in care blocada continentala genereaza noi conflicte.
    3. Explicati o alta cauza a razboaielor napoleoniene.
    4. Precizati o victorie obtinuta de Napoleon.

    VI.  Realizati, in aproximativ doua pagini, o sinteza cu tema "Anglia de la monarhia absolutista la monarhia constitutionala", avand in vedere:
    - prezentarea oricaror doi factori care au favorizat declansarea razboiului civil;
    - precizarea unui motiv al proclamarii Republicii si numirea institutiei aflate la conducerea acesteia;
    - numirea regimului politic instaurat de Oliver Cromwell si precizarea unei actiuni politice a acestuia;
    - mentionarea unei caracteristici a Restauratiei Stuartilor si a unui motiv al inlaturarii lor definitive.

    Nota! Se puncteaza atat explicarea ideilor mentionate, cat si utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentarii, respectand succesiunea cronologica/logica a faptelor istorice si incadrarea sintezei in limita de spatiu precizata.

    Punctajul maxim al probei scrise la Istorie universala este de 100 de puncte. Se acorda 10 puncte din oficiu. Nu se acorda fractiuni de punct. Nota finala se calculeaza prin impartirea punctajului obtinut la 10.

           PROGRAMA NATIONALA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT 2002

                                   BIOLOGIE

    1. STATUTUL DISCIPLINEI DE EXAMEN
    In cadrul examenului de bacalaureat, biologia poate constitui proba la alegere din aria curriculara corespunzatoare specializarii (pentru liceele din filiera teoretica, profilul real) sau proba la alegere dintre disciplinele din celelalte arii curriculare (pentru liceele din filiera teoretica, profilul umanist, liceele din filiera tehnologica si liceele din filiera vocationala).

    2. OBIECTIVE
    1. Recunoasterea si definirea termenilor, conceptelor, proceselor, legilor si principiilor specifice stiintelor biologice.
    2. Utilizarea corecta a termenilor, conceptelor si principiilor specifice biologiei in rezolvarea problemelor concrete de viata (a situatiilor problema).
    3. Explicarea, demonstrarea si exemplificarea principiilor fundamentale ale lumii vii:
    - unitatea structura - functie;
    - unitatea organism - mediu;
    - evolutia lumii vii;
    - unitatea si diversitatea lumii vii;
    - integralitatea lumii vii.
    4. Interpretarea corecta a datelor obtinute in urma unor activitati experimentale.
    5. Aplicarea cunostintelor biologice in caracterizarea structurilor si sistemelor biologice dupa un algoritm dat. Exemplu: caracterizarea unei grupe de vietuitoare precizand mediul de viata, modul de viata, alcatuirea, functiile, particularitatile adaptative, importanta.

    3. CONTINUTURI:
    Pentru proba la alegere din aria curriculara corespunzatoare specializarii (pentru liceele din filiera teoretica, profilul real) sau dintre disciplinele din celelalte arii curriculare (pentru liceele din filiera teoretica, profilul umanist si liceele din filierele tehnologica - si vocationala), proba de biologie se poate sustine in una din cele doua variante:
    I. BIOLOGIE VEGETALA SI ANIMALA - subiecte din manualele claselor a IX-a si a X-a.
    II. ANATOMIE SI FIZIOLOGIE UMANA SI GENETICA - subiecte din manualele
claselor a XI-a si a XII-a.
    Continutul manualelor de biologie este in conformitate cu programa scolara a disciplinei biologie din anii 1997 - 2002.
    I. BIOLOGIE VEGETALA SI ANIMALA - manualele claselor a IX-a si a X-a
    a. Manualul de biologie de clasa a IX-a
    1. Materia vie
    - Studiul celulei vegetale
    - Structura si ultrastructura celulei - fara structura celulei vegetale la microscopul optic.
    - Diviziunea celulara - generalitati
      Diviziunea amitotica
      Diviziunea cariochinetica: diviziunea mitotica, diviziunea meiotica.
    - Histogeneza
    - Organogeneza - fara legile organogenezei.
      Radacina - fara structura secundara a radacinii la dicotiledonate.
      Tulpina - fara structura secundara a tulpinii.
      Frunza
    2. Viata plantelor
    - Asimilatia carbonului:
      Fotosinteza: definitie, ecuatie chimica, importanta, tehnici de evidentiere a fotosintezei.
      Rolul pigmentilor clorofilieni in fotosinteza
      Sinteza substantelor organice - fara experienta demonstrarii sintezei substantelor organice cu ajutorul izotopilor radioactivi.
      Influenta factorilor de mediu asupra intensitatii fotosintezei si importanta lor practica
      Chimiosinteza
      Nutritia plantelor heterotrofe
    - Respiratia plantelor:
    - Respiratia aeroba - definitie, ecuatie chimica, tehnici de evidentiere a respiratiei aerobe, influenta factorilor interni si externi asupra intensitatii respiratiei.
      Aplicatii practice ale cunoasterii respiratiei plantelor
    - Respiratia anaeroba
    - Reproducerea plantelor:
      Reproducerea asexuata
      Reproducerea sexuata: Organizarea florii la angiosperme
      Fecundatia la Angiosperme:
      Microsporogeneza si formarea gametilor barbatesti
      Macrosporogeneza si formarea gametului femeiesc
      Procesul de fecundatie la angiosperme
      Carpogeneza si seminogeneza
      Samanta: Structura semintei, compozitia chimica a semintei, germinatia semintelor (fara metabolismul germinatiei).
    - Miscarea si sensibilitatea la plante
    3. Filogenie vegetala - definitiile pentru: sistemul de clasificare natural (filogenetic), determinare, fitotaxoni (specie, gen, familie, ordin, clasa, increngatura).
    b. Manualul de biologie de clasa a X-a
    1. Principalele grupe de animale, caracterizare generala: subregnul protozoare, subregnul metazoare.
    2. Anatomie si fiziologie comparata in seria animala
    - Relatiile organismelor animale cu mediul
      Sistemul nervos in seria animala:
      Sistemul nervos al vertebratelor: Sistemul nervos al mamiferelor.
      Bazele fiziologice ale comportamentului animal
      Organele de simt in seria animala:
      Chemoreceptia la vertebrate;
      Mecanoreceptia: Sensibilitatea stato-acustica la vertebrate.
      Fotoreceptia la vertebrate
      Locomotia in seria animala:
      Locomotia la vertebrate - fara "Statiunea bipeda si locomotia la om".
    - Functiile de nutritie in seria animala:
      Digestia in seria animala:
      Digestia la vertebrate - fara: digestia la ciclostomi; unele particularitati ale digestiei la mamifere si necesitatile nutritive ale organismului animal.
      Respiratia in seria animala: definitiile pentru: respiratie, sistem respirator, animale aerobe si anaerobe.
      Respiratia la vertebrate - fara: respiratia la ciclostomi; adaptari ale functiei respiratorii la viata acvatica si altitudine.
      Mediul intern si circulatia lichidelor in seria animala: Mediul intern al vertebratelor. Circulatia lichidelor corpului: tipuri de sistem circulator intalnite in seria animala. Circulatia sangelui la vertebrate - fara circulatia sangelui la ciclostomi.
      Excretia in seria animala: definitie, rol.
      Excretia la vertebrate - fara: excretia la ciclostomi; formarea urinei.
    - Reproducerea: definitie, tipuri de reproducere intalnite in seria animala.
      Reproducerea la vertebrate - fara reproducerea la ciclostomi.

    II. ANATOMIE SI FIZIOLOGIE UMANA SI GENETICA - manualele claselor a XI-a si a XII-a
    a. Manualul de biologie de clasa a XI-a
    - Celula
    - Tesuturile - inclusiv tesutul osos
    - Sistemul nervos:
      Neuronul - fara transmiterea sinaptica.
      Structura si functiile sistemului nervos: maduva spinarii, trunchiul cerebral, nervii cranieni, cerebelul, diencefalul, emisferele cerebrale.
    - Analizatorii:
      Cutanat, vizual, auditiv, vestibular.
    - Glandele endocrine:
      Hipofiza, tiroida, pancreasul endocrin.
    - Sistemul muscular:
      Principalele grupe de muschi somatici
      Musculatura striata - fara manifestarile contractiei musculare
      Musculatura neteda
    - Digestia si absorbtia intestinala - fara reglarea activitatii secretorii si motorii digestive.
    - Respiratia - fara reglarea miscarilor respiratorii.
    - Sangele
    - Sistemul circulator:
      Structura histologica a inimii
      Proprietati ale muschiului cardiac
      Activitatea mecanica a inimii - fara reglarea activitatii cardiace.
    - Excretia renala:
      Structura aparatului excretor
      Formarea urinei - fara reglarea activitatii renale si mictiune.
    - Reproducerea
    b. Manualul de biologie de clasa a XII-a
    - Legile mendeliene ale ereditatii:
      Monohibridismul si legea puritatii gametilor
      Dihibridismul si legea segregarii independente a perechilor de caractere
      Alte tipuri de segregare
    - Teoria cromozomiala a ereditatii:
      Cromozomi si gene
      Plasarea lineara a genelor in cromozomi si transmiterea inlantuita a genelor (linkage)
      Schimbul reciproc de gene (crossing-over) si hartile cromozomiale
      Determinismul genetic al sexelor
    - Notiuni de genetica moleculara:
      Acizii nucleici si rolul lor genetic
      Structura chimica a acizilor nucleici:
      - acidul dezoxiribonucleic (ADN);
      - acidul ribonucleic (ARN).
      Replicatia ADN
      Tipuri de ARN
      Codul genetic si caracteristicile codului genetic
      Sinteza proteinelor: functiile materialului genetic; etapele sintezei proteice.
      Gena, structura si functii: notiunea de gena; gena la eucariote - fara pseudogene.
      Structura moleculara a cromozomilor la eucariote
      Mutatiile: definitie, clasificare si importanta lor pentru ameliorarea plantelor, animalelor si microorganismelor.
    - Notiuni de genetica umana:
      Metode de cercetare in genetica umana
      Cariotipul uman normal si cel patologic
      Maladii metabolice ereditare
      Sfaturile genetice si importanta lor
      Diagnoza prenatala
    4. PRECIZARI:
    Biologia este sustinuta ca proba scrisa.
    Timpul alocat probei este de 3 ore.
    Punctajul maxim este de 100 puncte din care 10 puncte se acorda din oficiu.
    Nota minima pentru promovarea probei este 5, echivalentul a 50 de puncte.
    Proba de examen va consta dintr-un numar de intrebari (itemi) care vor urmari verificarea intregii programe si a atingerii obiectivelor predarii-invatarii biologiei pe tot parcursul studiilor liceale.
    5. EXEMPLE DE TIPURI DE ITEMI FOLOSITI IN ALCATUIREA TESTELOR PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT:
       - itemi cu alegere multipla: complement simplu - alegerea singurului raspuns corect.
    - Scrie pe foaia de examen litera corespunzatoare raspunsului corect:
    Muschii oblici externi apartin:
    a) spatelui;
    b) toracelui;
    c) abdomenului;
    d) membrelor superioare.
       - itemi de tip pereche (asociere):
    - Coloana B cuprinde organite citoplasmatice, iar coloana A rolul acestora. Scrie pe foaia de examen asocierea dintre fiecare cifra a coloanei A si litera corespunzatoare din coloana B.
                  A                                B
    1. sinteza proteinelor neuronale;    a. centrul celular;
    2. digestia intracelulara;           b. corpusculii Nissl;
    3. diviziunea celulei;               c. lizozomii;
    4. producerea de energie.            d. miofibrilele;
                                         e. mitocondriile.
       - intrebare structurata:
    - In urechea interna se gasesc receptorii pentru auz si echilibru.
    a) Prezinta comparativ receptorii pentru echilibru respectand urmatoarele criterii: numele receptorului, localizarea si alcatuirea receptorului.
    b) Enumera proprietatile fundamentale ale undelor sonore.
    c) Precizeaza in ce conditii leziuni in zona segmentului central al analizatorului auditiv nu provoaca pierderea auzului. Explica aceasta situatie.
       - rezolvarea de probleme:
    - Doi frati au grupele de sange A(II), respectiv 0(I). Stabileste combinatiile posibile ale grupelor de sange ale celor doi parinti. Scrie genotipurile grupelor de sange ale parintilor in cadrul combinatiilor respective.
    - Calculeaza cantitatea de substante anorganice din plasma sangelui unui tanar in greutate de 60 kg. Scrie toate etapele rezolvarii. Foloseste valoarea maxima a plasmei.
       - eseu structurat:
    - Alcatuieste un eseu cu tema "Fotoreceptorii" dupa urmatorul plan:
    - numele, numarul, repartizarea pe retina si gradul de excitabilitate a celulelor fotoreceptoare;
    - substanta fotosensibila continuta de fotoreceptori;
    - modificarile biochimice care au loc in celulele fotoreceptoare sub actiunea luminii;
    - mecanismele vederii cromatice.

    STRUCTURA TESTULUI DE BIOLOGIE PENTRU CELE DOUA VARIANTE:

    VARIANTA I - manualele de clasa a IX-a si a X-a;
    VARIANTA II - manualele de clasa a XI-a si a XII-a.
    I. Itemi cu alegere multipla (alegerea unui singur raspuns corect).
    - testeaza cunoasterea, intelegerea, aplicarea sau interpretarea unor date factuale.
    II. Itemi de tip pereche
    - testeaza abilitatea de a identifica relatia existenta intre perechi de elemente ca de exemplu:
    - termeni, legi - definitii;
    - simboluri - concepte;
    - plante sau animale - clasificari (incadrari);
                         - mediul de viata;
                         - modul de hranire;
                         - caracterizare etc.
                         - structuri - descriere;
                                     - functii;
                         - asocierea unor imagini cu notiuni etc.
    III. Intrebari structurate (mai multe subintrebari, legate printr-un element comun).
    - testeaza comportamente variate ca de exemplu: definire, recunoastere, ierarhizare, descriere, alcatuire, interpretare, comparare, reprezentare schematica, aplicare, formulare de ipoteze, argumentare etc.
    IV. Rezolvarea de probleme
    - testeaza comportamente de nivel superior ca de exemplu: explorare, investigare, capacitatea de aplicare a cunostintelor, capacitatea de generalizare si de transfer a tehnicilor de rezolvare etc.
    - acest tip de item va fi folosit in testele alcatuite pentru varianta a II-a (manualele din clasele a XI-a si a XII-a).
    V. Eseu structurat - elaborarea unui text coerent in conformitate cu un set de cerinte date.
    - testeaza capacitatea de a evoca, organiza si integra ideile, de a realiza interpretarea si aplicarea datelor etc.

                    PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT 2002
                                    ISTORIA ARTEI

    1. Civilizatia Greciei Antice. Conditii geo-istorice si culturale ale evolutiei artistice, domenii de manifestare: arhitectura, sculptura, ceramica, epoci artistice, personalitati si opere reprezentative.
    2. Civilizatia Romei Antice. Conditii geo-istorice si culturale ale evolutiei artistice; premise si influente din arta etrusca; domenii de manifestare: arhitectura, sculptura, pictura si mozaic; arta romana provinciala.
    3. Renasterea in Italia. Dezvoltarea artelor plastice in Quattracento - domenii de manifestare: arhitectura (caracteristici generale; programe, personalitati si opere reprezentative); sculptura (genuri, personalitati si opere reprezentative); pictura (genuri), prezentare generala a scolii florentine si venetiene, personalitati apartinand diverselor scoli artistice si opere literare reprezentative.
    4. Renasterea in Italia. Dezvoltarea artelor plastice in Cinquencento - Caracteristici ale Renasterii de apogeu; domenii de manifestare: arhitectura (personalitati si opere reprezentative); sculptura (personalitati si opere reprezentative); pictura (personalitati si opere reprezentative) prefigurarea tendintelor artistice ulterioare.
    5. Renasterea in Tarile de Jos. Conditii geo-istorice; caracteristici fundamentale ale picturii; personalitati si opere reprezentative.
    6. Arta bizantina. Caracteristici generale (arhitectura, sculptura, pictura, arte decorative). Particularitatile artistice in spatiul cultural romanesc.
    7. Secolul al XVII-lea in arta europeana
    a. Barocul. Caracteristici generale (arhitectura, sculptura, pictura, arte decorative).
       Barocul in spatiul cultural romanesc.
    8. Secolul al XVIII-lea in arta europeana. Clasicism si Romantism (arhitectura, sculptura, pictura).
    9. Secolul al XIX-lea in arta europeana. Impresionismul - Premise artistice (Realismul, peisajul englez); caracteristici fundamentale ale impresionismului, reprezentanti si opere.
    10. Pictura postimpresionista - definire. Caracteristici generale, artisti si opere reprezentative. Directii artistice deschise de pictura postimpresionista (cubism, futurism, simbolism, fovism, suprarealism, expresionism, stilurile 1900, rationalism, constructivism, arta abstracta.)
    11. Arta europeana in secolul XX. Principalele curente europene in pictura de avangarda: cubism, futurism, fovism, suprarealism, expresionism, arta abstracta.
    12. Arta romaneasca in secolele XIX si XX. Personalitati marcante care au contribuit la evolutia artei romanesti, influente artistice europene: Nicolae Grigorescu, Ion Andreescu, Stefan Luchian, Gheorghe Petrascu, Theodor Pallady, Nicolae Tonitza, St. Dumitrescu, Dimitrie Ghiata, Camil Ressu, Francisc Sirato, Iosif Iser, Lucian Grigorescu, Corneliu Baba, Alexandru Ciucurencu, Ion Tuculescu, Dimitrie Paciurea, Constantin Brancusi, Ion Jalea, Romul Ladea, Cornel Medrea, Gheorghe Anghel.

              PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT 2002
                            STUDIUL DESENULUI

    1. Valoarea, mijloc de sugerare a volumului
    Pe pretextul unei naturi statice se va realiza o lucrare in care elevii vor sugera volumele obiectelor din natura, urmarind, totodata, caracterul de echilibru static al lucrarii.
    2. Linia, pata valorica si relatiile intre ele. Ritmuri. Linia nemodulata si pata. Linia modulara si pata. Ritmuri de linii. Ritmuri de pete. Ritmuri combinate. Liniar activ - pata pasiv. Liniar pasiv - pata activ. Liniar neutru - pata neutru. Aplicatii.
    3. Organizarea unei suprafete prin valoare in echilibru static.
    Contraste cantitative si calitative. Echilibrarea petelor. Aplicatii (fragmente ale figurii umane, mulaj gips).
    4. Valoratia, mijloc de expresie a volumului. Constructia. Relatia polanvaloare (lumini, umbra); despre pasaj. Importanta pasajului in scurgerea volumului. Trepte in inaltime spre alb si profunzime spre negru. Se vor urmari probleme de paginatie, raportul dintre obiectul studiat si suprafata inconjuratoare. Relatia forma - fond.
    5. Constructia pe baza observatiei formelor morfologice ale corpului omenesc.
    Constructia va avea in vedere arhitectura detaliului anatomic.
    6. Articulari de forme anatomice. (expresia liniei). Articulare. Cap - gat - torace.
    7. Studiul constructiei si valoratie aplicat la cap antic (mulaj gips). Se va evidentia ritmul proportiilor care stabilesc caracterul figurii - expresivitatea liniei si valorii.
    8. Constructia si valoarea (dupa cap model viu). Se va insista asupra nuantarii expresive a liniei si valorilor.
    9. Studiu de constructie a capului folosind linia modulata cu expresie a volumului. Se vor urmari cu insistenta experimentarea potentelor expresive ale liniei.
    10. Studiul structurilor. Aplicarea cunostintelor capatate la stadiul elementelor plastice, nuantarea de cald-rece a valorilor. Se vor urmari ritmurile formelor.
    11. Linia si pata, mijloc de expresie plastica in studiul figurii umane. Se vor studia dupa model viu, figura intreaga, imbracat, asezat intr-o ambianta compusa de profesor.
    12. Linia si valoarea, mijloace plastice in studiul constructiei corpului uman. Studiu organizat pe contraste, urmarindu-se descifrarea formelor mari anatomice, realizarea articularii acestor forme si sugerarea expresiva a formelor prin linie si pata.
    13. Elemente de limbaj plastic, mijloace de realizare a unui studiu de natura statica complexa: Ordonarea spatiului plastic. Respectarea legilor compozitiei.
    14. Linia expresiva si valoarea aplicata la un studiu dupa cap de expresie.
    15. Linia de constructie, linia expresiva si valoarea mijlocie de realizare a studiului corpului uman.

                                 BACALAUREAT 2002
                            PROGRAMA DE LIMBA ELINA
                                 (proba scrisa)

    1. Obiective de evaluare:
    Proba scrisa evalueaza urmatoarele competente:
    1.1. Identificarea de elemente si structuri gramaticale in fraza/text;
    1.2. Traducerea unui text la prima vedere folosind dictionarul;
    1.3. Comentarea unui text studiat*);
    1.4. Retroversiune cu suport lexical;
    1.5. Explicarea unor elemente de cultura si civilizatie.

    NOTA:
    *) Textele studiate vor fi diferite in functie de filiera (teoretic/vocational/teologic).

    2. Continuturi:
    2.1. Morfologie: substantiv, adjectiv, pronume, verb, numeral;
    2.2. Sintaxa;
    2.3. Metrica si prozodie: hexametrul dactilic si pentametrul;
    2.4. Literatura: - ILIADA - capodopera a literaturii universale;
                     - ODISEEA - capodopera a literaturii universale;
                     - Tragediile lui Eschil
                     - Tragediile lui Sofocle
                     - Tragediile lui Euripide
                     - HERODOT - parintele istoriei
                     - Tucidide si opera sa
                     - Conceptia istorica a lui Plutarh
                     - Contributia lui Xenofon la dezvoltarea istoriografiei
                     - Demostene, cel mai de seama orator grec
                     - Sistemul filosofic al lui Platon
                     - Sistemul filosofic al lui Aristotel
    Manuale si cursuri:
    1. Manual de limba greaca; Constant Georgescu, ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1976, 1996
    2. Limba elena, manual pentru clasa a XI-a - licee clasice -; M. Nasta -
C. Moldoveanu, ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1970, 1974
    3. Limba elena - manual pentru clasa a XII-a - 1975
    4. Manual de greaca veche, Ana Felicia Stef, ed. Humanitas, Bucuresti, 1996 (pentru cultura si civilizatie)
    5. Manual de limbi clasice - pentru seminariile teologice anul III, ed. Invatamantului biblic si de misiune al B.O.R., 1993
    6. Manual de limbi clasice - pentru seminariile teologice anul IV, ed. Institutului biblic si de misiune al B.O.R., 1993;
    7. Istoria literaturii eline - Maria Marinescu Hinu si Adelina Piatkowski, ed. Stiintifica, Bucuresti, 1972.

                  PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT 2002
                          LIMBA SI LITERATURA CROATA

    1. O usmenoj i pisanoj knjizevnosti (uopce). Knjizevni rodovi; Lirika (pojam opcenito). Petar Preradovic - Rodu o jeziku (oda - opci prikaz); S.S. Kranjcevic - Iseljenik (elegija - opci prikaz); Hasanaginica (narodna balada - knjizevni komentar) - Epika (pojam opcenito). Smrt Senjanina Ive (epska pjesma - knjizevni komentar); Ivana Brlic Mazuranic - Regoc (bajka - opci prikaz); Slavko Kolar - Breza (pripovijest - opci prikaz). Drama (pojam opcenito). Marin Drzic - Novela od Stanca (komedija - opci prikaz).
    2. Diskurzivni knijizevni oblici (pojam opcenito). Antun Gustav Matos (zivot i knjizevni rad). Oko lobora (putopis - opci prikaz).
    3. Srednjovekovna knjizevnost (najstariji hrvatski pisani spomenici). Bascanska ploca (opci prikaz).
    4. Renesansa (Hrvatska renesansa i njezina sredista: Dubrovnik, Split, Hvar, Zadar - glavni pisci i djela). Marko Marulic (zivot i rad). Judita (knjizevni komentar). Hanibal Lucic, Robinja (opci prikaz). Marin Drzic (zivot i knjizevni rad). Dundo Maroje (opci prikaz).
    5. Barok (Hrvatski barok - katolicka obnova, knjizevni oblici i znacajke). Ivan Gundulic (zivot i knjizevni rad). Osman (opci prikaz).
    6. Klasicizam i prosvetiteljstvo (Pojam, trajanje i znacenje). Matija Antun Reljkovic, Satir (opci prikaz). Andrija Kacic Miocic, Razgovor ugodni (opci prikaz).
    7. Romantizam i ilirizam (Hrvatski romantizam, hrvatski narodni preporod, ilirski pokret, ilirizam, glavni osnivaci ilirskog pokreta). Stanko Vraz, Otkud modre oci (opci prikaz). Petar Preradovic (zivot i knjizevni rad). Smrt smail - age Cengica (knjizevni komentar).
    8. Protorealizam (Senoino doba). August Senoa (zivot i knjizevni rad). Zlatarovo zlato (opci prikaz).
    9. Realizam (pojam opcenito). Ante Kovacic (zivot i knjizevni rad), U registraturi (knjizevni komentar). Josip Kozarac (zivot i knjizevni rad), Mrtvi kapitali (knjizevni komentar).
    10. Moderna (opcenito). A.G. Matos, 1909, Utjeha kose (opci prikaz). Vladimir Nazor (zivot i knjizevni rad), Suma spava (opci prikaz).
    11. Ekspresionizam (opcenito). Miroslav Krleza (zivot i knjizevni rad), Bitka kod Bistrice Lesne (knjizevni komentar), Ceznja (opci prikaz), Ivo Andric, Ex ponto (opci prikaz). Tin Ujevic (zivot i knjizevni rad), Svakidasnja jadikovka (opci prikaz). Ivan Goran Kovacic (zivot i knjizevni rad.) Jama (knjizevni komentar). Dobrisa Cesaric (zivot i knjizevni rad). Oblak; Vocka poslije kise (opci prikaz). Ranko Marinkovic (zivot i knjizevni rad). Ruke; U znaku vage (pripovijetka - opci prikaz).

    Literatura: udzbenici koji se koriste u skolama s nastavnim hrvatskim jezikom.

    Opaske: nastavni program je namjenjen apsolventima gimnazije s nastavnim hrvatskim jezikom Ispit je pismeni i usmeni, u skladu s programom. Pismeni radovi se ocenjuju od 10 do 100 bodova a ispit traje 3 sata.

    BACALAUREAT 2002
    PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU LIMBA SI LITERATURA LATINA

     La sfarsitul ciclului liceal, elevul trebuie sa aiba competenta de a opera cu informatia lingvistica specifica limbii latine, cu informatia culturala circumscrisa culturii greco-romane, sa-si formeze un univers afectiv si atitudinal bazat pe valorile esentiale si viabile ale Antichitatii.

    OBIECTIVE DE EVALUARE

    Elevii care sustin proba scrisa la limba si literatura latina (proba E sau proba F) trebuie:
    - sa demonstreze competente de traducere din si in limba latina;
    - sa interiorizeze modelele si regulile care structureaza subsistemele limbii latine (lexical, morfologic si sintactic);
    - sa foloseasca limbile latina si greaca, inclusiv limbile romanice drept instrumente indispensabile unei exprimari in limba romana, corecte, nuantate, neologice;
    - sa utilizeze corect si pertinent informatii literare, istorice, stiintifice din cultura greco-latina;
    - sa stabileasca conexiuni intre diferite spatii culturale pentru a comunica idei, opinii, sentimente;
    - sa stapaneasca tehnici specifice muncii intelectuale: tehnica traducerii, a scandarii (schema metrica), a analizei gramaticale, stilistice, a interpretarii;
    - sa utilizeze adecvat instrumente de lucru; dictionarul latin-roman.

    CONTINUTURI

    A. Fonetica, morfologia si sintaxa propozitiei si a frazei, studiate in clasele a IX-a si a X-a, integral.
    B. Reprezentanti ai prozei si poeziei latine din secolul I pana in secolul V p. Chr. si operele lor (prezentarea generala a autorului si a operei acestuia).
    C. Traducerea si comentariul (ideatic si stilistic) textelor studiate, conform programelor valabile in anul scolar 1998/1999 (clasa a XI-a) si in anul 1999/2000 (clasa a XII-a), dupa cum urmeaza:
    1. Caius Iulius Caesar, De bello Gallico (Descrierea Galiei, O lupta cu helvetii, Predarea lui Vercingetorix);
    2. Marcus Tullius Cicero, In Catilinam (Exordium ex abrupto, Prosopopeea patriei), De amicitia (Utilitatea prieteniei);
    3. Caius Sallustius Crispus, De coniuratione Catilinae (Portretul lui Catilina, Inceputurile Romei), De bello Iugurthino (Evolutia republicii romane);
    4. Titus Livius, Ab Urbe condita (Vae victis! Batalia de la Zama I);
    5. Lucius Annaeus Seneca, De tranquillitate animi (Indatoririle cetatenesti si umane);
    6. Publius Cornelius Tacitus, De vita et moribus Iulii Agricolae liber (Elogiul libertatii), Historiae (Cauzalitatea istorica) Annales (Sine ira et studio);
    7. Titus Lucretius Carus, De rerum natura (Invocatie, Bucuria creatiei);
    8. Caius Valerius Catullus, Carmina (Fagaduinte, Prima indoiala, Introspectie lucida, Indarjire);
    9. Publius Vergilius Maro, Aeneis (Prolog, Grecii in cetate, Pribegie, Vanatoarea, Tara Primitoare, Viteaza);
    10. Quintus Horatius Flaccus, Carmina (Epilog), Epistulae ad Pisones (Arta poetica);
    11. Publicus Ovidius Naso, Amores (Lauda poeziei), Metamorphoses (Echo e metamorfozata in ecou), Tristia (Iarna la Tomis).

    MANUALE:

    1. Limba latina, clasa a IX-a, autori: I. Fischer, Maria Morogan, Margareta Nasta, editia revazuta 1996 si urmatoarele;
    2. Limba latina, clasa a X-a, autori: Maria Capoianu, Gabriela Cretia, Mariana Ivan, editia 1996 si urmatoarele;
    3. Limba latina, clasa a XI-a, autori: Eugen Cizek, Viorica Balaianu, Margareta Nasta, editie revazuta si adaugata de Eugen Cizek, Ilies Campeanu, Aurel Lupu, 1996, 1997, 1998;
    4. Limba latina, clasa a XII-a, autori: Maria Capoianu, Gabriela Cretia, EDP, Bucuresti, editiile 1996, 1997, 1998.

    BACALAUREAT 2002
    PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU LIMBA SI LITERATURA ITALIANA

    STATUTUL DISCIPLINEI

    In conformitate cu prevederile actualei Legi a invatamantului, absolventii tuturor claselor liceale vor sustine, ca proba obligatorie, un examen oral la una dintre limbile moderne. Pot alege, de asemenea, o limba straina la probele optionale.
    Pentru limba italiana, probele oral (obligatoriu) sau scris (proba la alegere) vor fi structurate in functie de numarul de ore saptamanal dupa cum urmeaza: 5 - 7 ore; 3 - 4 ore; 1 - 2 ore, limba optionala si minoritati.

    OBIECTIVE

    A) Proba orala urmareste sa evalueze capacitatea de intelegere si exprimare orala. Candidatii vor fi solicitati:
    - sa citeasca corect un text studiat sau la prima vedere, respectand regulile de pronuntie, intonatie si accentul
    - sa demonstreze capacitatea de intelegere a textului prin selectarea si rezumarea informatiei, prin exprimarea unui punct de vedere personal si argumentarea acestuia
    - sa traduca textul, redand corect in limba romana structurile gramaticale si lexicale din italiana
    - sa sustina o conversatie in cadrul careia: sa se prezinte
                                                 sa prezinte propriile hobby-uri
                                                 sa prezinte o situatie din
                                                 viata cotidiana
                                                 sa relateze fluent o intamplare
    - sa faca o descriere sau o naratiune
    - sa dovedeasca competenta de a realiza o retroversiune, folosind structurile gramaticale lexicale si semantice din limba italiana
    B) Proba scrisa - urmareste sa evalueze capacitatea de comunicare in scris prin:
      - intelegerea unui text studiat sau la prima vedere, cu un grad de dificultate conform cu numarul de ore saptamanal si nivelul de studiu. Candidatilor li se va solicita:
    - sa dovedeasca cunoasterea structurilor gramaticale, lexicale si semantice din limba italiana prin traducerea textului
    - sa se exprime corect si coerent
    - sa rezume textul, selectand ideile relevante
    - sa completeze spatiile goale dintr-un text
    - sa construiasca un dialog pe un act de limbaj dat
    - sa redacteze un subiect sub forma unor tipuri de discurs (scrisoare, articol de presa, descriere, povestire, caracterizare)
    - sa analizeze si sa interpreteze textul dat
    - sa efectueze o retroversiune
    Elemente si constructii gramaticale
    a. - Articolul: hotarat, nehotarat, partitiv; cazurile de folosire si omisiune ale articolului
    b. - Substantivul: genul, numarul, declinarea
    c. - Adjectivul: acordul adjectivului calificativ, gradele de comparatie, formele speciale de comparativ si superlativ, adjectivele bello, quello, grande si santo, adjectivele pronominale, posesive, demonstrative si nehotarate. Adjectivul posesiv de politete.
    d. - Pronumele: personal, de politete, reflexiv, posesiv, demonstrativ, relativ, interogativ, nehotarat.
    e. - Numeralul: cardinal, ordinal. Exprimarea orei, datei si secolelor.
    f. - Verbul: modul indicativ, conditional, conjunctiv, imperativ, infinitiv, gerunziu, participiu, timpurile simple si compuse, acordul participiului trecut, folosirea auxiliarelor, folosirea conjunctivului, diateza activa, pasiva si reflexiva, constructii verbale perifrastice, concordanta timpurilor la indicativ si conjunctiv.
    g. - Adverbul: tipuri (de mod, de timp, de loc, de cantitate, de afirmatie, de negatie) gradele de comparatie
    h. - Particulele: NE si CI (VI)
    i. - Prepozitia, conjunctia, interjectia
    j. - Tipuri de propozitii: afirmativa, negativa, interogativa, exclamativa, imperativa;
    k. - Periodul ipotetic
    l. - Vorbirea directa si indirecta

    NOTA: Capitolul privind "Elementele si constructiile gramaticale" este obligatoriu pentru toate nivelele

    Tematica

    1 - 2 ore/saptamanal, minoritati si optional
    - Momenti della storia, della civilta e della cultura italiana
    - Universo quotidiano e rapporti interumani
    - Passatempi e vacanze
    - Spettacoli
    - L'uomo e l'ambiente
    - Tradizioni e folclore
    Manuale:
    Manual pentru clasa a IX-a, editiile 1991 - 1997, autori: Ileana Bogdanet Tanase, Rodica Locusteanu, Valentina Negritescu
    Manual pentru clasa a X-a, editiile 1997 - 1998, autori: Haritina Gherman Madelina Chelemen, Rodica Sarbu
    (manualele sunt orientative pentru pregatirea tematicii mentionate)

    5 - 7 ore/saptamanal, intensiv, 3 - 4 ore/saptamanal
    - Luigi Pirandello - II treno ha fischiato
    - Alberto Moravia - Agostino
    - Giuseppe Ungaretti - San Martino del Carso
    - Eugenio Montale - Meriggiare pallido e assorto
      Manual pentru clasa a XI-a, editia 1998, si editiile ulterioare, autor: Florica Duta
    - Gabriele D'Annunzio - La pioggia nel pineto
    - Giovanni Pascoli - La mia sera
    - Giovanni Verga - La roba
    - Alessandro Manzoni - "I promessi sposi"
    - Giacomo Leopardi - L'infinito
    - Carlo Goldoni - La locandiera
    - Giovanni Boccaccio - Il "Decameron", Frate Cipolla e la penna dell'arcangelo Gabriele
    - Francesco Petrarca - Il "Canzoniere", Erano i capei d'oro a l'aura sparsi
    - Dante Alighieri - La "Divina Commedia", Ulisse,
                      - "Vita Nova", Tanto gentile e tanto onesta pare
      Manual pentru clasa a XII-a, editia 1998, si editiile ulterioare, autori: Rodica Locusteanu, Florica Duta

                       PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU LOGICA
                               BACALAUREAT 2002

    I. STATUTUL DISCIPLINEI
    In cadrul examenului de Bacalaureat 2002, Logica are statut de disciplina optionala. Logica poate fi aleasa la proba E sau la proba F, in functie de filiera, profil si specializare. Proba de examen la Logica este o proba scrisa cu durata de 3 ore.
    II. OBIECTIVE DE EVALUARE
    Candidatii vor fi capabili sa:
        1. defineasca concepte;
        2. evalueze corectitudinea logica a unei definitii, clasificari sau rationament;
        3. utilizeze regulile construirii unei definitii, clasificari, argumentari etc.;
        4. evalueze corectitudinea/validitatea unei definitii, clasificari, argumentari etc.;
        5. identifice erorile logice dintr-un enunt;
        6. opereze corect cu formule logice;
        7. construiasca scheme de inferenta (de rationare);
        8. construiasca enunturi prin care sa ilustreze principii, reguli de rationare;
        9. opereze trecerea unui enunt din limbaj formal in limbaj natural si invers.
    III. CONTINUTURI
    1. Notiuni introductive
    1.1. Principiile logice
    2. Notiunea - forma logica fundamentala
    2.1. Tipuri de notiuni
    2.2. Raporturi intre notiuni
    3. Definitia si clasificarea
    3.1. Structura definitiei
    3.2. Regulile definitiei
    3.3. Tipuri de definitii
    3.4. Structura clasificarii
    3.5. Regulile clasificarii
    3.6. Tipuri de clasificare
    4. Propozitii categorice
    4.1. Structura propozitiilor categorice
    4.2. Clasificarea propozitiilor categorice
    5. Conversiunea si obversiunea propozitiilor categorice
    5.1. Caracterizare generala
    5.2. Distribuirea termenilor
    5.3. Tipuri de inferente imediate
    5.4. Aplicatii ale conversiunii si obversiunii
    6. Silogismul
    6.1. Structura silogismului
    6.2. Figuri si moduri silogistice
    6.3. Legile generale ale silogismului
    6.4. Metode de probare a validitatii silogismelor
    7. Propozitii compuse
    7.1. Propozitii compuse si functii de adevar
    7.2. Definitiile principalelor functii de adevar (operatori propozitionali)
    7.3. Proprietatile principalilor operatori propozitionali
    7.4. Raportul dintre conjunctie si disjunctie
    7.5. Simplificarea in logica propozitiilor compuse
    7.6. Tipuri de inferente deductive cu propozitii compuse
    7.7. Metode de probare a validitatii inferentelor cu propozitii compuse

    NOTA:
    Manualul recomandat: LOGICA, manual pentru clasa a IX-a, licee si clasa a XI-a, scoli normale E.D.P., Bucuresti, 1997; autori: Petre Bieltz, Dumitru Gheorghiu.

    IV. PROBA DE EXAMEN
    Structura probei de evaluare poate include subiecte concepute dupa modelul itemilor cu raspuns scurt; itemi cu alegere duala; intrebari structurate; rezolvare de probleme etc. Prezentarea urmatorului exemplu de proba (subiect, respectiv barem de corectare si notare) constituie un sprijin important pentru profesori si elevi in ceea ce priveste familiarizarea cu modul de formulare a subiectelor, precum si cu modalitatea de notare a diferitelor elemente de continut.

    Proba scrisa la Logica

    - Toate subiectele sunt obligatorii. Se acorda 10 puncte din oficiu.
    - Timpul efectiv de lucru este de 3 ore.
    - In cazul utilizarii de simboluri (litere) pentru a desemna termeni sau propozitii, se va specifica termenul, respectiv, propozitia corespunzatoare fiecarui simbol.

  I. A. Enumerati cele trei tipuri de raporturi de concordanta care
        pot exista intre doua notiuni in functie de sferele lor.        6 puncte
     B. Precizati in ce constau cele doua raporturi de opozitie
        care pot exista intre doua notiuni in functie de sferele lor    6 puncte
     C. Dati cate doua exemple de notiuni care au sfere identice,
        dar continuturi diferite.                                       6 puncte

 II. Toate legile de rationare - cu exceptia a patru dintre ele,
     cunoscute sub numele de principii logice - ar putea fi gandite
     drept cazuri speciale (aplicatii) ale principiilor logice.
     A. Precizati care sunt cele patru principii logice.                4 puncte
     B. Mentionati principala cerinta impusa de unul dintre
        cele patru principii logice (la alegere)                        3 puncte

III. Se dau urmatoarele propozitii:
     1. Toate automobilele pe care le-am vazut sunt modele noi.
     2. Relativ multi muncitori sunt in greva.
     3. Unii pictori nu sunt cunoscuti.
     4. Nimeni nu este perfect.
     Pentru fiecare din ele:
     A. Derivati conversa, in limbaj formal si in limbaj natural.       8 puncte
     B. Derivati obversa, in limbaj formal si in limbaj natural.        8 puncte
     C. a) Pornind de la propozitia 3., construiti in limbaj natural
           o conversiune nevalida
        b) Argumentati de ce propozitia astfel obtinuta nu este
           valida.                                                      4 puncte

 IV. Verificand explicit respectarea fiecareia din legile generale
     ale silogismului, demonstrati ca nu exista silogism valid cu
     majora particular afirmativa si minora universal negativa.        12 puncte

  V. Pentru fiecare din cele doua formule de mai jos, construiti
     tabela de adevar sau utilizati oricare alta metoda cunoscuta
     pentru a verifica si decide ce tip de formula este:
     1) {[(p echivalent q) & (p echivalent aproximativ r)] echivalent
        (aproximativ p sau aproximativ q)} -> [(aproximativ p &
        aproximativ q) sau (aproximativ p & aproximativ q)];
     2) [(p sau q) sau r] echivalent [p sau (q sau r)].                16 puncte

 VI. A. Construiti schema logica a unui silogism valid din
        figura a III-a.                                                 3 puncte
     B. Elaborati in limbaj natural un silogism corespunzator schemei
        logice construite la punctul A.                                 3 puncte
     C. Mentionati explicit corespondenta dintre termenii limbajului
        natural si cei ai limbajului formal/logic din exemplul
        construit.                                                      6 puncte
     D. Demonstrati, prin una din metodele cunoscute, validitatea
        silogismului construit.                                         5 puncte

    Barem de corectare si notare la Logica

    Nu se acorda fractiuni de punctaj.

  I. A. cate 2 puncte pentru mentionarea fiecaruia dintre
        cele trei tipuri                                       3 x 2p = 6 puncte
     B. cate 3 puncte pentru precizarea continutului
        fiecaruia dintre cele doua raporturi                   2 x 3p = 6 puncte
     C. cate 3 puncte pentru precizarea fiecaruia dintre
        cele doua exemple                                      2 x 3p = 6 puncte
                                                              Total:  18 puncte

 II. A. cate 1 punct pentru precizarea fiecaruia dintre
        cele patru principii                                   4 x 1p = 4 puncte
     B. mentionarea cerintei                                            3 puncte
                                                                 Total: 7 puncte

III. A. - cate 1 punct pentru realizarea fiecareia dintre
          cele trei conversiuni in limbaj formal               3 x 1p = 3 puncte
        - cate 1 punct pentru realizarea fiecareia dintre cele
          trei conversiuni in limbaj natural                   3 x 1p = 3 puncte
        - mentionarea faptului ca propozitiile
          particular-negative nu se convertesc                          2 puncte

    Nota: In situatia in care candidatul, fara sa motiveze, nu aplica operatia de conversiune asupra propozitiei particular-negative se acorda 2 puncte.

     B. - cate 1 punct pentru realizarea fiecareia dintre
          cele patru obversiuni in limbaj formal               4 x 1p = 4 puncte
        - cate 1 punct pentru realizarea fiecareia dintre
          cele patru obversiuni in limbaj natural              4 x 1p = 4 puncte
     C. a) construirea conversiunii                                     2 puncte
        b) argumentarea nevaliditatii                                   2 puncte
                                                                Total: 20 puncte

 IV. - cate 1 punct pentru verificarea fiecareia dintre
       cele opt legi generale ale silogismului                 8 x 1p = 8 puncte
     - cate 1 punct pentru analizarea fiecareia dintre
       cele patru figuri silogistice                           4 x 1p = 4 puncte
                                                                 Total 12 puncte

  V. 1 - construirea tabelului de adevar (cu urmatoarele
         valori ale operatorului principal: 0, 1, 1, 1, 1, 1, 1,
         1 corespunzatoare ordinii consacrate pentru realizarea
         celor opt combinatii) sau oricare alta metoda de
         verificare construita corect
       - precizarea deciziei: formula contingenta
     2 - construirea tabelului de adevar sau oricare alta metoda de
         verificare construita corect                                   4 puncte
       - precizarea deciziei: lege logica                               4 puncte

    Nota: Nu este necesara respectarea ordinii consacrate pentru realizarea celor opt combinatii.
                                                                Total: 16 puncte

 VI. A. construirea schemei silogismului                                3 puncte
     B. elaborarea silogismului                                         3 puncte
     C. cate 2 puncte pentru mentionarea fiecareia dintre
        cele trei corespondente                                3 x 2p = 6 puncte
     D. verificarea validitatii                                         5 puncte
                                                                Total: 17 puncte
    Total test: 90 puncte. Se acorda 10 puncte din oficiu. Nota finala se stabileste prin impartirea la 10 a punctajului obtinut.

             PROGRAMA DE LIMBA SI LITERATURA MAGHIARA - MATERNA
                pentru Examenul de Bacalaureat din anul 2002

    I. Ervenyes tantervek - tanconyvek (a heti oraszamtol fuggetlenul)
    - Tanterv a magyar nyelv es irodalom tanitasara a kozepiskolak szamara.
    IX. osztaly, 48424/1990
    - Tanterv a magyar nyelv es irodalom tanitasara a kozepiskolak szamara.
    X. osztaly, 48424/1991
    - Tanterv a magyar nyelv es irodalom tanitasara a kozepiskolak szamara.
    XI. osztaly, 48424/1992
    - Tanterv a magyar nyelv es irodalom tanitasara a kozepiskcolak szamara.
    XII. osztaly, 48424/1993

    Ervenyes tanconyvek:
    IX. osztaly - 1992, 1994, 1995, 1996, 1997, 1998;
    X. osztaly - 1991, 1994, 1996, 1997, 1998;
    XI. osztaly - 1992, 1994, 1996, 1997, 1998;
    XII. osztaly - 1993, 1996, 1997, 1998.

    II. Alapveto kovetelmenyek (irodalom) - a tantervi kovetelmenyek kozul kiemelt kovetelmenyek:
    - muerto, muelemzo, muertelmezo keszseg (szoveg alapjan: lirai, dramai es epikai alkotasok teljes, ill. kivonatolt szovege)
    - irodalomtorteneti, irodalomelmeleti, mufajtorteneti alapismeretek funkcionalis ismerete, alkalmazasa
    - kulonbozo stilusjegyek felismerese (adott szoveg alapjan)
    - osszefuggesek (azonossagok es kulonbsegek) felfedezese, a magyar irodalomtortenet alapveto ertekeinek ismerete

    III. Tantervi anyag:
    1. Magyar irodalom:
    - Az oskolteszet
    - A magyar nyelvemlekek
    - A reneszansz - Janus Pannonius humanista koltoi vilaga (Bucsu Varadtol, Pannonia dicserete). Balassi Balint, a reneszansz: kolto (Egy katonaenek, Hogy Juliara talala ...)
    - A barokk eposz - Zrinyi Miklos: Szigeti veszedelem
    - A rokoko - Mikes Kelemen: Torokorszagi levelek. Csokonai Vitez Mihaly stilusszintezise (klasszicista, szentimentalis, rokoko es nepies jegyek; As estve; A remenyhez; Szegeny Zsuzi, a taborozaskor)
    - A reformkor es a romantika
    Elso magyar nemzeti dramank - Katona Joszef: Bank ban
    Vorosmarty Mihaly koltoi vilaga (Csongor es Tunde, A Guttenberg albumba, Gondolatok a konyvtarban, Szozat, Eloszo, A ven cigany, Abrand)
    - A reformkor es a nepiesseg
    Petofi Sandor kolteszete (Egy estem otthon, A puszta telen, Szeptember vegen, A XIX. szazad koltoi, Nemzeti dal, Az apostol)
    Arany Janos kolteszete (Toldi, Leteszem a lantot, Agnes asszony, V. Laszlo, Tengeri-hantas, Hid-avatas, Epilogus)
    - Vajda Janos, a modern magyar lira uttoroje (Nadas tavon, Husz ev mulva)
    - Madach Imre: Az ember tragediaja
    - Jokai Mor, a romantikus regenyiro (Egy magyar nabob, Az aranyember)
    - Romantika es realizmus Mikszath Kalman elbeszeleseiben es regenyeiben (Az a pogany Filcsik, Szent Peter esernyoje, A Noszty fiu esete Toth Marival)
    - Ady Endre kolteszete (Uj vizeken jarok, A magyar Ugaron, Heja-nasz az avaron, Uj s uj lovat, Emelekezes egy nyar-ejszakara, Orizem a szemed)
    - A XX. szazadi tarsadalom ujszeru, realista lattatasmodja Moricz Zsigmond muveiben (Tragedia, Sararany, Rokonok, Barbarok)
    - Az impresszionizmus - Toth Arpad es Juhasz Gyula impresszionista koltoi vilaga (Koruti hajnal, Milzen volt)
    - A koltoi felelolssegtudat Babits Mihaly Jonas konyve cimu muveben
    - Lelekelemzes Kosztolanyi Dezso Edes Anna cimu muveben
    - Targyiassag es intellektualizmus Jozsef Attila kolteszeteben (Elegia, A Dunanal, Levegot, Ringato)
    - A transzilvanizmus. Az Erdelyi Helikon.
    - A helytallas motivumai a Helikon lirikusainal (Aprily Lajos: Teton, Az irisorai szarvas; Tompa Laszlo: Lofurosztes). Dsida Jeno koltoi vilaga (Nagycsutortok)
    - Hagyomany es korszeruseg Kanyadi Sandor lirajaban (Fatol faig)
    - Letertelmezes Szilagyi Domokos kolteszeteben (Bartok Amerikaban)
    - Kos Karoly: Budai Nagy Antal historiaja
    - Tamasi Aron (Abel a rengetegben)
    - Kuncz Aladar: Fekete kolostor
    - Suto Andras dramai (Egy locsiszar viragvasarnapja)
    2. Magyar nyelvtan (a nyelvtanoraval rendelkezo szakok szamara)
    a. Hangtan
       A hangkepzes sajatossagai. Hang - fonema - betu. A beszedhangok kifejezo erteke. A hangkapcsolatok szabalyszerusegei. A hangsulyozas es hanglejtes sajatossagai.
    b. Lexikologiai es szemantikai ismeretek
       Szojelentestan. Jelentestani szocsoportok. A szohangulat. A szavak expresszivitasa. A szokeszlet.
    c. Szotani es alaktani ismeretek
       A szofajok. A szo szesrkezeti felepitese.
    d. Mondattani ismeretek
       A mondatreszek. Az egyszeru es az osszetett mondat. A mondatok abrazolasa.
    e. Kommunikacioelmelet
       A beszed mint kolzlesi folyamat. Beszedhelyzet es kozles kapcsolata.

    * Megjegyzes: a tanulok csak az irasbeli vizsgan kapnak nyelvtani teteleket!

                                 MATEMATICA
          PROGRAMA PENTRU EXAMENUL NATIONAL DE BACALAUREAT 2002

    pentru profilurile: matematica-fizica, informatica, metrologie

    Manualele valabile - editiile din anii: 1996, 1997, 1998, 1999, 2000, 2001.
    Algebra, clasa a IX-a (autori: C. Nita, C. Nastasescu, Gh. Rizescu).
    Algebra, clasa a X-a (autori: C. Nastasescu, C. Nita, S. Popa).
    Elemente de algebra superioara, clasa a XI-a (autori: C. Nastasescu, C. Nita, I. Stanescu).
    Elemente de algebra superioara, clasa a XII-a (autori: Ion D. Ion, A.P. Ghioca, N. Dedita).
    Elemente de analiza matematica, clasa a XI-a (autori: O. Stanasila, Gh. Gussi, P. Stoica).
    Elemente de analiza matematica, clasa a XII-a (autori: N. Boboc, I. Colojoara).
    Geometrie analitica plana, clasa a XI-a (autori: C. Udriste, V. Tomuleanu, G. Vernic).

    STRUCTURA PROBEI DE EXAMEN

    I. (30 p)     o problema de algebra
                  o problema de analiza matematica
                  o problema de geometrie analitica
    II. (20 p)    o problema de algebra
                  o problema de analiza matematica
    III. (20 p)   1 - 2 probleme de algebra
    IV. (20 p)    1 - 2 probleme de analiza matematica
    Oficiu: 10 p.

    CONTINUTUL PROGRAMEI

    NOTA: Toate capitolele cuprinse in aceasta programa vor fi studiate din manuale, conform programei scolare corespunzatoare grupei A (5 ore saptamanal).

    ALGEBRA
    Clasa a IX-a
    Multimi. Functii. Puteri si radicali. Sisteme de ecuatii algebrice elementare.
    Clasa a X-a
    Multimea numerelor complexe. Functia exponentiala si functia logaritmica. Inductia matematica. Combinatorica. Polinoame cu coeficienti complecsi.
    Clasa a XI-a
    Permutari. Matrice. Determinanti. Rangul unei matrice. Sisteme de ecuatii liniare.
    Clasa a XII-a
    Legi de compozitie. Grupuri. Inele si corpuri.

    ANALIZA MATEMATICA
    Clasa a XI-a
    Multimea numerelor reale. Siruri de numere reale. Limite de functii. Functii continue. Functii derivabile. Aplicatii ale derivatelor.
    Clasa a XII-a
    Primitive. Functii integrabile. Aplicatii ale integralei definite.

    ELEMENTE DE GEOMETRIE ANALITICA
    Dreapta. Conice.

                              MATEMATICA
    PROGRAMA PENTRU EXAMENUL NATIONAL DE BACALAUREAT - 2002

    pentru profilurile: economic, fizica - chimie, chimie - biologie, militar - real, industrial, agricol, silvic, sportiv - real

    Manualele valabile - editiile din anii: 1996, 1997, 1998, 1999, 2000, 2001.
    Algebra, clasa a IX-a (autori: C. Nita, C. Nastasescu, Gh. Rizescu).
    Algebra, clasa a X-a (autori: C. Nastasescu, C. Nita, S. Popa).
    Elemente de algebra superioara, clasa a XI-a (autori: C. Nastasescu, C. Nita, I. Stanescu).
    Elemente de algebra superioara, clasa a XII-a (autori: Ion D. Ion, A.P. Ghioca, N. Dedita).
    Elemente de analiza matematica, clasa a XI-a (autori: O. Stanasila, Gh. Gussi, P. Stoica).
    Elemente de analiza matematica, clasa a XII-a (autori: N. Boboc, I. Colojoara).
    Geometrie analitica plana, clasa a XI-a (autori: C. Udriste, V. Tomuleanu, G. Vernic).

    STRUCTURA PROBEI DE EXAMEN

    I. (30 p)     o problema de algebra
                  o problema de analiza matematica
                  o problema de geometrie analitica
    II. (20 p)    o problema de algebra
                  o problema de analiza matematica
    III. (20 p)   1 - 2 probleme de algebra
    IV. (20 p)    1 - 2 probleme de analiza matematica
    Oficiu: 10 p.

    CONTINUTUL PROGRAMEI

    NOTA: Toate capitolele cuprinse in aceasta programa vor fi studiate din manuale, conform programei scolare corespunzatoare grupei B (4 ore saptamanal).

    ALGEBRA

    Clasa a IX-a
    Multimi. Functii. Puteri si radicali. Sisteme de ecuatii algebrice elementare.
    Clasa a X-a
    Multimea numerelor complexe. Functia exponentiala si functia logaritmica. Inductia matematica. Combinatorica. Polinoame cu coeficienti complecsi.
    Clasa a XI-a
    Matrice. Determinanti. Rangul unei matrice. Sisteme de ecuatii liniare.
    Clasa a XII-a
    Legi de compozitie. Grupuri. Inele si corpuri.

    ANALIZA MATEMATICA

    Clasa a XI-a
    Multimea numerelor reale. Siruri de numere reale. Limite de functii. Functii continue. Functii derivabile. Aplicatii ale derivatelor.
    Clasa a XII-a
    Primitive. Functii integrabile. Aplicatii ale integralei definite.

    ELEMENTE DE GEOMETRIE ANALITICA

    Dreapta.

                               MATEMATICA
    PROGRAMA PENTRU EXAMENUL NATIONAL DE BACALAUREAT - 2002

    pentru profilul umanist

    Manualele valabile - editiile din anii: 1996, 1997, 1998, 1999, 2000, 2001.
    Algebra, clasa a IX-a (autori: C. Nita, C. Nastasescu, Gh. Rizescu).
    Algebra, clasa a X-a (autori: C. Nastasescu, C. Nita, S. Popa).
    Elemente de algebra superioara, clasa a XI-a (autori: C. Nastasescu, C. Nita, I. Stanescu).
    Elemente de algebra superioara, clasa a XII-a (autori: Ion D. Ion, A.P. Ghioca, N. Nedita).
    Elemente de analiza matematica, clasa a XI-a (autori: O. Stanasila, Gh. Gussi, P. Stoica).
    Elemente de analiza matematica, clasa a XII-a (autori: N. Boboc, I. Colojoara).

    STRUCTURA PROBEI DE EXAMEN

    I. (30 p)     o problema de algebra
                  o problema de analiza matematica
    II. (20 p)    o problema de algebra
                  o problema de analiza matematica
    III. (20 p)   1 - 2 probleme de analiza matematica
    IV. (20 p)    1 - 2 probleme de algebra
    Oficiu: 10 p.

    CONTINUTUL PROGRAMEI

    NOTA: Toate capitolele cuprinse in aceasta programa vor fi studiate din manuale, conform programei scolare corespunzatoare grupei C (2 - 3 ore saptamanal).

    ALGEBRA

    Clasa a IX-a
    Multimi. Functii. Puteri si radicali. Sisteme de ecuatii algebrice elementare.
    Clasa a X-a
    Multimea numerelor complexe. Functia exponentiala si functia logaritmica. Inductia matematica. Combinatorica. Polinoame cu coeficienti complecsi.
    Clasa a XI-a
    Matrice. Determinanti. Sisteme de ecuatii liniare.
    Clasa a XII-a
    Legi de compozitie. Grupuri. Inele si corpuri.

    ANALIZA MATEMATICA

    Clasa a XI-a
    Numere reale. Functii reale. Siruri de numere reale. Limite de functii. Functii derivabile. Aplicatii ale derivatelor.
    Clasa a XII-a
    Primitive. Functii integrabile. Aplicatii ale integralei definite.

                             MATEMATICA
    PROGRAMA PENTRU EXAMENUL NATIONAL DE BACALAUREAT - 2002

    LICEE PEDAGOGICE
    (invatatori - educatoare, invatatori)

    STRUCTURA PROBEI DE EXAMEN

    I. (30 p)     Trei probleme de aritmetica
    II. (20 p)    Doua probleme de algebra
    III. (20 p)   O problema de algebra
                  O problema de aritmetica
    IV. (20 p)    1 - 2 probleme de geometrie plana si in spatiu
    Oficiu 10 p.

    CONTINUTUL PROGRAMEI

    ALGEBRA

    Clasa a IX-a
    Elemente de logica.
    Enunt, propozitie, valoare de adevar, predicat. Propozitii universale si propozitii existentiale. Operatii logice elementare: negatia, cojunctia, disjunctia, implicatia si echivalenta.
    Multimi.
    Notiunea de multime. Apartenenta, incluziune. Submultime. Multimi egale. Operatii cu multimi: reuniunea, intersectia, diferenta, complementara, produs cartezian (definitie, proprietati de baza). Multimi de numere: N, Z, Q, R. Operatii, proprietati ale operatiilor. Ordinea operatiilor.
    Functii.
    Notiunea de functie, modalitati de a defini o functie. Egalitatea a doua functii. Graficul unei functii. Compunerea functiilor. Functia de gradul I: definitie, grafic. Ecuatia atasata. Semnul functiei de gradul I inecuatii si sisteme de inecuatii de gradul I cu o necunoscuta. Functia de gradul II ca definitie.
    Ecuatia atasata: formula de rezolvare, relatii intre radacini si coeficienti. Graficul functiei de gradul al doilea. Semnul functiei de gradul al II-lea. Inecuatii de gradul al II-lea cu o necunoscuta.
    Puteri si radicali.
    Puteri cu exponent intreg. Radicali de ordinul n (n = 2, n = 3). Proprietati, operatii cu puteri si radicali. Rationalizarea. Ecuatii irationale simple.
    Sisteme de ecuatii.
    Sisteme de doua ecuatii de gradul I cu doua necunoscute. Sisteme de doua ecuatii cu doua necunoscute formate dintr-o ecuatie de gradul I si una de gradul al II-lea.
    Multimea numerelor complexe.
    Forma algebrica. Egalitatea a doua numere complexe. Operatii cu numere complexe. Modul. Numere complexe conjugate. Reprezentarea geometrica a numerelor complexe. Rezolvarea in multimea numerelor complexe a ecuatiei de gradul al doilea.
    Clasa a X-a
    Functia exponentiala si functia logaritmica
    Functia exponentiala, reprezentare grafica. Logaritmi. Definitie, proprietati. Functia logaritmica, reprezentare grafica. Ecuatii si inecuatii exponentiale si logaritmice.
    Inductia matematica. Combinatorica.
    Metoda inductiei matematice. Aplicatii. Permutari. Aranjamente. Combinari. Aplicatii. Binomul lui Newton. Aplicatii. Progresii aritmetice si geometrice: definitie, calculul termenului general, suma primilor n termeni.
    Polinoame cu coeficienti complecsi.
    Multimea polinoamelor cu coeficienti complecsi: forma algebrica a polinoamelor, gradul unui polinom. Adunarea si inmultirea polinoamelor. Valoarea unui polinom, functie polinomiala.
    Impartirea polinoamelor. Teorema de impartire cu rest, impartirea la a X-a, schema lui Homer. Divizibilitatea polinoamelor.
    Radacinile polinoamelor. Teorema lui Bezout. Radacini multiple. Relatiile lui Viete.
    Rezolvarea ecuatiilor bipatrate si a ecuatiilor reciproce de grad 3 si 4. Radacini complexe ale unui polinom cu coeficienti reali. Radacini intregi si rationale ale unui polinom cu coeficienti intregi.

    Clasa a XI-a
    Matrice.
    Definitie, operatii. Proprietati.
    Determinanti.
    Determinanti de ordinul 2 si 3: definitie, calcul.
    Rangul unei matrice.
    Definitia rangului unei matrice. Exemple de calcul. Matrice inversabila. Calculul inversei unei matrice inversabile.
    Sisteme de ecuatii liniare.
    Notiuni generale. Regula lui Cramer. Teoremele Kronecker-Capelli si Rouche. Sisteme de ecuatii liniare.

    Clasa a XII-a
    Legi de compozitie.
    Definitie. Exemple. Parte stabila si lege de compozitie indusa. Tabla unei legi de compozitie. Asociativitate. Comutativitate. Element neutru. Elemente simetrizabile.
    Grupuri.
    Monoid. Grup. Definitie, proprietati. Grupuri aditive si multiplicative. Reguli de calcul intr-un grup.
    Morfisme
    (izomorfisme) de grupuri.
    Inele si corpuri.
    Definitia inelului, reguli de calcul. Inelul Z, al intregilor, inelul Z[i] al intregilor lui Gauss, inelele (Q, +, *), (R, +, *), (C, +, *), inelul claselor de resturi modulo n, inelul matricelor patratice. Corp: definitie, proprietati. Corpurile (Q, +, *), (R, +, *), (C, +, *). Corpul Zp al claselor de resturi modulo p (p numar prim). Polinoame cu coeficienti intr-un inel (corp) comutativ. Operatii. Teorema de impartire cu rest. Teorema lui Bezout. Polinoame ireductibile. Descompunerea polinoamelor in produs de factori ireductibili.

    GEOMETRIE

    Clasa a IX-a
    Recapitularea notiunilor de geometrie din gimnaziu
    Notiuni geometrice fundamentale. Triunghiul. Congruenta triunghiurilor. Linii importante in triunghi. Suma masurilor unghiurilor unui triunghi. Linia mijlocie. Teorema lui Thales. Asemanarea triunghiurilor. Relatii metrice in triunghiul dreptunghic.
    Cercul
    Cercul. Coarde. Arce. Discul. Pozitiile relative ale unei drepte fata de un cerc. Unghi la centru. Unghi inscris. Patrulater inscris in cerc. Patrulater inscriptibil. Lungimea cercului.
    Arii
    Arii pentru dreptunghi, patrat, triunghi, paralelogram, romb, trapez, disc.

    Clasa a X-a
    Pozitiile relative ale elementelor fundamentale.
    Pozitiile a doua drepte in spatiu. Pozitiile unei drepte fata de plan. Pozitiile a doua (trei) plane. Proprietati.
    Perpendicularitate in spatiu
    Drepte perpendiculare. Dreapta perpendiculara pe un plan. Teorema celor trei perpendiculare.
    Poliedre
    Prisma. Arii. Volum. Piramida. Arii. Volum. Trunchiul de piramida. Arii. Volum.
    Corpuri rotunde
    Cilindrul circular drept. Arii. Volum. Conul circular drept. Arii. Volum. Trunchiul de con circular drept. Arii. Volum. Sfera. Arie. Volum.

    ARITMETICA

    Clasa a XI-a
    Numarul natural. Sisteme de numeratie. Baze de numeratie. Trecerea de la o baza oarecare la baza 10 si invers. Operatii in N. Proprietati. Divizibilitatea numerelor naturale. Definitii. Teoreme de baza asupra divizibilitatii. Criterii de divizibilitate. Numere prime. Descompunerea numerelor in factori primi. Divizori comuni. C.m.m.d.c. Multipli comuni. C.m.m.m.c.

    Clasa a XII-a
    Numere rationale pozitive.
    Fractii. Definitii. Relatiile de egalitate si de ordine. Operatii cu fractii. Fractii zecimale: definitii, proprietati, operatii. Transformarea fractiilor in fractii zecimale scrise cu ajutorul virgulei si invers. Multimea numerelor rationale.
    Rapoarte. Proportii. Sir de rapoarte egale. Marimi direct proportionale. Descompunerea unui numar in parti direct/invers proportionale cu mai multe numere date. Procente. Definitii. Probleme tipice cu procente. Alte probleme cu procente (cresteri, descresteri cu p%; procente succesive; mai multe procente din acelasi numar).

    Clasa a XIII-a
    Masurarea marimilor. Marimi fundamentale. Marimi derivate. Unitati de masura (lungime, arie, volum, masa, timp, monetare). Transformari ale unitatilor de masura.
    Metode de rezolvare a problemelor. Metoda figurativa (grafica). Aflarea a doua numere cand se da suma (diferenta) si raportul lor. Alte categorii de probleme care se pot rezolva cu metoda figurativa.
    Metoda comparatiei. Eliminarea unei marimi prin scadere. Eliminarea unei necunoscute prin inlocuirea ei.
    Metoda falsei ipoteze. Metoda mersului invers. Marimi proportionale. Regula de trei simpla. Regula de trei compusa. Impartirea unui numar in parti proportionale cu numere date.
    Probleme de miscare. Distanta, viteza, timp. Mobile care se deplaseaza in acelasi sens sau in sens contrar.

    Pentru liceele pedagogice (educatoare)

    Sunt valabile programele si manualele de algebra si geometrie prevazute pentru scolile normale (invatatori). Programa de aritmetica se inlocuieste cu cea de Activitati cu continut matematic.
    Relatii
    Relatie binara. Tipuri de relatii (relatia de echivalenta, relatia de ordine).
    Multimea numerelor naturale
    Multimi finite. Multimi infinite. Relatia de ordine. Operatii in N.
    Multimea numerelor rationale pozitive
    Notiunea de numar rational. Fractie. Fractii echivalente. Proprietati.
    Marimi si masurarea lor
    Marimi. Masurarea marimilor. Unitati de masura. Transformari.
    Metode de rezolvare a problemelor
    Metoda figurativa. Metoda comparatiei. Metoda mersului invers.

             PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT - 2002

    Licee de muzica si coregrafie

    1. Programa pentru istoria muzicii

    A. Istoria muzicii universale

    Continuturi:
    1. Antichitatea greco-romana: semnificatie privind evolutia ideilor estetice in cadrul spiritualitatii europene.
    2. Cultura muzicala medievala bizantina; importanta acesteia privind specificul muzicii ortodoxe la romani. Evolutia gandirii muzicale a Evului Mediu in apusul Europei, de la "cantus planus" gregorian, pana la momentul aparitiei polifoniei (Ars antiqua). Muzica laica a Evului Mediu creatia muzical-poetica, trubaduri, trouveri, minnesengeri.
    3. Renasterea muzicala (caracteristici si cronologia perioadei) debutul epocii moderne in spiritualitatea europeana; dezvoltarea profesionalismului; genuri muzicale caracteristici; madrigalul, motetul, missa. "Ars nova"; scoala franco-flamanda (caracteristici, reprezentanti, importanta). Aparitia operei. Camerata florentina si Monteverdi.
    4. Stilul instrumental concertant in creatia secolului al XVII-lea si inceputul secolului al XVIII-lea (creatori ai preclasicismului muzical A. Vivaldi, J.Ph. Rameau, D. Scarlatii etc.). J.S. Bach - creatia instrumentala, importanta temperantei sonore, creatia vocal-instrumentala de opera baroca. (Purcelle, Haendel).
    5. Premise ale aparitiei clasicismului muzical (D. Scarlatti, fiii lui J.S. Bach, Scoala de la Mannheim). Forma de "sonata" (semnificatie) evolutia simfoniei si a cvartetului clasic (J. Haydn); muzica simfonica si de opera (W.A. Motzart); simfonismul, sinteza clasica, premise romantice (L. van Beethoven).
    6. Romantismul: incadrarea in epoca, trasaturi generale, forme si genuri predilecte, evolutia si perfectionarea instrumentelor, importanta pianului, virtuozitatea instrumentala. Scolile muzicale nationale; compozitori reprezentativi (cu precadere Fr. Schubert, R. Schumann, F. Chopin, Fr. Liszt, J. Brahms, P.I. Ceaikovski, G. Verdi, R. Wagner).
    7. Diversitatea stilistica la sfarsitul sec. al XIX-lea si inceputul sec. XX; impresionism, post-romantism, expresionism, compozitori reprezentativi (in special C. Debussy, R. Strauss, A. Schonberg si noua scoala vieneza). Avangarda muzicala contemporana; multitudinea orientarilor stilistice ale secolului nostru (de la neoclasicism la muzica concreta si electronica; aleatorismul, constructivismul, sisteme muzicale de sinteza, compozitori reprezentativi I. Stravinski, B. Bartok, O. Messaiaen, K. Stockhausen, Boulez, Y. Xenakis, Cage s.a.).

    B. Istoria muzicii romanesti

    1. G. Enescu - creator si interpret; national si universal in opera compozitorului
    2. Creatori romani in perioada interbelica (M. Jora, P. Constantinescu s.a.)
    3. Directii si semnificatii in creatia muzicala romaneasca din a doua jumatate a sec. XX (A. Stroe, St. Niculescu, I. Olah, A. Vieru, W. Berger s.a.)

    2. Programa pentru istoria baletului

    Continuturi:
    1. Dansul in Grecia Antica:
    - dansul alaturi de muzica si poezie
    - felurile dansului antic grecesc
    2. Nasterea si fundamentarea baletului
    - Ballet comique de la reine. Epoca lui Ludovic al XIV-lea. Academia de dans; Lully, Moliere - comedia balet.
    3. J.G. Noverre - reformator si teoretician al baletului "Scrisori despre dans si balete".
    4. Baletul in epoca romantica
    - climatul romantic; F. Taglioni, "Silfida". Caracterele artei noi. F. Elsser, C. Grisi si "Gissele". Rolul celor trei dansatoare in evolutia baletului.
    - J. Perrot, J. Marsilie, A. de Saint-Leon, C. Blasis. Caracterele baletului in perioada romantica pana la sfarsitul sec. XIX in Franta, Italia, Danemarca.
    - A. Bournonville. Baletul in Rusia. Infiintarea scolilor imperiale si regale de dans. Coregrafi.
    - P.I. Ceaikovski si noua orientare in muzica de balet: "Frumoasa din padurea adormita", "Lacul lebedelor", "Spargatorul de nuci".
    - Marius Petipa, personalitate artistica si creatoare.
    5. Precursorii modernismului
    Lois Fuller, Isadora Duncan, E. Dalecose
    6. S. Diaghilev si "Baletele ruse". Coregrafi, compozitori, interpreti, baletele.
    7. Perioada experimentala in baletul contemporan.
    - suprarealismul in balet I. Stravinski, Serge Lifar si neoclasicismul.
    8. Expresionismul german si sinteza anglo-americana
    - baletul in Germania, Anglia, America.
    9. Baletul post-modern. Baletul contemporan.
    -  tehnica, expresie in baletul american, olandez, alte incercari, coregrafi, interpreti, festivaluri.
    10. Baletul in Romania:
    - evolutie, coregrafi, compozitori, interpreti
    - Floria Capsali - fondator de scoala nationala
    - balete romanesti

    3. Programa pentru proba practica

    MUZICA

    I. Sectia instrumentala

    - A) un studiu - cel putin la nivelul clasei a XII-a;
    - B) doua lucrari la alegere, diferite ca stil, caracter, forma - cel putin din programa clasei a XII-a;
    - C) citire la prima vedere - minimum 12 masuri, la nivelul clasei a XII-a.
    Proba C) se va desfasura astfel:
    In ziua probei, comisia elaboreaza un numar de subiecte egal cu cel putin jumatate din numarul candidatilor. Pentru fiecare instrument subiectele vor fi de acelasi nivel. In ziua examenului, candidatul va extrage un bilet din cele pregatite de comisie.
    Nota la proba practica se calculeaza ca medie aritmetica cu doua zecimale, fara rotunjire, din notele acordate la probele A, B, C.

    II. Sectia teoretica

    A) Auz muzical
    - 2 intervale simple
    - 2 intervale compuse (pana la cvintadecima inclusiv)
    - 2 trisonuri in pozitia stransa
    - 2 trisonuri in pozitia larga
    B) Solfegiu la prima vedere, de 12 masuri de 4 sau 3 timpi, in cheile sol si fa, in tonalitati cu maximum 3 alteratii constitutive, cu salturi de maximum decima mare, cu maximum 4 durate pe timp, cu elemente de conflict metro-ritmic: sincope, contratimpi, anacruze, cu inflexiuni modulatorii si modulatii pasagere la tonalitati apropiate - o cvinta ascendenta, respectiv descendenta, la relativa, la omonima.
    Se va analiza solfegiul in plan melodic si ritmic.
    C) Dictat:
    1) dictat melodic de 12 masuri, de complexitate si continut similare celor de la proba de solfegiu;
    2) dictat armonic la 4 voci de 8 masuri, in tonalitati majore, cu maximum 2 alteratii constitutive, cu acorduri placate, cu valori de patrimi, doimi si note intregi.
    Nota la proba practica se calculeaza ca medie aritmetica cu doua zecimale, fara rotunjire, din notele acordate la probele A, B, C.

    III. Sectia canto

    A) trei lucrari cuprinzand o arie antica, un lied si o piesa romaneasca;
    B) solfegiu la prima vedere in cheile sol si fa intr-o tonalitate cu 1 sau 2 alteratii constitutive, cu inflexiuni modulatorii, continand intervale simple, intr-una din masurile de 2, 3 sau 4 timpi cu formule ritmice accesibile (triolete, sincope, contratimpi).
    C) Se va analiza solfegiul in plan melodic si ritmic.
    IV. Sectia canto popular
    A) trei lucrari cuprinzand o doina/balada si 2 melodii populare in ritmuri diferite din zona de provenienta a candidatului.
    B) solfegiu la prima vedere in cheile sol si fa intr-o tonalitate cu 1 sau 2 alteratii constitutive, cu inflexiuni modulatorii, continand intervale simple, intr-una din masurile de 2, 3 sau 4 timpi cu formule ritmice accesibile (triolete, sincope, contratimpi).
    C) Se va analiza solfegiul in plan melodic si ritmic.
    Nota la proba practica se calculeaza ca medie aritmetica cu doua zecimale, fara rotunjire, din notele acordate la probele A, B, C.

    4. Programa pentru proba practica

    COREGRAFIE

    A) Dans clasic - studiu la sala.
    B) Repertoriu - variatii clasice. Din repertoriul de trei variatii clasice impuse, elevul va interpreta partitura din biletul extras la examen si va analiza teoretic forma, continutul si integrarea, acesteia in spectacolul din care face parte.
    Variatiile impuse sunt:
    Fete:    P.I. Ceaikovsky: "Frumoasa din padurea adormita" - actul I
             L. Minkus: "Don Quijote" - actul III
             A. Adam: "Gissele" - actul I (varianta Gisselei)
    Baieti:  L. Minkus: "Don Quijote" - actul III
             R. Drigo: "Corsarul" - actul II
             P.I. Ceaicovsky "Lacul lebedelor" - actul III
    Nota la proba practica se calculeaza ca medie aritmetica cu doua zecimale, fara rotunjire, din notele acordate la probele A, B.
    Notele acordate la probele A, B, C (respectiv A, B pentru coregrafie) precum si nota finala a probei practice sunt consemnate in borderouri cu rubricatie corespunzatoare specialitatii. Aceste documente vor fi pregatite de catre comisia de examen, inainte de inceperea probei practice.
    Nota finala de la proba practica va fi consemnata de asemenea in fisa individuala a candidatului.

           PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU PSIHOLOGIE - BACALAUREAT 2002

    I. STATUTUL DISCIPLINEI

    In cadrul examenului de Bacalaureat 2002, Psihologia are statut de disciplina optionala. Psihologia poate fi aleasa la proba E sau la proba F, in functie de filiera, profil si specializare.
    Proba de examen la Psihologie este o proba scrisa cu durata de 3 ore.

    II. OBIECTIVE DE EVALUARE

    Candidatii vor fi capabili sa:
    1. defineasca termeni psihologici, concepte si procese psihice;
    2. caracterizeze si sa analizeze procese psihice si componente ale sistemului de personalitate;
    3. stabileasca si sa analizeze relatii intre diferite procese psihice si intre componentele sistemului de personalitate;
    4. compare diferita procese psihice;
    5. exemplifice adecvat modul de manifestare a diferitelor procese psihice in situatii concrete;
    6. elaboreze sinteze tematice pe baza unei structuri de idei sau pornind de la un text dat;
    7. elaboreze enunturi/text cu caracter psihologic, pornind de la concepte date;
    8. utilizeze corect limbajul de specialitate.

    III. CONTINUTURI

    1. Senzatiile
    1.1. Definirea si caracterizarea generala a senzatiilor
    1.2. Legile generale ale sensibilitatii
    2. Perceptia
    2.1. Perceptia ca proces si ca imagine primara obiectuala
    2.2. Legile perceptiei
    2.3. Observatia si spiritul de observatie*)
    3. Reprezentarea
    3.1. Reprezentarea ca proces si ca imagine mintala secundara
    3.2. Calitatile reprezentarilor*)
    3.3. Rolul reprezentarilor in activitatea mintala
    4. Gandirea
    4.1. Gandirea ca proces psihic central
    4.2. Algoritmica si euristica
    4.3. Notiunile si formarea lor*)
    4.4. Intelegerea*)
    4.5. Rezolvarea problemelor*)
    5. Limbajul
    5.1. Comunicare si cunoastere*)
    5.2. Functiile limbajului
    5.3. Formele limbajului
    6. Memoria
    6.1. Definire si caracterizare generala*)
    6.2. Procesele si formele memoriei
    6.3. Diferentele individuale si calitatile memoriei*)
    6.4. Memorie si uitare
    7. Imaginatia
    7.1. Caracterizarea procesului imaginativ
    7.2. Formele imaginatiei
    8. Motivatia
    8.1. Definitia si functiile motivatiei*)
    8.2. Formele motivatiei
    8.3. Motivatie si performanta. Optimum motivational
    9. Afectivitatea
    9.1. Definirea si specificul proceselor afective
    9.2. Proprietatile proceselor afective*)
    9.3. Clasificarea trairilor afective
    10. Vointa
    10.1. Calitatile vointei
    11. Deprinderile
    11.1. Locul si rolul deprinderilor in structura activitatii
    11.2. Felurile deprinderilor
    11.3. Etapele formarii deprinderilor si curba exercitiului*)
    11.4. Priceperi si obisnuinte*)
    12. Atentia
    12.1. Caracterizarea si definirea atentiei
    12.2. Formele atentiei si interactiunea lor*)
    12.3. Insusirile atentiei si educarea lor
    13. Personalitatea
    13.1. Omul ca personalitate
    13.2. Individ, persoana, personalitate*)
    14. Temperamentul
    14.1. Latura dinamico-energetica a personalitatii
    14.2. Tipurile de activitate nervoasa superioara
    14.3. Locul temperamentului in sistemul de personalitate*)
    14.4. Particularitati psihologice ale temperamentelor*)
    15. Aptitudinile
    15.1. Latura instrumental-operationala a personalitatii
    15.2. Clasificarea aptitudinilor
    16. Caracterul
    16.1. Latura relational-valorica a personalitatii
    16.2. Sistemul de atitudini; structuri caracteriale

    NOTA:
    - Temele fara *) sunt incluse in programa pentru examenul de bacalaureat atat a elevilor care au studiat psihologia 1 ora pe saptamana, cat si acelor care au studiat 2 ore pe saptamana.
    - Temele marcate cu *) sunt incluse NUMAI in programa pentru examenul de bacalaureat a elevilor care au studiat psihologia 2 ore pe saptamana.
    - Manualul recomandat: PSIHOLOGIE, manual pentru clasa a X-a scoli normale si licee, E.D.P., Bucuresti, 1996; autori: Paul Popescu Neveanu, Mielu Zlate, Tinca Cretu.

    IV. PROBA DE EXAMEN

    Structura probei de examen poate include subiecte concepute dupa modelul itemilor de tip pereche (asociere); itemi cu raspuns scurt; intrebari structurate; eseu structurat pe baza unor puncte de reper; eseu nestructurat (sinteza pornind de la o idee sau enunt cu caracter psihologic) etc.
    Prezentarea urmatorului exemplu de proba (subiecte si barem de corectare si notare) constituie un sprijin important pentru profesori si elevi in ceea ce priveste familiarizarea cu modul de formulare a subiectelor, precum si cu modalitatea de notare a diferitelor elemente de continut.

    Proba scrisa la Psihologie

    - Toate subiectele sunt obligatorii. Se acorda 10 puncte din oficiu.
    - Timpul efectiv de lucru este de trei ore.

    I. In coloana A sunt enumerate categorii de aptitudini, iar in coloana B sunt numerotate enunturi adevarate referitoare la acestea. Scrieti pe foaia de examen asocierile dintre fiecare litera din coloana A si cifra/cifrele corespunzatoare din coloana B.
           A                                         B
a. Aptitudini simple       1. Reprezinta acele categorii de aptitudini
                              care mijlocesc eficienta activitatii
b. Aptitudini complexe        intr-un anumit domeniu, cum ar fi
                              muzica sau sportul.
                           2. Se refera la acea categorie de
c. Aptitudini speciale        aptitudini utile in toate domeniile de
                              activitate sau in cele mai multe dintre
                              acestea.
d. Aptitudini generale     3. In aceasta categorie de aptitudini sunt
                              incluse toate proprietatile
                              sensibilitatii de tipul acuitatii
                              vizuale, tactile, olfactive etc.
                           4. Inteligenta este considerata a fi cea
                              mai importanta aptitudine din aceasta
                              categorie.
                           5. Se situeaza la un nivel mai inalt,
                              nefiind o simpla insumare, reunire de
                              aptitudini, ci, mai degraba, o structura
                              integrativa, o matrita.                  15 puncte

 II. Atentia face parte din categoria fenomenelor psihice care sustin
     energetic activitatea.
     A. Definiti atentia.                                               3 puncte
     B. Mentionati caracteristicile atentiei.                           6 puncte
     C. Precizati formele atentiei si criteriile dupa care acestea se
        clasifica.                                                      7 puncte
     D. Fie urmatorii trei termeni: stare de veghe, stare de
        vigilenta, atentie. Elaborati un text, de aproximativ o
        jumatate de pagina, in care sa evidentiati legaturile dintre
        acesti termeni, utilizandu-i in sensul specific psihologiei.   10 puncte

III. Precizati in ce consta rolul mecanismelor verbale in activitatea
     observativa, construind si un exemplu adecvat pentru a-l ilustra. 15 puncte

 IV. Analizati interactiunea imaginatiei cu memoria, gandirea si
     limbajul.                                                         20 puncte

  V. Pornind de la definitia deprinderilor, explicati de ce acestea
     sunt considerate conditii importante pentru desfasurarea
     activitatilor complexe.                                           14 puncte

     Barem de corectare si notare

  I. Cate 3 puncte pentru fiecare asociere corecta, dupa cum urmeaza:
     a: 3                                                               3 puncte
     b: 5                                                               3 puncte
     c: 1                                                               3 puncte
     d: 2, 4                                                            6 puncte
                                                                Total: 15 puncte

 II. A. - definitia atentiei;                                           3 puncte
     B. - mentionarea caracteristicilor atentiei: orientarea
          spre ceva anume; selectivitatea; concentrarea
          optima etc.;                                                  6 puncte
     C. - precizarea formelor atentiei (5 forme x 1p.) si a
          criteriilor dupa care acestea se clasifica
          (2 criterii x 1p.);                                           7 puncte
     D. - cate 2 puncte pentru fiecare termen corect
          utilizat in sensul specific psihologiei;            3 x 2p =  6 puncte
     - evidentierea explicita a relatiei dintre termeni;                2 puncte
     - calitatea stiintifica a textului elaborat (limbaj,
       corectitudine, coerenta);                                        1 punct
     - incadrarea in limita de spatiu.                                  1 punct
                                                                Total: 26 puncte

III. - precizarea celor cinci roluri ale mecanismelor
       verbale in activitatea observativa;                    5 x 2p = 10 puncte
     - exemplificare adecvata, conform cerintei.                        5 puncte
                                                                Total: 15 puncte

 IV. Evidentierea in analiza a urmatoarelor idei:
     - spre deosebire de memorie, care are un caracter reproductiv,
       imaginatia este cu atat mai valoroasa cu cat rezultatele sale
       sunt mai diferite, deosebite fata de experienta subiectului
       sau a societatii;                                                4 puncte
     - memoria ofera imaginatiei material pentru combinarile sale,
       imaginatia neputand exista fara memorie;                         4 puncte
     - spre deosebire de gandire, prin care omul cunoaste si intelege
       ceea ce este esential, general, ipotetic posibil, dar
       fundamentat logic, imaginatia exploreaza nelimitat
       necunoscutul, posibilul, viitorul;                               4 puncte
     - gandirea, inteligenta ghideaza productia imaginativa, iar
       imaginatia participa la elaborarea ipotezelor si la gasirea
       strategiilor de rezolvare a problemelor;                         4 puncte
     - dezvoltarea imaginatiei este dependenta, intr-o anumita masura,
       de nivelul limbajului;                                           2 puncte
     - imaginatia implica in toate formele ei de manifestare
       mecanismele limbajului.                                          2 puncte
     Se puncteaza orice formulare avand acelasi sens cu ideile
     mentionate.                                                Total: 20 puncte

  V. - definitia deprinderilor;
     Evidentierea in explicatie a urmatoarelor idei:
     - se automatizeaza acele componente ale activitatii care se
       executa intotdeauna la fel, se repeta frecvent si se exerseaza
       mult;                                                            2 puncte
     - reducerea la minimum a efortului voluntar si a controlului
       constient, analitic;                                             2 puncte
     - actiunea se schematizeaza si se prescurteaza;                    2 puncte
     - deprinderile dobandesc operativitate;                            2 puncte
     - se desfasoara involuntar pentru ca sunt postvoluntare, dar pot
       fi trecute usor sub control constient si voluntar;               2 puncte
     - deprinderile nu functioneaza izolat, ci integrate in activitati
       complexe care se desfasoara intentionat si constient;            2 puncte
     Se puncteaza orice formulare avand acelasi sens cu ideile
     mentionate.                                                Total: 14 puncte
     Total test: 90 de puncte. Se acorda 10 puncte din oficiu.

                     EXAMENUL DE BACALAUREAT 2002

    PEDAGOGIE PRESCOLARA SI SCOLARA, ELEMENTE DE PSIHOLOGIA COPILULUI
    - invatatori - educatoare - dubla specializare -

    A. OBIECTIVE GENERALE

    a. Obiective vizand planul cunoasterii
    1. Asimilarea conceptelor fundamentale ale pedagogiei si psihologiei.
    2. Dezvoltarea capacitatilor de utilizare a conceptelor si a normelor pentru analiza critica a unor conceptii, orientari, situatii, procese, stari si evenimente; formarea gandirii pedagogice si psihologice evaluativ critice, interpretative.
    b. Obiective vizand planul capacitatilor
    3. Dezvoltarea capacitatilor de proiectare, conducere si evaluare a proceselor de instruire.
    4. Dezvoltarea creativitatii pedagogice si psihologice in conceperea si realizarea procesului didactic, promovarea inovatiilor in invatamantul prescolar si primar.
    c. Obiective vizand planul atitudinilor
    5. Dezvoltarea motivatiei pozitive si formarea unei atitudini favorabile fata de profesiunea de cadru didactic, a receptivitatii si responsabilitatii fata de schimbarile inovatoare din educatie.
    6. Dezvoltarea unei atitudini pozitive fata de evolutia personalitatii elevului, a asigurarii sanselor de acces, de reusita scolara si sociala pentru toti copiii.

    B. TEMATICA, ARII DE CONTINUT

    1. DIDACTICA PRESCOLARA SI SCOLARA

    Cap. I. Procesul de invatamant - obiect de studiu al didacticii

    1.1 Definirea procesului de invatamant
    1.2 Procesul de invatamant ca relatie predare-invatare-evaluare
    1.3 Procesul de invatamant ca act de comunicare
    1.4 Analiza sistemica a procesului de invatamant
    1.5 Caracterul formativ-educativ al procesului de invatamant

    Cap. II. Obiectivele procesului de invatamant din gradinita si invatamantul primar

    2.1 Definirea conceptului de obiectiv educational si analiza functiilor sale pedagogice
    2.2 Organizarea pe niveluri a obiectivelor educationale; sisteme de clasificare
    2.3 Operationalizarea obiectivelor educationale in gradinita si invatamantul primar
    2.4 Aplicatii. Elaborarea unor seturi de obiective operationale pentru continuturi specifice invatamantului prescolar si primar

    Cap. III. Principiile procesului de invatamant. Particularitati ale aplicarii acestora in invatamantul prescolar si primar

    3.1 Suportul stiintific al principiilor si normelor didactice
    3.2 Sistemul principiilor didactice
    - Principiul participarii constiente si active a prescolarilor si scolarilor in procesul de invatamant
    - Principiul caracterului intuitiv al invatamantului (principiul intuitiei)
    - Principiul legarii teoriei de practica
    - Principiul invatamantului sistematic si continuu
    - Principiul insusirii temeinice a cunostintelor si deprinderilor
    - Principiul accesibilitatii si individualizarii invatamantului
    - Principiul asigurarii conexiunii inverse (retroactiunii) in procesul de invatamant

    Cap. IV. Continutul invatamantului prescolar si primar

    4.1 Notiunea de continut al invatamantului
    4.2 Surse si criterii de selectie a continutului invatamantului
    4.3 Organizarea pedagogica a continutului invatamantului prescolar si primar (planul de invatamant, programa scolara, manualul scolar)

    Cap. V. Metode si mijloace de invatamant folosite in gradinita si invatamantul primar

    5.1 Notiunea de metoda de predare-invatare. Functii si insemnatate
    5.2 Notiunea de metode activ-participative
    5.3 Sistemul metodelor utilizate in invatamantul prescolar/primar; caracteristici, reguli de utilizare, valoarea fiecarei metode de invatamant
    5.4 Sistemul mijloacelor de invatamant si functiile acestora
    5.5 Strategia didactica
    5.6 Stiluri de activitate didactica
    5.7 Aplicatii: proiectarea ansamblului de metode, procedee si mijloace de invatamant necesare predarii unei activitati/lectii

    Cap. VI. Relatiile invatator - elevi

    6.1 Interrelatiile invatator - elevi; semnificatii pedagogice
    6.2 Caracteristici ale relatiilor invatator - elevi
    6.3 Tipuri de relatii invatator - elevi

    Cap. VII. Moduri si forme de organizare a procesului de invatamant in gradinita si invatamantul primar

    7.1 Notiuni generale privind organizarea procesului de invatamant
    7.2 Formele de organizare a activitatii instructiv-educative din gradinita
    7.3 Organizarea procesului de invatamant pe clase si lectii
    7.4 Probleme psihopedagogice ale organizarii procesului de invatamant pe clase si lectii
    7.5 Tipuri fundamentale de lectii

    Cap. VIII. Evaluarea in procesul de invatamant

    8.1 Evaluarea - componenta a procesului de invatamant
    8.2 Functiile evaluarii in procesul didactic
    8.3 Operatiile principale ale evaluarii
    8.4 Modalitati de integrare a actiunilor evaluative in procesul de invatamant
    8.5 Tipuri de rezultate scolare supuse evaluarii
    8.6 Metode de verificare a rezultatelor scolare in gradinita si invatamantul primar
    8.7 Aprecierea rezultatelor scolare
    8.8 Educarea capacitatii de autoevaluare la elevi
    8.9 Aplicatii: elaborarea unor probe de evaluare

    Cap. IX. Imbunatatirea rezultatelor scolare si combaterea insuccesului scolar

    9.1 Definirea conceptului de "succes scolar"
    9.2 Factori determinanti ai reusitei scolare
    9.3 Prevenirea si inlaturarea esecului scolar
    9.4  Diferentierea si individualizarea invatarii in gradinita si invatamantul primar

    Cap. X. Proiectarea activitatii didactice in invatamantul prescolar/primar

    10.1 Proiectarea - conditie a unei activitati didactice reusite; cerinte ale proiectarii didactice
    10.2 Continutul si structura proiectarii procesului de invatamant
    10.3 Etape (niveluri) ale proiectarii procesului de invatamant
    10.4 Aplicatii: proiectarea unor tipuri de lectii/activitati.

    Manuale: Pedagogie prescolara. Didactica, Mateias A., Popescu E., Rafaila E., Serbu F. si Didactica, Cerghit I., Radu I.T., Vlasceanu Fl. (manual - editiile dupa care au studiat elevii).

    Nota: In pregatirea elevilor pentru examenul de bacalaureat la temele: continutul invatamantului, evaluarea in procesul de invatamant, proiectarea activitatii didactice, profesorii de pedagogie vor avea in vedere notiunile nou introduse prin Planul-cadru de invatamant la clasele I - IV si prin Metodologia evaluarii rezultatelor scolare prin calificative in invatamantul primar, in perspectiva structurii semestriale a anului scolar si aplicarii noului Plan-cadru de invatamant la clasele I - IV, incepand cu anul scolar 1998 - 1999.

    2. PSIHOLOGIA COPILULUI

    Cap. I. Caracterizarea cresterii si dezvoltarii psihice a copilului prescolar (3 ani - 6/7 ani)

    1.1. Caracterizare generala
    1.2. Coordonate ale dezvoltarii psihice
    1.3. Formele de activitate ale prescolarului: jocul, creatia
    1.4. Formarea si dezvoltarea personalitatii prescolarului

    Cap. II. Caracterizarea cresterii si dezvoltarii scolarului mic (6/7 ani - 10/11 ani)

    2.1. Dezvoltarea proceselor si capacitatilor cognitive la varsta scolara mica si modalitati de cultivare
    2.2. Restructurari in plan instrumental-operational la varsta scolara mica
    2.3. Restructurari in plan afectiv-motivational
    2.4. Vointa si atentia la varsta scolara mica
    2.5. Invatarea la varsta scolara mica
    2.6. Personalitatea scolarului mic si modelarea ei prin factori psihosociali

    Manual: Psihologia copilului. Golu P., Zlate M., Verza E. (manual - editia dupa care au studiat elevii).

    C. SCHEMA DE EVALUARE
 _________________________________________________________________________
| \              |            |            |            |       |         |
|   \            | Cunoastere | Capacitati |  Atitudini |       |         |
|     \ Obiective|            |            |            |       | Punctaj |
|       \        |____________|____________|____________| Total |   din   |
|         \      |            |            |            |       | oficiu  |
| Continut  \    |  O1 si O2  |  O3 si O4  |  O5 si O6  |       |         |
| Discipline  \  |            |            |            |       |         |
|_______________\|____________|____________|____________|_______|_________|
| Pedagogie      |            |            |            |       |         |
| prescolara si  |     25%    |      35%   |      5%    |   65% |     5%  |
| scolara        |            |            |            |       |         |
|________________|____________|____________|____________|_______|_________|
| Elemente de    |            |            |            |       |         |
| psihologia     |      7%    |      15%   |      3%    |   25% |     5%  |
| copilului      |            |            |            |       |         |
|________________|____________|____________|____________|_______|_________|
|      Total*)   |     32%    |      50%   |      8%    |   90% |    10%  |
|________________|____________|____________|____________|_______|_________|
    *) Totalul este de 100 puncte (100%). Procentele din casete reprezinta
ponderile care revin celor doua discipline de examen si tipurilor de obiective in evaluarea finala a candidatilor din totalul de 100 puncte (100%).

    D. PROBA DE EVALUARE (Exemplu)

  I. 1. Stabiliti corespondentele adecvate intre domeniile de
        clasificare a obiectivelor educationale mentionate in coloana
        A si tipurile de obiective specificate in coloana B, trecand
        in parantezele din coloana A literele corespunzatoare din
        coloana B.

                    A                     |        B
                                          |
    - Domeniul cognitiv (.............)   |  a) valorizare
    - Domeniul afectiv (..............)   |  b) intelegere
    - Domeniul psihomotor (...........)   |  c) evaluare
                                          |  d) automatism
                                          |  e) reactie dirijata
                                          |  f) caracterizare
                                          |  g) sinteza
                                                                        7 puncte

     2. Construiti cate un exemplu de obiectiv operational pentru
        disciplinele limba romana si matematica, respectand cele trei
        conditii ale operationalizarii complete.                       15 puncte
     3. Caracterizati metoda conversatiei, precizand conditiile de
        utilizare, valoarea si limitele acesteia.                      15 puncte
     4. Enuntati si comentati succint functiile evaluarii
        rezultatelor scolare.                                           8 puncte
     5. Construiti trei itemi (cu raspuns deschis, corect/gresit si
        cu alegere multipla) pentru verificarea cunostintelor
        elevilor din clasa a IV-a referitoare la substantiv.           15 puncte
     6. Formulati si sustineti propriul punct de vedere ("pro" si/sau
        "contra") cu privire la urmatorul enunt: "Stilul este o forma
        de exprimare a originalitatii cadrului didactic si o sursa
        generatoare, in acelasi timp, de noi practici didactice".       5 puncte

 II. Analizati succint caracteristicile dezvoltarii intelectuale la
     copilul prescolar sau de varsta scolara mica si demonstrati
     implicatiile ei educationale.                                     25 puncte

    NOTA: a) Nu se acorda fractiuni de punct
          b) Se acorda 10 puncte din oficiu
          c) Nota se calculeaza prin impartirea punctajului obtinut la 10

    Autori: Prof. univ. dr. Dan Potolea
            Prof. univ. dr. Ion T. Radu
            Prof. univ. dr. Ioan Neacsu

                     PROGRAMA PENTRU BACALAUREAT 2002

    LIMBA SI LITERATURA RUSA

    La sfarsitul ciclului liceal, potrivit prevederilor actualei Legi a invatamantului elevii vor trebui sa stapaneasca sistemele fonologic, lexical, gramatical si stilistic al limbii ruse, precum si elemente de cultura si civilizatie rusa, pentru a fi capabili sa recepteze si sa emita mesaje in situatii reale de comunicare.
    Pentru evaluarea competentelor de comunicare ale candidatilor, acestia vor fi solicitati:
    1. sa sustina un dialog situational (cu sau fara suport vizual), in cadrul caruia sa produca - in limita mijloacelor lingvistice disponibile - urmatoarele acte de limbaj:
    - a se prezenta/a prezenta pe cineva cuiva;
    - a exprima satisfactia/bucuria/regretul in legatura cu ceva;
    - a exprima, formal/informal, o rugaminte/un ordin/un indemn etc.;
    - a exprima indoiala/intentia/imposibilitatea realizarii unei actiuni;
    - a exprima o stare fizica/psihica;
    - a solicita/a da informatii despre: un itinerar, mijloacele de deplasare, scopul unei actiuni etc.;
    2. sa relateze clar, fluent si corect o intamplare reala sau imaginara/o situatie/o experienta personala, in limita mijloacelor lingvistice puse la dispozitie de manualele scolare parcurse;
    3. sa valorifice informatiile extrase, dintr-un material studiat la prima vedere (nu mai dificil decat textele studiate).
    Absolventii liceului vor sustine examenul de limba rusa ca proba obligatorie (de limba moderna) sau optionala.
    Se pastreaza aceeasi structura de pana acum (5 - 7 ore, 3 - 4 ore, 1 - 2 ore/saptamana si minoritati).

    CONTINUTURI, ELEMENTE SI STRUCTURI GRAMATICALE

    Acestea cuprind probleme de flexiune nominala si verbala, elemente de constructie (adverbul, prepozitia, conjunctia, interjectia), vorbirea directa si indirecta, precum si probleme de sintaxa a propozitiei si a frazei (notiuni generale privind coordonarea si subordonarea).

    CONTINUTURI, ELEMENTE SI STRUCTURI LEXICALE, TEME

    Adolescentul despre sine (portretul fizic si moral; aspiratii; timp liber).
    Adolescentul in interactiune sociala (in familie, in cercul de prieteni, in oras/sat, la scoala; servicii; institutii socio-culturale si de loisir).
    Adolescentul si natura (spatiul, timpul; protectia mediului inconjurator).
    Adolescentul si spatiul de cultura si civilizatie rusa:
    - istorie, geografie, zone geografice (Siberia, Baikalul, Volga);
    - mari orase, obiective turistice (Moscova, Sankt-Petersburg);
    - literatura (A.S. Puskin, M.T. Lermontov, L.N. Tolstoi, S.A. Esenin);
    - muzica (P.I. Ceaikovski);
    - pictura (I.E. Repin, I.I. Levitan)

    TEXTE (PENTRU L1, AVANSATI)
    (1 - 2 ore saptamanal)

    Anul V de studiu: "Bucuresti", "Noi calatorim, calatorim, calatorim ..."
    Romantismul. A.S. Puskin, M.T. Lermontov (clasa a IX-a)
    Anul VI de studiu: Excursie prin Moscova, Teatrul Academic de Arta din Moscova, Prin Galeriile Tretiakov, I.S. Turgheniev (clasa a X-a)
    Anul VII de studiu: Sa cunoastem "Inelul de Aur al Rusiei", Despre profesie, Sankt-Petersburg I, II; A.P. Cehov (clasa a XI-a)
    Anul VIII de studiu: A.S. Puskin, Lev Nikolaevici Tolstoi, F.M. Dostoievski, Serghei Esenin (clasa a XII-a)

    Se recomanda urmatoarele manuale:
    Clasa a IX-a autori: Lelia Musat, Dana Cojocaru, editia 1995 si urmatoarele
    Clasa a X-a autori: Diana Tetean, editia 1997 si urmatoarele
    Clasa a XI-a autori: Onufrie Vinteler si Odarca Ardelean, editia 1997 si urmatoarele
    Clasa a XII-a autori: Lelia Musat si Antoaneta Olteanu, editia 1998 si urmatoarele

    Mentiune:
    Pentru liceele in care nu s-au folosit in cei patru ani de studiu manualele indicate mai sus la nivelul L1 - avansati - se recomanda ca elevii sa se pregateasca dupa urmatoarele manuale:
    Clasa a IX-a autori: A. Safta, E. Fodor, editia 1995 si urmatoarele
    Clasa a X-a autori: Dudnicov, O. Tudor, editia 1995 si urmatoarele
    Clasa a XI-a autori: L. Farcas, O. Tudor, editia 1995 si urmatoarele
    Clasa a XII-a autori: L. Farcas, O. Tudor, editia 1995 si urmatoarele

    TEXTE PENTRU L1, AVANSATI
    (1 - 2 ore saptamanal)

    Anul V de studiu: Bunicul meu, Transportul urban, M.I. Lermontov "Panza" (clasa a IX-a)
    Anul VI de studiu: Despre vreme, Siberia, Cum au fost salvate monumentele din Sankt-Petersburg, Capitala, Inima tarii, Din istoria Moscovei (clasa a X-a)
    Anul VII de studiu: C. Brancusi, Galeriile Tretiakov, G. Enescu, Lev Nikolaevici Tolstoi, - "Balul Natasei", Baikalul (clasa a XI-a)
    Anul VIII de studiu: Serghei Esenin, "Orasul - muzeu de pe Neva", A.S. Puskin, F.M. Dostoievski (clasa a XII-a).

    TEXTE PENTRU L2, INCEPATORI
    (1 - 2 ore saptamanal)

    Anul IV de studiu: Tara, Oamenii, Natura, Scrisoare de la Constanta, La magazinul universal, "Panza" (clasa a VIII-a)
    Anul V de studiu: Mihai Viteazul, Transportul Urban, A.S. Puskin - "O dimineata de iarna" si M.I. Lermontov - "Panza" (clasa a IX-a)
    Anul VI de studiu: Despre vreme, Siberia, Cum au fost salvate monumentele din Sankt-Petersburg, Capitala, Inima tarii, Din istoria Moscovei (clasa a X-a)
    Anul VII de studiu: C. Brancusi, Galeriile Tretiakov, G. Enescu, Lev Nikolaevici Tolstoi, - "Balul Natasei", Baikalul (clasa a XI-a).

    MANUALE VALABILE

    Continuturile, elementele si structurile lexico-gramaticale sunt incluse in urmatoarele manuale pentru clasele VIII - XII (anii IV - VII de studiu).
    Clasa a X-a autori: Ecaterina Fodor, Aneta Safta, editia 1995 si urmatoarele (anul V de studiu)
    Clasa a XI-a autori: L. Dudnikov, Ortansa Tudor, editia 1995 si urmatoarele (anul VI de studiu)
    Clasa a XII-a autori: L. Farcas, O. Tudor, editia 1995 si urmatoarele (anul VII de studiu)

    Pentru minoritati se va folosi manualul de anul IV (clasa a VIII-a):
    Clasa a VIII-a autori: Cornelia Dumitriu, Carmen Vileciu, Elena Proca, editia 1995 si urmatoarele (anul IV de studiu).

    PRECIZARI

    1. Atat la proba orala, cat si la proba scrisa, candidatii care au studiat limba rusa ca limba moderna 5 - 7 ore si, respectiv, 3 - 4 ore saptamanal vor fi solicitati sa demonstreze capacitatea de intelegere a unui text necunoscut, sa formuleze aprecieri, sa faca referiri la alti autori sau la opere avand o tema comuna sau apropiata.
    2. Pentru elevii care au studiat 1 - 2 ore saptamanal si pentru minoritati obiectivele, continuturile si tipurile de itemi raman aceleasi de pana acum.
    3. Textele necunoscute folosite pentru cele doua probe de examen, orala sau scrisa, nu exclud studierea textelor din manual deoarece acestea constituie cele mai bune surse pentru ca elevii:
    - sa se familiarizeze cu diferite genuri si stiluri literare si neliterare;
    - sa abordeze orice nou text din manual ca pe un text necunoscut;
    - sa-si imbogateasca vocabularul;
    - sa-si imbogateasca cunostintele legate de cultura si civilizatia rusa;
    - sa-si insuseasca structuri gramaticale noi si sa si le consolideze pe cele vechi;
    - sa invete sa analizeze si sa interpreteze un text, exprimand opinii si judecati de valoare personale;
    - sa comunice mai bine oral si scris.

                 PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT 2002

    LIMBA SI LITERATURA SARBA

    I. Sadrzaj programa srpskog jezika i knjizevnosti
    1. Narodna knjizevnost (Narodne pesme, pripovetke, krace narodne umotvorine).
    Lirske pesme. Podela (poslenicke, mitoloske, obredne, prigodne, ljubavne, saljive).
    Lirsko - epske pesme. (Hasanaginica).
    Epske pesme. (Zidanje Skadra, Car Lazar i carica Milica, Marko pije uz ramazan vino, Starina Novak i knez Bogosav; Pocetak bune protiv dahija).
    Pripovetke. (U cara Trojana kozje usi, Ero i Turcin).
    2. Strednjovekovna knjizevnost: Sveti Sava; Zivot i prosvetiteljsko delo; Dositej Obradovic; Zivot i prosvetiteljsko delo.
    3. Knjizevnost doba romantizma: Vuk Stefanovic Karadzic. Rad na reformi knjizevnog jezika i pravopisa. Rad na sakupljanju narodnih umotvorina; Petar Petrovic Njegos. Zivot i pesnicko delo (Gorski vijenac - opsti prikaz); Branko Radicevic (Dacki rastanak, Kad mlidijah umreti - knjizevni komentar); Dura Jaksic (Na Liparu - knjizevni komentar); Jovan Jovanovic Zmaj (Dulici, Dulici uveoci - opsti prikaz); Laza Kostic (Santa Maria della Salute - knjizevni komentar);
    4. Realizam: Laza Lazarevic (Sve ce narod pozlatiti - knjizevni komentar); Vojislav Ilic (U poznu jesen Grm - knjizevni komentar); Radoe Domanovic (Danga - knjizevni komentar): Aleksa Santic (Mi znamo sudbu - knjizevni komentar);
    5. Novi realizam: Borislav Stankovic (Necista krv - opsti prikaz); Petar Kocic (Jazavac pred sudom - opsti prikaz); Branislav Nusic (Gospoda ministarka - knjizevni komentar).
    6. Moderna poezija: Jovan Ducic (Morska vrba - knjizevni komentar); Milan Rakic (Dolap, Na Gazi Mestanu - knjizevni komentar).
    7. Knjizevnost XX. - og veka: Ivo Andric (Most na Zepi - knjizevni komentar, Na Drini cuprija - opsti prikaz); Milos Crnjanski (Seobe - opsti prikaz); Desanka Maksimovic (Strepnja, Krvava bajka - knjizevni komentar); Veljko Petrovic (Ratar - knjizevni komentar); Branko Copic - (Basta sljezove boje - knjizevni komentar); Dobrica Copic (Koreni - opsti prikaz); Stevan Raickovic (Kamena uspavanka - knjizevni komentar); Vasko Popa (Patka - knjizevni komentar).
    Napomene: Kandidati Filolockog smera ce naknadno spremiti sledeca poglavlja iz udzbenika za VIII, razred: Recnik, Sintaksa, Morfoloska analiza.

    Glavni ciljevi i zadaci nastave srpskog jezika i knjizevnosti:
    - raspoznavanje etapa u izradi pismenih sastava;
    - primenjivanje teorijskih stecenih znanja na casovima teorije knjizevnosti;
    - raspoznavanje osobenosti knjizevnih pravaca;
    - raspoznavanje i obrazlozenje stilskih razlika u pismenom izrazavanju;
    - poznavanje imena knjizevnih likova, njihovog mesta i uloge u knjizevnim delima;
    - postovanje normi knjizevnog jezika prilikom pismenog izrazavanja;
    - elaboracija knjizevnog komentara, karakterizacije knjizevnih likova, komparativno prikazivanje dva knjizevna dela, dva pisca ili dva knjizevna perioda, sintezu knjizevne delatnosti pojedinih pisaca;
    - argumentovanje poznavanja osnovnih knjizevnoteorijskih pojmova.

    Literatura:
    Srpska i hrvatska knjizevnost, XI. razred - 1990
    Srpska i hrvatska knjizevnost, X. razred - 1990
    Srpska knjizevnost - XI. razred - 1996
    Srpska knjizevnost - XII. razred - 1995

               PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT 2002

    LIMBA SI LITERATURA SLOVACA

    SLOVENSKA LITERATURA

    Pre realny a humanitny smer lycei s vyucovacim jazykom slovenskym.

    1. L'udova slovesna tvorba. Vznik, rozsirovanie a charakteristiky. L'udova epika a lyrika. L'udova piesen, balada, rozpravka, povest'.
    2. Stredoveka staroslovienska a latinska literatura. Moravsko-panonske legendy o Cyrilovi a Metodovi (vseobecny prehl'ad). Legenda o Svoradovi a Benediktovi (vseobecny prehl'ad).
    3. Hugolin Gavlovic: "Valaska skola, mravov stodola (vseobecny prehl'ad).
    4. Juraj Fandly: Duverna zmluva medzi mnichom a diablom (vseobecny prehl'ad).
    5. Jozef Ignac Bajza: Rene mladenca prihody a skusenosti. Prvy slovensky roman (vseobecny prehl'ad).
    6. Jan Kollar: Slavy dcera (literarny rozbor).
    7. Jan HoIIy: Svatopluk (literarny rozbor), Selanky (literarny rozbor).
    8. Vyznam osobnosti a diela L'udovita Stura.
    9. Samo Chalupka: Mor ho! (literarny rozbor).
    10. Janko Kral: Zakliata panna vo Vahu a divny Janko (literarny rozbor).
    11. Andrej Sladkovic - tvorca literarnych skvostov v spisovnej slovencine: Marina a Detvan (literarny rozbor).
    12. Jan Botto: Smrt' Janosikova (literarny rozbor).
    13. Jozef Miloslav Hurban: Od Silvestra do Troch kral'ov (literarny rozbor).
    14. Jan Kalinciak: Restavracia (literarny rozbor).
    15. Gustav Kazimir Zechenter Laskomersky: Lipovianska masa (literarny rozbor).
    16. Jan Chalupka: Kocurkovo (literarny rozbor).
    17. Jan Palarik: Inkognito a Zmierenie alebo Dobrodruzstvo pri obzinkoch (literarny rozbor).
    18. Pavol Orszagh Hviezdoslav: Prehl'ad diela.
    19. Pavol Orszagh Hviezdoslav: Hajnikova zena (literarny rozbor).
    20. Pavol Orszagh Hviezdoslav: Ezo Vlkolinsky (literarny rozbor).
    21. Svetozar Hurban Vajansky: Tatry a more (vseobecny preh'ad).
    22. Martin Kukucin: Dom v strani (literarny rozbor).
    23. Martin Kukucin: Neprebudeny (literarny rozbor).
    24. Bozena Slancikova Timrava: Tapakovci (literarny rozbor).
    25. Bozena Slancikova Timrava: Skusenost' (literarny rozbor).
    26. Jozef Gregor Tajovsky: Statky - zmatky (literarny rozbor).
    27. Jozef Gregor Tajovsky: Maco Mliec (literarny rozbor).
    28. Ivan Krasko: Otcova rol'a (literarny rozbor).
    29. Janko Jesensky: Vyhnali ma (literarny rozbor).
    30. Ladislav Nadasi Jege: Adam Sangala (literarny rozbor).
    31. Jozef Ciger Hronsky: Jozef Mak (literarny rozbor).
    32. Milo Urban: Zivy bic (literarny rozbor).
    33. Frantisek Svantner: Dama (literarny rozbor).
    34. Margita Figuli: Tri gastanove kone (literarny rozbor).
    35. Jan Kostra: Peniaztek (literarny rozbor).
    36. Milan Rufus: Vyjdi z lesa a klcuj les (literarny rozbor).
    37. Frantisek Hecko: Cervene vino (literarny rozbor).
    38. Alfonz Bednar: Cudzi (literarny rozbor).
    39. Vincent Sikula: prehl'ad diela.
    40. Slovenska literatura v Rumunsku: vseobecny prehl'ad

    Poziadavky:
    - pochopit' literarne dielo ako realizaciu autorovho nazoru na svet a jeho filozofiu zivota,
    - vystihnut' esteticku stranku diela,
    - rozoberat' a interpretovat' literarne dielo,
    - vymenovat' a interpretovat' vlastnosti postav,
    - urcit' typ sujetu a rozpravaca,
    - zostavit' rozpravanie, zostavit' vyt'ah, prihovor, vyklad, zivotopis, list,
    - zaradit' dielo druhovo, zanrovo,
    - urcit' prostriedky, suvislosti temy a vyrazu.

    Studijna literatura:
    Platne ucebnice, podl'a ktoriych sa vyucovalo v IX. - XII. rocniku.

    SLOVENSKY JAZYK - pre realny smer
    Nauka o slove: Tvorenie slov. Diferenciacia slovnej zasoby. Vyznam slova.
    Stylistilca: Styly. Charakteristiky stylov.

    Poziadavky:
    - aplikovat' vedomosti z lexikologie,
    - spoznat' styly,
    - urcit' stylisticke crty textu,
    - zostavit' text patriaci do urciteho stylu,
    - zaradit' texty do funkcnych stylov
    - uviest' priklady v slovach, vetach a textoch na rozne kategorie slov: slova, vety, kratke texty,
    - tvorit' vety a texty s danymi kategoriami slov.

    SLOVENSKY JAZYK - pre humanitny smer
    1. Fonetika a fonologia.
    System samohlasok a spoluhlasok v slovencine. Slabika. Rozdel'ovanie slov na slabiky. Ryt - micky zakon. Suvislosti s ortoepiou a ortografiou.
    2. Nauka o slove.
    Tvorenie slov. Vyznam slova (vecny a gramaticky, priamy a preneseny). Diferenciacia slovnej zasoby podl'a roznych kriterii (zakladny slovny fond, masa slovnej zasoby, synonyma, homonyma, antonyma, neologizmy, archaizmy a pod.).
    3. Morfologia.
    Ohybne slovne druhy (podstatne mena, pridavne mena, zamena, cislovky, slovesa). Kategorie ohybnych slovnych druhov: rod, cislo, pad, vzor, zhoda, stupnovanie, osoba, cislo, cas, sposob, slovesny vid. Neohybne slovne druhy (prislovky, predlozky, spojky, castice, citoslovcia.
    4. Syntax.
    Jenoducha veta. Klasifikacia jednoduchych viet. Vetne cleny: hlavne (podmet, prisudok), vedl'ajsie (privlastok, prislovkove ucenie, predmet, doplnok). Suvetie. Suvetie prirad'ovacie (druhy viet a vzt'ahy medzi nimi). Suvetie podrad'ovacie (druhy viet). Slovosled, vetosled. Interpunkcia.
    5. Vseobecne poznatky o slovenskom jazyku. Vznik. Vyvin. Spisovny jazyk. Styly.

    Poziadavky:
    - spoznat' jednotlive uvedene kategorie javov,
    - aplikovat' vedomosti v slovach, v kratkych vetach,
    - uviest' priklady: slova, kratke vety, zostavit' kratke texty, v ktorych sa vyskytne pozadovany jav,
    - morfologicky rozbor slovnych druhov a prislusnych kategorii na zaklade vychodiskoveho textu,
    - tvorenie viet s danymi slovami,
    - urcit' prisudky, spojovacie vyrazy, segmentacia suvetia na vety, urcit' druhy viet, graficky znazornit' a oznacit' vzt'ahy medzi vetami,
    - urcit' syntakticku funkciu oznacenych slov,
    - aplikovat' vedomosti zo syntaxe vo vetach: tvorit' jednoduche vety a suvetia.

    Studijna literatura:
    Platne ucebnice, podl'a ktorych sa vyucovalo v 5. - 8. rocniku.
    Maturitna skuska zo slovenskeho jazyka a literatury je povinna pre absolventov lycei s vyucovacim jazykom slovenskym. Tematika skusky je rozdelena na realny smer a humanitny smer. Spolocna cast' z tematiky pre maturitnu skusku pre tieto smery je slovenska literatura. Pre realny smer je povinna lexikologia a stylistika a pre humanitny smer slovensky jazyk (gramatika).
    Skuska je ustna a pisomna. Listky pre ustnu skusku obsahuju otazky z literatury a su spolocne pre obidva smery. Pisomna praca je rozdelena na styri casti a obsahuje: otazky z literatury, z jazyka (pre humanitny smer), zo stylistiky a z lexikologie (pre realny smer), zostavenie listu, zivotopisu, ziadosti atd'., esej na danu temu.
    Prace sa hodnotia bodmi od desat' do sto a cas na vypracovanie je tri hodiny.

             PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU SOCIOLOGIE BACALAUREAT 2002

    I. STATUTUL DISCIPLINEI

    In cadrul examenului de Bacalaureat 2002, Sociologia are statut de disciplina optionala. Sociologia poate fi aleasa doar la proba E, in functie de filiera, profil si specializare.
    Proba de examen la Sociologie este o proba scrisa cu durata de 3 ore.

    II. OBIECTIVE DE EVALUARE

    Candidatii vor fi capabili sa:
    1. defineasca termeni sociologici, concepte si procese sociale;
    2. caracterizeze fapte/fenomene/concepte/procese sociale;
    3. identifice concepte pe baza unei definitii date;
    4. enumere caracteristici;
    5. analizeze specificul unui fenomen/proces social;
    6. construiasca exemple prin care sa ilustreze caracteristici/tendinte/forme de manifestare ale unui fapt/fenomen/proces social;
    7. construiasca argumente pentru a sustine un punct de vedere dat;
    8. elaboreze enunturi/text pe baza unor concepte date;
    9. caracterizeze conceptii, teorii sociologice;
    10. utilizeze corect limbajul de specialitate.

    III. CONTINUTURI

    1. Notiunea de sociologie
    1.1. Definirea sociologiei
    1.2. Locul sociologiei in sistemul stiintelor socio-umane
    2. Obiectul sociologiei
    2.1. Conceptele de baza si problematica sociologiei
    3. Istoricul aparitiei si dezvoltarii sociologiei ca stiinta
    3.1. Intemeietorii sociologiei ca stiinta si stadiile ei evolutive
    3.2. Surse si origini in dezvoltarea sociologiei romanesti
    4. Structura sociala
    4.1. Societate si structura
    4.2. Concepte ale analizei structurii sociale
    4.3. Structura si relatiile sociale
    4.4. Mobilitatea sociala
    5. Cultura in sistemul factorilor si conditiilor vietii sociale
    5.1. Sistemul culturii nationale
    5.2. Structura interna a culturii
    5.3. Relatia cultura, personalitate, societate; socializarea
    6. Sociologia colectivitatilor umane
    6.1. Clasificarea grupurilor sociale
    7. Comunitati umane teritoriale
    7.1. Coordonate definitorii
    7.2. Clasificarea comunitatilor umane
    7.3. Urbanizarea si consecintele sale sociale
    8. Fapte si procese sociale
    8.1. Delimitari conceptuale
    8.2. Formele dinamicii sociale
    8.3. Procesele sociale
    9. Metode de cercetare in sociologie
    9.1. Precizari conceptuale
    9.2. Cerinte metodologice fundamentale in cercetarea sociologica
    9.3. Clasificarea principalelor metode de cercetare in sociologie
    9.4. Tehnici si procedee de cercetare

    NOTA:
    - Manualul recomandat: SOCIOLOGIE, manual pentru clasa a X-a, istorie-stiinte sociale, E.D.P., Bucuresti, 1997; autori: Virgiliu Constantinescu, Paula Stoleru, Pompiliu Grigorescu.

    IV. PROBA DE EXAMEN

    Structura probei de evaluare poate include subiecte concepute dupa modelul itemilor cu raspuns scurt; itemi cu alegere duala; intrebari structurate; eseu structurat pe baza unor puncte de reper; eseu nestructurat (sinteza pornind de la o idee, de la un enunt cu caracter sociologic sau de la un numar dat de notiuni specifice sociologiei) etc.
    Prezentarea urmatorului exemplu de proba (subiect, respectiv barem de corectare si notare) constituie un sprijin important pentru profesori si elevi in ceea ce priveste familiarizarea cu modul de formulare a subiectelor, precum si cu modalitatea de notare a diferitelor elemente de continut.

    Proba scrisa la Sociologie

    - Toate subiectele sunt obligatorii. Se acorda 10 puncte din oficiu
    - Timpul efectiv de lucru este de 3 ore.

  I. A. Precizati care sunt cei sase pasi pe care ii presupune
        intocmirea proiectului de desfasurare a unei cercetari
        sociologice.                                                    6 puncte
     B. Dati un exemplu concret de tema a unui proiect de cercetare
        sociologica pe care o considerati necesara in tara noastra in
        anul 2001.                                                      4 puncte

 II. Procesele sociale sunt considerate componente fundamentale ale
     desfasurarii vietii sociale.
     A. Numiti cele doua mari categorii de procese sociale care, in
        opinia sociologului Leopold von Wise, se desfasoara in cadrul
        grupurilor umane.                                               8 puncte
     B. Precizati numele unui sociolog care a realizat o
        tipologie/clasificare a proceselor sociale (altul decat cel
        mentionat la punctul A.).                                       4 puncte
     C. Explicati in ce consta criteriul "continutului complex", pe
        baza caruia se pot clasifica procesele sociale.                 4 puncte

III. Analizati continutul stadiilor legice pe care le identifica
     Auguste Comte in evolutia spiritului uman, precum si al legii
     celor trei stadii (stari).                                        20 puncte

 IV. Fie urmatoarele notiuni: climat social, grup, coeziune.
     Evidentiati legaturile dintre aceste notiuni, elaborand un text
     de aproximativ o jumatate de pagina, in care sa le utilizati in
     sensul lor sociologic.                                            13 puncte

  V. Se da urmatorul text:
     "Fara indoiala ca e bine sa pastram numele de morfologie pentru
     faptele sociale care privesc substratul social, dar cu conditia
     de a nu pierde din vedere ca ele sunt de aceeasi natura ca si
     celelalte. Definitia noastra va cuprinde deci tot ce este
     definit, daca spunem: Este fapt social orice fel de a face, fixat
     sau nu, capabil sa exercite asupra individului o constrangere
     exterioara; sau care este general pentru o intreaga societate
     data, avand totusi o existenta proprie, independenta de
     manifestarile sale individuale. (...) Categoriile sunt
     reprezentari esentialmente colective, pentru ca ele traduc,
     inainte de orice, stari ale colectivitatii; ele depind de maniera
     in care este constituita si organizata, de morfologia sa, de
     institutiile sale religioase, morale, economice etc. Exista deci
     intre aceste doua specii de reprezentari o intreaga distanta care
     separa individualul de social, astfel incat nu se pot deduce din
     cele dintai cele din urma, tot asa cum nu se poate deduce
     societatea din individ, intregul din parte, complexul din
     simplu." (Emile Durkheim, Regulile metodei sociologice)
     A. Precizati problema la care se refera textul.                    5 puncte
     B. Mentionati cinci concepte de baza specifice sociologiei
        existente in text.                                             10 puncte
     C. Prezentati succint conceptia sociologica a lui Emile Durkheim. 15 puncte

     Barem de corectare si notare la Sociologia

     - Nu se acorda fractiuni de punctaj.

  I. A. cate 1 punct pentru precizarea fiecaruia dintre cei
        sase pasi                                             6 x 1p =  6 puncte
     B. precizarea temei proiectului de cercetare                       4 puncte
                                                                Total: 10 puncte

 II. A. cate 4 puncte pentru mentionarea fiecareia dintre
        cele doua categorii                                   2 x 4p =  8 puncte
     B. precizarea ceruta                                               4 puncte
     C. precizarea continutului criteriului                             4 puncte
                                                                Total: 16 puncte

III. - cate 5 puncte pentru analizarea fiecaruia dintre cele
       trei stadii                                            3 x 5p = 15 puncte
     - analizarea legii celor trei stadii (stari)                       5 puncte
                                                                Total: 20 puncte

 IV. - cate 1 punct pentru utilizarea fiecareia dintre cele
       trei notiuni in sens specific sociologiei              3 x 1p =  3 puncte
     - corelatia climat social - grup                                   2 puncte
     - corelatia grup - coeziune                                        2 puncte
     - corelatia climat social - coeziune                               2 puncte
     - calitatea stiintifica a textului (limbaj,
       corectitudine, coerenta)                               3 x 1p =  3 puncte
     - incadrarea in limita de spatiu precizata                         1 punct
                                                                Total: 13 puncte

  V. A. precizarea problemei                                            5 puncte
     B. cate 2 puncte pentru precizarea fiecaruia dintre
        cele cinci concepte                                   5 x 2p = 10 puncte
     C. - precizarea faptului ca E. Durkheim este cel care
          a elaborat cadrul conceptual al sociologiei si
          principiile ei metodologice                                   2 puncte
        - prezentarea conceptiei potrivit careia sociologia
          trebuie sa aiba un caracter profund aplicativ                 3 puncte
        - explicarea conceptului de realitate sociala                   1 punct
        - explicarea teoriei faptului social                            3 puncte
        - mentionarea principalei lucrari elaborate de E.
          Durkheim                                                      1 punct
        - definirea conceptului de morfologie sociala                   2 puncte
        - explicarea conceptului de reprezentare: colectiva
          si individuala                                      2 x 1p =  2 puncte
        - precizarea faptului ca sistemul sociologic al lui
          E. Durkheim are un caracter abstract                          2 puncte
                                                                Total: 31 puncte

    Total test: 90 puncte. Se acorda 10 puncte din oficiu. Nota finala se stabileste prin impartirea la 10 a punctajului obtinut.

               PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT 2002

    Licee de muzica, coregrafie si arta teatrala

    A. ISTORIA TEATRULUI UNIVERSAL

    Continuturi:
    1. Antichitatea greaca:
    - tragedia, la alegere o opera:
        - Eschil - "Orestia"
        - "Prometeu inlantuit"
        - Sofocle - "Oedip Rege"
        - "Antigona"
        - Euripide - "Medeea"
    - comedia
        - Aristofan - "Broastele"
    2. Teatrul latin - Plaut - "Ulcica" si "Soldatul fanfaron" - la alegere
    3. Teatrul medieval - Misterele
    4. Comedia dell'Arte
    Renasterea
    5. Lope de Vega - "Fantana turmelor" si "Cainele gradinarului" - la alegere
    6. William Shakespeare
    - drama istorica - "Richard al III-lea" Hamlet
    - comedia fantastica "Visul unei nopti de vara"
    7. Clasicismul francez
    - Corneille - "Cidul"
    - Racine - "Fedra"
    - Moliere - "Avarul" si "Don Juan" - la alegere
    8. Teatrul secolului al XVIII-lea
    - Marivaux: - o piesa
    - Beaumarchai - o piesa
    9. C. Goldoni - "Hangita" si "Sluga la doi stapani" - la alegere
    10. Teatrul romantic - V. Hugo - "Hernani"
    11. Comedia sociala rusa la inceputul secolului al XIX-lea - N. Gogol - "Revizorul"
    12. Teatrul realist
    - A.P. Cehov "Pescarusul"
    - B. Show - "Pygmalion"
    - H. Ibsen - "Nora"
    13. Strindberg - "Dansul Mortii" si "Domnisoara Julia", la alegere
    14. Teatrul contemporan
    a) teatrul poetic - J. Giradoux - "Electra"
    b) teatrul absurdului - Eugen Ionescu - "Cantareata cheala"
    c) teatrul american - E. O'Neill - "Din jale se intrupeaza Electra"

    B. ISTORIA TEATRULUI ROMANESC

    Continuturi:
    1. Inceputurile dramaturgiei romanesti - secolul al XIX-lea
    - Vasile Alecsandri - "Chirita in provintie"
    2. B.P. Hasdeu - "Razvan si Vidra"
    3. Al. Davila - "Vlaicu-Voda"
    4. I.L. Caragiale - "O scrisoare pierduta"
    5. B. St. Delavrancea - "Apus de soare"
    6. T. Musatescu - "Titanic vals"
    7. C. Petrescu - "Jocul ielelor" si "Act venetian", la alegere
    8. L. Blaga -  "Mesterul Manole"
    9. M. Sebastian - "Steaua fara nume"
    10. M. Sorescu - "Raceala"
    11. T. Mazilu - "Prostii sub clar de luna"

    Bibliografie
    Istoria teatrului universal - Ovidiu Dramba
    Istoria culturii si civilizatiei - Ovidiu Dramba
    Istoria teatrului universal - Ion Zamfirescu, vol. I - III, Ed. Pentru Literatura Universala
    Istoria teatrului universal - Vido Pandolfi, vol. I - IV, Ed. Meridiane
    Termeni-cheie ai analizei teatrului - Anne Ubersfeld, Ed. Institutului European, 1999
    Panorama dramaturgiei universale - Ion Zamfirescu, Ed. Aius, Craiova, 1999
    Istoria teatrului romanesc - Mihai Vasiliu
    Istoria literaturii universale - Ion Zamfirescu, Margareta Dolinescu, vol. I, EDP
    Istoria teatrului in Romania, vol. I - III, Ed. Academiei, 1965, Bucuresti
    Teatrul romanesc - Ioan Masoff, Ed. Pentru Literatura
    Istoria literaturii dramatice romanesti si a artei spectacolului - Virgil Bradateanu, EDP, 1979, Bucuresti

    * Alte cursuri, prelegeri, studii de specialitate

    2. Programa pentru proba practica

    ARTA ACTORULUI

    A. Lectura la prima vedere a unui text (lectura alba, lectura logica, nuantare in functie de diferite stari psihice indicate de comisie).
    B. Improvizatie libera cu 1 - 3 obiecte si o stare sufleteasca. Obiectele vor fi alese din numarul de obiecte fixate de comisie.
    C. Recital din texte cuprinse in repertoriul personal (maximum 5 texte, diferite ca gen literar).
    Proba A. si B. se va desfasura astfel:
    In ziua probei, comisia elaboreaza/fixeaza/pregateste textele la prima vedere, numarul de obiecte precum si starea sufleteasca care le vor insoti. Subiectele vor fi de acelasi nivel. In ziua examenului, candidatul va extrage un bilet din cele pregatite de comisie.

               PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT 2002

    LA DISCIPLINA LIMBA TURCA (PROFIL TEOLOGIC SI PEDAGOGIC)

    I - OKUMA - ANLAMA

    - Bir olay yazisini anlamli bir sekilde okuyabilme,
    - Hikaye turunun ozeliklerini kavrayabilme,
    - Metin icinde cumleyi taniyabilme,
    - Bir manzumeyi ozeliklerine gore okuyabilme,
    - Manzume ile duzyazi arasindaki farki kavrayabilme,
    - Paragraf ve paragraftaki dusunceyi kavrayabilme,
    - Bir siiri vurgu ve tonlamaya dikkat ederek okuyabilmek,
    - Bir siirin sekil ve anlam ozelliklerini kavrayabilme,
    - Olay yazilarinda sebep-sonuc iliskisini kavrayabilmek,
    - Olay yazilarini meydana getiren unsurlari kavrayabilme (yer, zaman, olay ve kisiler)
    - Sevilen bir siiri ezberlemeyebilme,
    - Olay yazilari ile fikir yazilari arasindaki farki kavrayabilme,
    - Bir metnin yardimci fikirlerini ve ana fikrini bulabilme,
    - Plan ve planin yararlarini kavrayabilmek,
    - Bir metindeki olaylari karsilastirarak benzer ve farkli yanlari kavrayabilme,
    - Anlama etkinliklerini kavrayabilme (dinleme, okuma, gozlem ...)
    - Okunan bir yazidaki sebep-sonuc iliskilerini kavrayabilme,
    - Bir metnin dil ve anlatim (uslup) ozelliklerini kavrayabilme,
    - Bir manzumenin ana temasini kavrayabilme,
    - Sozlu ve yazili ifade arasindaki benzer ve farkliliklari kavrayabilme.

    II - ANLATIM

    A) SOZLU ANLATIM    B) YAZILI ANLATIM
    - Dogru ve konusabilmek,
    - Turkce derslerindeki her turlu faaliyetlere katilabilmek ve varilan sonuclari anlatabilmek ve aciklayabilmek, yazabilmek, yazabilmek,
    - Bir tartismaya katilabilmek,
    - Gorulen veya yasanan olaylarla ilgili duygu ve dusuncelerini anlatip, yazabilmek,
    - Atasozlerini, ozdeyisleri ve deyimleri aciklayabilmek,
    - Cevrenin dogal, toplumsal ve ekonomik olaylarini anlatip yazabilmek,
    - Ozel mektup, is mektubu, dilekce ve telegraf yazabilmek,
    - Paragraflardki dusunceleri aciklayabilmek,

    - Olay veya kisi tasvirleri yapabilmek (sozlu ve yazili),
    - Topluluk karsisinda acis konusmasi, kapanis konusmasi yapabilmek,
    - Yazilarini uygun bir plana gore gelistirebilmek,
    - Okuduklarindan notlar alabilmek,
    - Konusmalarini uygun bir plana gore gelistirebilmek,
    - Kompozisyon cesitlerini (yazili ve sozlu kompozisyon) kavrayabilmek,
    - Bir fikir yazisi yazabilmek.

    III - DIL BILGISI (GRAMER) KONULARI

    A) SES BILGISI
    - Turkce'deki sesli ve sessiz harfleri taniyabilmek,
    - Buyuk unlu uyumu kuralini kavrayabilmek,
    - Kucuk unlu uyumu kuralini kavrayabilmek,
    - Unsuzlerin benzesmesi kuralini kavrayabilmek,
    - Unlu dusmesi kuralini kavrayabilmek,
    - Sureksiz sert unsuzlerin yumusamasi kuralini kavrayabilmek,
    - Turkce'de basta ve sonda bulunmayan unsuzleri taniyabilmek,
    - Seslerin birlesmesini, hece ve hece cesitlerini kavrayabilmek.

    B) KELIME BILGISI
    - Turkce'deki kelime turlerini kavrayabilmek
      isimler ve isimlerin yapilari,
      isim tamlamalari,
      isimlerin cesitleri
      sifatlar ve sifatlarin yapilari,
      sifatlarin cesitleri
      sifat tamlamalari,
      zamirler ve zamirlerin yapilari,
      zamirlerin cesitleri,
      zarflar ve zarflarin yapilari,
      zarflarin cesitleri,
      fiiller ve fiillerin yapilari,
      fiillerde kip, zaman ve kisi,
      yapilarina gore fiiler,
      edatlar
      baglaclar,
      unlemler.

    C) CUMLE BILGISI
    - Anlamlarina gore cumle cesitlerini kavrayabilmek
      olumlu cumleler,
      olumsuz cumleler,
      soru cumleleri,
      unlem cumleleri,
      sart cumleleri.
    - Yapilarina gore cumle turlerini kavrayabilmek
      basit cumle,
      bilesik cumle,
      sirali cumle,
      bagli cumle,
      sirali-bagli cumle.
      Cumlenin ogelerini kavrayabilmek.
      ozne
      yuklem
      zarf tumleci
      dolayli tumlec
      belirtili nesne
      belirtisiz nesne

    D) ANLAM BILGISI
    - Turkce kelimelerin anlam ozelliklerini kavrayabilmek
      Kelimelerin gercek anlami,
      Kelimelerin mecaz anlami,
      Kelimelerin terim anlami,
      Kelimelerin deyim anlami,
      Zit anlamli kelimeler,
      Es anlamli kelimeler.

    E) YAPI BILGISI
    EKLER
      Yapim ekleri
      Cekim ekleri (Isim ve fiil cekim ekleri)
      Basit kelime
      Turemis kelime
      Bilesik kelime

    F) EDEBI BILGILER
    - Yazi turlerini kavrayabilmek.
      Roman ve roman cesitleri,
      Hikaye
      Masal
      Tiyatro ve cesitieri,
      Destan,
      Siir ve siir cesitleri,
      Gezi yazilari,
      Nutuk
      Makale
      Fikra,
      Sohbet
    - Edebiyatinin tanimi ve konusu
    - Turk edebiyati'nin devirleri
    - Edebiyatta ifade tarzlari (Sozlu ifade-Yazili ifade)
    - Siirle ilgili bilgiler,
      Soz sanatlari (Benzetme, mubalaga, Tenasub ...)
    - Halk edebiyati ve ozellikleri,
    - Halk edebiyati nazim sekilleri
    - Klasik Turk edebiyati ve ozellikleri

    G) IMLA VE NOKTALAMA
    - Buyuk harflerin imlasi
    - Ozel isimlerin imlasi,
    - Eklerin imlasi,
    - Yabanci kelimelerin imlasi,
      Nokta
      Virgul
      Noktali virgul
      Tirnak isareti
      Iki nokta
      Soru isareti
      Onlem isareti

    NOT
    1 Mecidiye Kemal Ataturk Ilahiyat ve Pedagoji Lisesi'nde Turkiye Cumhuriyeti Milli Egitim Bakanligi tarafindan olusturulan komisyon tarafindan yazilan ders kitaplari okutulmaktadir.
    2 Okulumuzda teoloji ve pedagoji bolumlerde ayni mufredat programi uygulanmaktadir.

              Mehmet KIRMIZIGUL                 Cuma DUMALI
           Profesor de Limba Turca         Profesor de Limba Turca

                             BACALAUREAT 2002

    INFORMATICA
    (profilul informatica)

    Programa pentru sustinerea probei care corespunde ariei Tehnologii

    OBIECTIVE GENERALE

    1. Candidatii trebuie sa fie capabili sa recunoasca o rezolvare corecta pentru o problema data
    2. Candidatii trebuie sa fie capabili sa analizeze o problema si sa aleaga metoda potrivita pentru rezolvarea ei
    3. Candidatii trebuie sa fie capabili sa reprezinte algoritmi de rezolvare a problemelor
    4. Candidatii trebuie sa fie capabili sa foloseasca corect elementele unui limbaj de programare
    5. Candidatii trebuie sa fie capabili sa transpuna pasii unui algoritm in structuri de control specifice unui limbaj
    6. Candidatii trebuie sa fie capabili sa organizeze informatiile in diferite structuri de date
    7. Candidatii trebuie sa fie capabili sa scrie sub forma modularizata programele
    8. Candidatii trebuie sa fie capabili sa utilizeze datele stocate pe suport extern
    9. Candidatii trebuie sa fie capabili sa foloseasca metode de programare adecvate rezolvarii unor probleme de generare (tip backtracking).
    10. Candidatii trebuie sa fie capabili sa foloseasca structurile dinamice de date in rezolvarea problemelor

    1. Algoritmi
    1.1. Notiunea de algoritm, caracteristici
    1.2. Obiectele cu care lucreaza algoritmii (date, variabile, expresii, operatii)

    2. Principiile programarii structurate
    2.1. Structuri de baza;
    - structurile liniara, alternativa si repetitiva
    - descrierea algoritmilor cu ajutorul schemelor logice si in pseudocod;

    3. Elementele de baza ale unui limbaj de programare (Pascal*1) sau C)
    3.1. Vocabularul limbajului
    3.2. Constante
    3.3. Notiunea de tip de data
    3.4. Variabile; declararea variabilelor
    3.5. Definirea constantelor
    3.6. Expresii
    3.7. Citirea/scrierea datelor
------------
    *1) Exemplele concrete si implementarile algoritmilor se vor putea realiza in Pascal sau C.

    4. Structuri de control
    4.1. Structura liniara; instructiunile de atribuire si compusa
    4.2. Structura alternativa;
    4.3. Structura repetitiva;

    5. Algoritmi simpli (care nu necesita utilizarea datelor structurate)
    Reprezentare in pseudocod si/sau scheme logice
    5.1. Probleme care opereaza asupra cifrelor unui numar
    5.2. Divizibilitate. Numere prime
    5.3. Algoritmul lui Euclid
    5.4. Sirul lui Fibonacci (fara array)

    6. Tipuri structurate de date
    6.1. Tipul tablou
    6.2. Tipul sir de caractere
    6.3. Tipul inregistrare

    7. Aplicatii cu tipuri de date structurate
    7.1. Tablouri
    7.1.1. Determinare minim/maxim
    7.1.2. Ordonare (o metoda de ordonare a bulelor: insertie, selectie, numarare)
    7.1.3. Interclasare
    7.1.4. Cautare binara
    7.1.5. Prelucrari de siruri de caractere
    7.2. Inregistrari

    8. Subprograme
    8.1. Domeniul de vizibilitate al identificatorilor
    8.2. Dezvoltare ascendenta si dezvoltare descendenta a programelor
    8.3. Proceduri
    8.3.1. Declarare si apel
    8.3.2. Parametri formali si parametri efectivi
    8.3.3. Parametri transmisi prin valoare si parametri transmisi prin referinta
    8.4. Functii; declarare si apel
    8.5. Proceduri si functii predefinite

    9. Aplicatii care necesita utilizarea subprogramelor
    9.1. Scrierea modularizata a programelor
    9.2. Programe ce evidentiaza rolul parametrilor
    9.3. Programe care utilizeaza functii si proceduri predefinite

    10. Fisiere. Aplicatii.
    10.1. Notiunea de fisier. Validare date
    10.2. Fisiere text

    11. Recursivitate
    11.1. Prezentare generala
    11.2. Functii recursive
    11.2.1. Exemple la recursivitatea directa prin comparare cu metoda iterativa
    - factorial
    - sirul lui Fibonacci
    - cel mal mare divizor comun
    11.3. Proceduri recursive
    - inversarea elementelor dintr-un sir
    - determinarea maximului si minimului unui sir
    - cautare binara

    12. Metoda backtracking (iterativa sau recursiva)
    12.1. Prezentare generala
    12.1.1. Problema celor opt regine
    12.1.2. Generarea partitiilor unui numar natural
    12.1.3. Plata unei sume cu bancnote de valori date
    12.1.4. Labirint
    12.1.5. Algoritm de acoperire a tablei de sah prin saritura calului
    12.1.6. Orice aplicatie asemanatoare celor de mai sus

    13. Probleme de combinatorica
    13.1. Generarea produsului cartezian
    13.2. Generari de submultimi
    13.3. Generarea aranjamentelor
    13.4. Generarea permutarilor

    14. Structuri dinamice de date (alocare dinamica)
    14.1. Tipul referinta
    14.2. Notiunea de variabila dinamica
    14.3.  Structuri de date inlantuite
    14.3.1. Liste
    - operatii elementare: inserare, cautare, eliminare element
    - stive, cozi, liste dublu inlantuite, liste circulare; operatii specifice

    Recomandari bibliografice
    1. Rancea, Doina - Limbajul PASCAL, Editura Libris, Cluj, 1993 - 1996
    2. Tudor, Sorin - Algoritmi si limbaje de programare, Editura L&S, Bucuresti, 199.
    3. Tudor, Sorin - Tehnici de programare, Editura TEORA, Bucuresti, 1995
    4. Tudor, Sorin - Bazele programarii in C++, Editura L&S, Bucuresti
    5. Niculescu, Stelian si Eftene, Sorin - Algoritmi si limbaje de programare, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1995, 1997
    6. Patrut, Bogdan - Invatati limbajul PASCAL in 12 lectii, Editura TEORA, Bucuresti, 1997
    7. Patrut Bogdan - Algoritmi si limbaje de programare, Editura Teora, Bucuresti, 1998
    8. Ivasc Cornelia si Pruna Mona - Bazele informaticii clasa a X-a, Editura Petrion, Bucuresti, 1996
    9. Ivasc Cornelia si Pruna Mona - Bazele informaticii, Caiet de laborator, Editura Petrion, Bucuresti, 1997
    10. Daniela Sarbu - Algoritmi si limbaje de programare, E.D.P., Bucuresti, 1998
    11. Stoilescu Dorian - Manual de C/C++ pentru licee, Editura Radial Galati
    12. Atanasiu Adrian, Pintea Rodica - Culegere de probleme Pascal, Editura Petrion, Bucuresti, 1996
    13. S. Niculescu, E. Cerchez, D. Lica, M. Serban, D Manz, D. Popescu, A. Voicu, E. Onea - Bacalaureat si atestat la informatica, Editura L&S, Bucuresti 1999
    14. D. Oprescu, C. Balanescu, R. Pintea, D. Grigoriu, A. Voicu - Teste de sinteza in programare, Editura L&S, Bucuresti 1999, 2000
    15. * - Culegere de probleme, Editura Computer Libris Agora, Cluj, 1998
    16. Gazeta de informatica, Editura Computer Libris Agora, Cluj

                             BACALAUREAT 2002

    PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU LIMBA SI LITERATURA GERMANA

    I. STATUTUL DISCIPLINEI

    In conformitate cu prevederile actualei Legi a invatamantului, absolventii tuturor claselor de liceu vor sustine, ca proba obligatorie, un examen oral la una din limbile moderne studiate. De asemenea, candidatii pot alege o limba straina la probele optionale.
    Atat pentru proba orala ca proba obligatorie, cat si pentru proba scrisa candidatii tuturor profilurilor, inclvisiv minoritatile (L3) vor fi evaluati pe baza unor texte la prima vedere
    Pentru toate profilurile accentul se va pune pe abilitatile de comunicare orala sau scrisa si nu pe continutul textelor din manuale.

    II. OBIECTIVELE DE EVALUARE

    1. a) PROBA ORALA
    Pentru a evalua competenta de comunicare orala, candidatii vor fi solicitati:
    - sa citeasca un text necunoscut (nestudiat la clasa) intr-un mod corect (pronuntie, intonatie), fluent si expresiv (deprinderea de a citi);
    - sa demonstreze capacitatea de intelegere a textului prin exprimarea unui punct de vedere personal in legatura cu textul respectiv, sa emita judecati de valoare, sa faca referiri la alte texte cunoscute sau la propria experienta de viata, pentru 5 - 7 ore saptamanal si 3 - 4 ore saptamanal si sa redea continutul textului pentru 1 - 2 ore saptamanal si minoritati (L3);
    - sa demonstreze capacitatea de a folosi corect si adecvat structurile gramaticale si lexicale (studiate) pe tot parcursul comunicarii orale, precum si prin rezolvarea itemilor care au drept tinta acest lucru: sinonimie, antonimie, formare de propozitii pornind de la un cuvant sau de la o expresie subliniate in textul dat, sau traducerea unei fraze.
    - Sa descrie, sa nareze, sa argumenteze pe baza unei teme date (din temele generale de comunicare) astfel incat sa dovedeasca capacitatea de a vorbi convingator, logic si coerent (monolog).
    Candidatii se pot referi la textele cunoscute, la realitatea inconjuratoare sau la propria, experienta de viata.

    1. b) PROBA SCRISA
    Pentru evaluarea competentei de comunicare in scris:
    - candidatii vor avea de completat un text lacunar necunoscut (text cu spatii goale), fara cuvinte date pentru profilurile 5 - 7, 3 - 4 si 1 - 2 ore saptamanal si cu cuvinte date pentru minoritati (L3).
    - candidatii care au studiat 5 - 7, 3 - 4 si 1 - 2 ore saptamanal vor fi solicitati sa rezolve un set de 5 exercitii de tip adevarat/fals iar minoritatile (L3) vor fi solicitati sa rezolve un set de 5 exercitii de tip alegere multipla;
    - toti candidatii vor fi solicitati sa faca retroversiunea (din limba romana in limba germana) a unui set de 5 - 7 fraze cu una, doua sau mai multe subordonate, prin care se va evalua capacitatea de a face un transfer lingvistic.
    - Indiferent de numarul de ore studiate pe saptamana, candidatii vor fi solicitati sa scrie un eseu pe baza unui proverb cunoscut pentru 5 - 7 si 3 - 4 ore saptamanal si pe baza unei teme date (din temele generale de comunicare) pentru 1 - 2 ore saptamanal si minoritati (L3).

    III. CONTINUTURI

    1. STRUCTURI GRAMATICALE
    Se va urmari capacitatea candidatilor de a folosi in mod corect si adecvat structurile lexicale, morfologige, sintactice si semantice studiate conform programei de limba germana.
    2. TEXTE
    Textele selectate nu vor depasi gradul de dificultate al textelor din manualele de limba germana. Aceste texte vor fi extrase din carti literare/neliterare, ziare si reviste germanofone.
    3. TEME DE COMUNICARE SCRISA ORALA/SCRISA
    Temele pentru monologuri sau eseuri sunt inspirate din tot ceea ce reprezinta realitatea inconjuratoare, viata de fiecare zi, experienta umana in general: elemente de cultura si civilizatie, datini, obiceiuri, relatii in familie, locuinta, moda, mancaruri, bauturi, descoperiri, inventii, viata spirituala, profesiuni, automobile, sport, mediu ambiant, problemele vietii cotidiene, droguri, vicii (alcool, fumat), AIDS (virusul HIV) ..., conflicte intre generatii, trecutul si prezentul, razboi si pace, viata personalitatilor culturii germane, mass media, presa, bunele maniere.

    IV. PRECIZARI

    1. Timpul de lucru este:
    a) proba orala: 15 - 20 de minute pentru pregatirea subiectelor, 10 - 15 minute pentru, prezentare;
    b) proba scrisa: 3 ore.
    2. Textele necunoscute folosite pentru cele doua probe de examen, orala si scrisa, nu exclud studierea textelor din manuale, ba dimpotriva. Textele din manuale sunt cele mai bune surse pentru ca elevii:
    - sa se familiarizeze cu diferite genuri si stiluri literare/neliterare;
    - sa abordeze orice text nou din manual ca pe un text necunoscut, care ofera posibilitatea formarii si dezvoltarii deprinderilor de comunicare orala si scrisa;
    - sa-si imbogateasca vocabularul, sa-si insuseasca structuri gramaticale noi si sa le consolideze pe cele vechi;
    - sa invete sa analizeze si sa interpreteze un text, exprimand opinii si judecati de valoare personale;
    - sa comunice mai bine oral si scris.

    STRUCTURA PROBEI SCRISE LA DISCIPLINA LIMBA GERMANA

    5 - 7 ore saptamanal

    I. Intelegere de text necunoscut (text ne/literar, care nu depaseste ca dificultate textele studiate).
    Itemi de completare (text lacunar)
    II. Intelegere de text necunoscut (text ne/literar, care nu depaseste ca dificultate textele studiate)
    Itemi de tip adevarat/fals
    III. Transfer lingvistic
    Traducerea din limba romana in limba germana a unui numar  de 5 - 7 fraze.
    IV. Elaborarea unui eseu pe baza unui proverb.

    3 - 4 ore saptamanal

    I. Intelegere de text necunoscut (text ne/literar, care nu depaseste ca dificultate textele studiate).
    Itemi de completare (text lacunar)
    II. Intelegere de text necunoscut (text ne/literar, care nu depaseste ca dificultate textele studiate)
    Itemi de tip adevarat/fals
    III. Transfer lingvistic
    Traducerea din limba romana in limba germana a unui numar de 5 - 7 fraze.
    IV. Elaborarea unui eseu pe baza unui proverb.

    1 - 2 ore saptamanal

    I. Intelegere de text necunoscut (text ne/literar, care nu depaseste ca dificultate textele studiate).
    Itemi de completare (text lacunar)
    II. Intelegere de text necunoscut (text ne/literar, care nu depaseste ca dificultate textele studiate)
    Itemi de tip adevarat/fals
    III. Transfer lingvistic
    Traducerea din limba romana in limba germana a unui numar de 5 fraze.
    IV. Elaborarea unui eseu pe baza unei teme din temele generale de comunicare.

    Minoritati (L3)
    I. Intelegere de text necunoscut (text ne/literar, care nu depaseste ca dificultate textele studiate).
    Itemi de completare (text lacunar - cu cuvinte date)
    II. Aplicarea unor cunostinte de gramatica.
    Itemi de tip alegere multipla
    III. Transfer lingvistic
    Traducerea din limba romana in limba germana a unui numar de 5 fraze.
    IV. Elaborarea unui eseu pe baza unei teme din temele generale de comunicare.

                   PROGRAMA PENTRU BACALAUREAT 2002

    LIMBA SI LITERATURA GERMANA MATERNA

    Richtlinien fur die Abiturprufung 2002
    Deutsche Sprache und Literatur

    Die Absolventen der Lyzeen mit deutscher Unterrichtssprache haben im Fach Deutsch eine schriftliche und eine mundliche Prufung abzulegen.

    1. Anforderungen
    Die Pruflinge sollen Fahigkeiten und Kenntnisse in den folgenden Anforderugsbereichen nachweisen konnen:
    - Wissen, selbstandiges Denken, Urteilsfahigkeit und Darstellungsvermogen;
    - Wiedergabe von Wissen und Sachverhalten aus einem abgegrenzten Gebiet im gelernten Zusammenhang, Beschreibung und Verwendung gelernter und geubter Arbeitstechniken und Verfahrensweisen in einem wiederholenden Zusammenhang.
    - Selbstandiges Erklaren, Bearbeiten und Darstellen bekannter Sachverhalte, selbstandiges Anwenden und Ubertragen des Gelernten auf vergleichbare neue Situationen und Sachverhalte.
    -  Verarbeiten komplexer Gegebenheiten mit dem Ziel, zu selbstandigen Losungen, Begrundungen, Folgerungen, Deutungen und Wertungen zu gelangen.
    - Lebensgefuhl der literarischen Epochen und Verstandnis fur die Kunstauffassung der jeweiligen Epochen in literarischen oder freien Erorterungen miteinzubeziehen.
    - Fahigkeit poetische und nicht poetische Texte zu analysieren sowie Sachverhalte und Probleme zu erortern.
    - Fahigkeit zu aktuellen Themen der Gesellschaft sowie zum kulturellen Leben Stellung zu beziehen.
    - Fahigkeit in literarischen Texten und Sachtexten Vergleiche zum Lebensgefuhl der Moderne anzustellen.
    - Fahigkeit einige schriftliche Umgangs- und Kommunikationsformen (z. B. Gesuch, Anzeige, Lebenslauf) zu verfassen
    - Fahigkeit gattungsspezifische Merkmalen zu identifizieren und daruber hinaus Einblik in die Theorie der Gattungen (Novelle, Roman, Drama usw.) zu beweisen.

    2. Inhalte:
    a. Literatur:
    - Aufklarung: Wesenszuge und Menschenbild. G.E. Lessing als Vertreter der Aufklarung. Nathan der Weise.
    - Sturm und Drang: Lebensgefuhl und Kunstauffassung anhand eines Werkes.
    - Klassik: Lebensgefuhl, Kunstauffassung, Menschenbild. J.W. Goethe: Faust I, II (Auszuge).
    - Romantik: Lebensgefuhl, Kunstauffassung und Menschenbild anhand eines Werkes.
    - Realismus: Wesenszuge und Problematik anhand eines Werkes.
    - Modernes Drama: Problematik und Gestaltungselemente. G. Buchner. B. Brecht.
    - Roman, Novelle und Kurzprosa des 20. Jahrhunderts: Problematik und Gestaltungs-elemente anhand eines Werkes.
    - Lyrik: Stukturen und Themen von der Aufklarung bis zur Gegenwart.
    b. Grammatik/Sprachbetrachtung:
    Phonetik, Morphologie, Syntax, Wortschaz, Rechtschreibung, Zeichensetzung, Stilkunde. (verschiedene Ubungstypen, inklusive gramatikalische Analyse).
    c. Kinderliteratur: (nur fur padagogisches Profil)
    - Die Definition der Kinder - und Jugendliteratur.
    - Die Lesealtersstufen.
    - Das Bilderbuch. Begriffsbestimmung.
    - Die Einteilung der Bilderbucher nach dem Verhaltnis Bild-Text.
    - Die Beurteilung eines Bilderbuches nach padagogischem Gesichtspunkt.
    - Die Beurteilung eines Bilderbuches nach psychologischem Gesichtspunkt.
    - Die Beurteilung eines Bilderbuches nach literarisch-asthetischem Gesichtspunkt.
    - W. Busch: Max und Moritz.
    - H. Hoffmann: Struwwelpeter.
    - Die thematische Vielfalt und die Arten des Kinderverses.
    - Das Volksmarchen. Begriffserklarung.
    - Marcheninterpretation: Die Bremer Stadtmusikanten.
    - Marcheninterpretation: Hansel und Gretel.
    - Marcheninterpretation: Rotkappchen.
    - Marcheninterpretation: SchneeweBchen und Rosenrot.
    - Marcheninterpretation: Schneewittchen.
    - Marcheninterpretation: Rumpelstielzchen.
    - Marcheninterpretation: Der blonde Eckbert von L. Tieck.
    - Marcheninterpretation: Aschenputtel.
    - Marcheninterpretation: Frau Holle.
    - Beurteilungskriterien der Gute - Nacht - Geschichten.
    - Die Marchengestalten.
    - Die Rolle der Marchen in der Entwicklung des Kindes.
    - Literaturgeschichtliche Entwicklung der Kinderliteratur.
    - Die Bedeutung der Lyrik fur die Entwicklung der Personlichkeit des Kindes.
    - Vergleich anstellen zwischen dem Kunstmarchen und dem Volksmarchen.
    - Interpretation eines Gedichtes von H. von Fallersleben.
    - Interpretation eines Gedichtes von V. Bluthgen.
    - Interpretation eines Gedichtes von Ch. Morgenstern.
    - Interpretation eines Gedichtes von J. Ringelnatz.
    - Interpretation eines Gedichtes von E. Kastner.
    - Interpretation eines Gedichtes von J. Kruss.
    - Interpretation eines Gedichtes von J. Guggenmos.
    - Interpretation eines Gedichtes von P. Hacks.

    3. Die schriftliche Prufung
    Die schriftliche Prufung dauert drei Stunden, nachdem die Themen angeschrieben oder verteilt worden sind. Es werden mehrere Themen gestellt. Alle sind verbindlicht. Die Bewertungskriterien werden nach abgelaufener Prufung bekannt gegeben.
    In der schriftlichen Prufung ist die Aufgabenstellung fur die jeweiligen Profile unterschiedlich gestaltet. Absolventen des padagogischen und philologischen Profils haben auch ein gesondertes sprachliches bzw. Grammatikthema zu bewaltigen.
    Die Aufgabenarten in Literatur werden gemaB dem Lehrplan gestellt, d.h. dass den Pruflingen unbekannte. Texte vorgelegt werden anhand derer sie die oben genannten Fahigkeiten beweisen konnen.
    Bewertet wird:
    - angemessene Behandlung des Themas
    - strukturierte und differenzierte Argumentation
    - Transfervermogen
    - Beachtung der sprachlichen Normen
    - zweckmaBige Gliederung der Arbeit
    - ggf. Einteilen eines Satzgefuges, Bestimmen der Nebensatze, morpho syntaktische Analyse (nur fur padagogisches und philologisches Profil)
    Die Bewertung erfolgt in der Punkteskala von 10 bis 100, die der Notenskala von 1 bis 10 entspricht. Die Ausgangsbenotung betragt 10 Punkte. Die Punkteanzahl pro Thema wird den Pruflingen mitgeteilt.

    4. Die mundliche Prufung
    Die mundliche Prufung im Fach Deutsch unterzieht sich vom organisatorischen Standpunkt aus den Bestimmungen der Prufungsordnung.
    In der mundlichen Prufung haben die Absolventen des padagogischen Profils auch ein Thema aus der Kinderliteratur zu bewaltigen.
    Anforderungen:
    - zusammenhangende AuBerung zu einem gegebenen Thema;
    - Prufungsgesprach uber groBere fachliche Zusammenhange;
    - Textinterpretation;
    Bewertet wird:
    - inhaltliche Qualitat des Prufungsgespraches;
    - Transfervermogen;
    - sprachliche Bewaltigung der gestellten Aufgaben;
    Die Abiturprufung in der Spezialabteilung des "Hermann - Oberth" Lyzeums in Bukarest verlauft gemaB der genehmigten Prufungsordnung.

             PROGRAMA PENTRU EXAMENUL NATIONAL DE BACALAUREAT 2002

    GEOGRAFIE

    I. STATUTUL DISCIPLINEI

    Geografia generala sau Geografia Romaniei au, in cursul examenului de bacalaureat, pentru anul scolar 2001/2002, statutul de disciplina optionala, la alegere cu alte discipline.
    Proba de examen este scrisa si se va desfasura pe o durata de 3 ore.
    - Proba "d" va viza Geografia Romaniei.
    - Proba "e" va viza Geografia Romaniei la alegere cu Geografia generala (cu continuturi selectate din clasele a IX-a, a X-a si a XI-a).
    - Proba "f" va viza Geografia Romaniei la alegere cu Geografia generala.

    II. OBIECTIVE

    Absolventii de liceu, care vor sustine proba de geografie in cadrul examenului de bacalaureat, trebuie sa demonstreze ca sunt capabili sa atinga urmatoarele obiective:
    1. Cunoasterea si utilizarea corecta a terminologiei specifice.
    1.1 Sa defineasca termenii geografici de baza.
    1.2 Sa identifice termenii geografici si numele proprii principale in texte si materiale grafice si cartografice.
    1.3 Sa elaboreze texte cu continut geografic, folosind termeni specifici.
    2. Interpretarea corecta a informatiilor inscrise pe un suport cartografic.
    2.1 Sa identifice si sa localizeze fapte si date pe suporturi grafice si cartografice cunoscute.
    2.2 Sa identifice si sa localizeze fapte si date pe suporturi grafice si cartografice noi sau fara suport intuitiv.
    2.3 Sa stabileasca raporturile dintre obiectele si fenomenele reprezentate pe harta prin semne conventionale si sa le explice.
    2.4 Sa transfere informatii geografice de pe un suport grafic sau cartografic intr-un text.
    3. Intelegerea relatiilor dintre componentele specifice unui spatiu geografic.
    3.1 Sa analizeze informatii vizand caracterizarea unui teritoriu pentru identificarea relatiilor dintre componentele geografice.
    3.2 Sa explice conexiunile dintre componentele geografice.
    4. Explicarea si argumentarea faptelor geografice.
    4.1 Sa explice fapte geografice.
    4.2 Sa evidentieze asemanarile si deosebirile prin studiul comparativ a doua teritorii/regiuni geografice.
    4.3 Sa demonstreze fapte geografice si deosebiri teritoriale.
    5. Elaborarea unui text coerent dupa un algoritm dat.
    5.1 Sa analizeze geografic componentele unui teritoriu.
    5.2 Sa sintetizeze elementele geografice specifice unui teritoriu intr-un text coerent.

    III. CONTINUTURI

    CLASA a IX-a
    GEOGRAFIE FIZICA GENERALA

    - Capitolul 3. Dinamica litosferei si relieful:
      - Structura interna a Pamantului
      - Placile tectonice si dinamica scoartei terestre
      - Procese si fenomene asociate dinamicii scoartei terestre
      - Relieful major al Terrei
      - Relieful creat de agentii externi - tipuri de relief create de agentii externi:
          - a) relieful fluvial (valea, eroziunea fluviala, lunca si terasele)
          - b) relieful climatic (relieful desertic, ghetarii si relieful glaciar)
          - c) relieful litoral (delte, estuare, limanuri, lagune si tipuri de tarmuri)
    - Capitolul 4. Elemente de meteorologie si clima:
      - Factorii genetici ai climei
      - Principalele elemente si fenomene climatice ale Terrei
      - Clima si tipurile de clima
    - Capitolul 5. Oceanul planetar si apele continentale.
      - Oceanele si marile
      - Raurile si fluviile
      - Lacurile
    - Capitolul 6. Vegetatia si fauna.
        - Zonele biogeografice terestre

    CLASA a X-a
    GEOGRAFIA UMANA SI ECONOMICA A LUMII

    - Capitolul I. Harta politica a lumii
    - Capitolul II. Geografia umana
        - Raspandirea geografica si densitatea populatiei
        - Evolutia in teritoriu a oraselor
        - Clasificarea oraselor
    - Capitolul III. Geografia economica a lumii
        - Geografia agriculturii
          - a) culturile temporare si permanente
          - b) cresterea animalelor
        - Geografia industriei
          - a) resursele energetice si industria energiei electrice
          - b) metalurgia
          - c) raspandirea teritoriala a industriei
        - Geografia transporturilor
          - transporturile pe apa

    CLASA a XI-a
    GEOGRAFIA MEDIULUI INCONJURATOR

    Capitolele:
    - 2. Tipurile de medii geografice
         - Tipuri de medii din zona calda
         - Tipuri de medii din zona temperata
         - Tipuri de medii din zona rece
    - 4. Domenii prioritare ale protectiei si conservarii mediului
         - Protectia si conservarea covorului vegetal
         - Protectia si conservarea calitatii aerului
         - Protectia si conservarea calitatii apelor
         - Protectia si conservarea calitatii solului
    Sunt recomandate manualele:
    - Geografie fizica generala, manual pentru clasa a IX-a, Editura Didactica si Pedagogica R.A., editiile 1996, 1997, 1998, autori: Grigore Posea, Octavian Mandrut
    - Geografia umana si economica a lumii, manual pentru clasa a X-a, Editura Didactica si Pedagogica R.A., editiile 1997, 1998, 1999, autori: V. Tufescu, Gr. Posea, V. Cucu, I. Velcea, O. Mandrut
    - Geografia mediului inconjurator, manual pentru clasa a XI-a, Editura Didactica si Pedagogica R.A., editiile 1997, 1998, 1999, autori: Victor Tufescu, Grigore Posea, Aurel Ardelean

    CLASA a XII-a
    GEOGRAFIA ROMANIEI

    Capitolele:
    I. Unitatea si armonia teritoriului Romaniei
    II. Cadrul natural
    III. Populatia si asezarile umane
    IV. Agricultura si prelucrarea industriala a produselor agricole
    V. Industria
    VI. Transporturile
    VII. Turismul
    VIII. Comertul
    IX. Caracteristicile regionale ale Romaniei si impartirea administrativ-teritoriala

    Nota: Nu sunt obligatorii continuturile hartilor de la capitolul Industria, precum si continutul hartii cu principalele centre de prelucrare industriala a produselor agricole (pag. 73).

    Este recomandat manualul:
    Geografia Romaniei, manual pentru clasa a XII-a, Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti, editia 2000, autori: Victor Tufescu, Claudiu Giurcaneanu, Viorela Anastasiu

    IV. MATRICEA DE SPECIFICATII
    In cadrul probei de examen, itemii vor concretiza obiectivele programei in aproximativ urmatoarele procente:
    Geografia generala
    - Geografia fizica generala             35%
    - Geografia umana si economica a lumii  35%
    - Geografia mediului inconjurator       30%
    Geografia Romaniei
    - Varietatea si armonia teritoriului romanesc:         5%
    - Cadrul natural                                      50 - 60%
    - Populatia si asezarile omenesti                     10 - 15%
    - Agricultura si valorificarea produselor agricole    10 - 15%
    - Industria                                           10 - 15%
    - Transporturile si caile de comunicatie               5 - 10%
    - Turismul si comertul                                 5 - 10%
    - Caracteristici regionale ale teritoriului Romaniei   5%

    V. STRUCTURA PROBEI DE EXAMEN
    Prima parte a probei de examen va cuprinde itemi obiectivi, a doua parte va cuprinde itemi de tip eseu structurat, iar a treia parte va cuprinde itemi privind transferul de informatii de pe un suport grafic si cartografic in text sau transpunerea unor date/informatii pe un suport grafic si cartografic si interpretarea produselor rezultate.

    STRUCTURA TESTULUI DE GEOGRAFIA ROMANIEI
    I. Itemi de completare si/sau itemi cu alegere multipla
    II. Itemi de grupare/selectie dupa un criteriu
    III. Itemi de tip:
    - eseu structurat - caracterizarea unei regiuni geografice marcate pe harta, cu privire la limite, relief, clima, ape, vegetatie, fauna, soluri;
    - eseu structurat - caracterizarea unei regiuni geografice marcate pe harta, cu privire la populatie, asezari, economie;
    - eseu structurat - compararea a doua dintre unitatile de relief reprezentate pe harta, avand in vedere anumite aspecte geografice si precizarea asemanarilor si deosebirilor esentiale;
    IV. Eseu liber - explicarea unor relatii intre anumite elemente sau componente geografice ale teritoriului si emiterea de argumente corespunzatoare pentru sustinerea explicatiei;
    V. Interpretarea elementelor geografice inscrise pe suporturile grafice si cartografice

    STRUCTURA TESTULUI DE GEOGRAFIE GENERALA
    I. Itemi de completare si/sau itemi cu alegere multipla
    II. Itemi de grupare/selectie dupa un criteriu
    III. Eseu structurat - compararea a doua zone biogeografice/tipuri de peisaje/tipuri de clima/regiuni industriale avand in vedere anumite elemente specifice;
    IV. Eseu liber - explicarea unor relatii intre anumite elemente sau componente geografice ale teritoriului cu argumentarea solutiei date;
    V. Eseu structurat - elaborarea unui text coerent dupa un algoritm dat (caracterizarea unei zone biogeografice/tip de peisaj/tip de clima/regiune industriala dintre cele reprezentate pe harta)
    VI. Interpretarea elementelor geografice inscrise pe suporturile grafice si cartografice

    TIPURILE DE CAPACITATI VIZATE PRIN ITEMI:

    Geografia Romaniei si Geografie generala:
    1. Cunoasterea si utilizarea corecta a terminologiei si denumirilor geografice.
    2. Intelegerea relatiilor dintre componentele specifice unui spatiu geografic.
    3. Explicarea si argumentarea faptelor geografice.
    4. Elaborarea unui text coerent.
    5. Interpretarea corecta a informatiilor inscrise pe suporturi grafice si cartografice.

    SISTEMUL DE CORECTARE SI ACORDARE A PUNCTAJULUI

    Punctajul total acordat este de 100 de puncte, din care fiecare candidat primeste 10 puncte din oficiu. In dreptul fiecarui item sau grupe de itemi este inscris punctajul maxim acordat.
    In cazul itemilor obiectivi, punctajul maxim se obtine doar daca raspunsul oferit de candidat este corect, in conformitate cu baremul de corectare si notare. In cazul in care raspunsul este gresit se obtin 0 puncte.
    Pentru itemii subiectivi, punctajul acordat este repartizat pe elemente ale raspunsului oferit, in conformitate cu baremul de corectare si notare.

    Nu se acorda fractiuni de punct.
    Nota finala se obtine prin impartirea punctajului total obtinut la 10.

            PROGRAMA PENTRU EXAMENUL NATIONAL DE BACALAUREAT 2002

    FIZICA

    A. STATUTUL DISCIPLINEI

    FIZICA are, in cadrul Examenului de Bacalaureat pentru anul scolar 2001 - 2002, statutul de disciplina optionala, putand fi aleasa ca proba "e" sau "f" in functie de filiera din profilul liceului absolvit.

    B. OBIECTIVE

    - Publicarea programei de examen sub forma actuala se inscrie intr-un demers coerent si complex care priveste toate disciplinele si poate fi numit reforma evaluarii si examinarii. Noul sistem national de evaluare si examinare are, printre altele, cateva caracteristici care este necesar sa fie subliniate:
        - cresterea transparentei examinarii;
        - cresterea validitatii si fidelitatii testelor;
        - asigurarea unui mod unitar de corectare si notare atat in cadrul examenelor, cat si in evaluarea curenta;
        - cresterea obiectivitatii in examinare si a gradului de comparabilitate a rezultatelor obtinute (in perspectiva considerarii rezultatelor examenului de bacalaureat in cadrul admiterii in invatamantul superior);
        - sugerarea unor trasee de instruire si evaluare pentru elevi (sub indrumarea profesorilor), care sa le maximizeze performantele si sansele in fata unor examene cu o exigenta in crestere.
    - Proba scrisa pentru Examenul de Bacalaureat va evalua gradul de realizare a obiectivelor generale ale studierii Fizicii in liceu. Aceste obiective sunt:
        - Insusirea conceptelor fundamentale, a principiilor si a legilor pe care se bazeaza Fizica;
        - Cunoasterea marimilor fizice necesare descrierii starilor si fenomenelor fizice;
        - Insusirea unor capacitati de investigatie experimentala;
        - Intelegerea modelelor care permit descrierea fenomenelor fizice;
        - Identificarea fenomenelor fizice in realitatea inconjuratoare si folosirea cunostintelor de fizica in explicarea acesteia;
        - Aplicarea legilor si principiilor fizicii in situatii noi la rezolvarea problemelor.
    - In contextul Examenului de Bacalaureat, in functie de continutul programei de examen, candidatii trebuie sa faca dovada urmatoarelor capacitati:
        - sa enunte principiile si legile fizicii, sa scrie si sa interpreteze relatiile matematice care le descriu;
        - sa defineasca marimile fizice si unitatile lor de masura;
        - sa identifice fenomenele fizice in situatii practice;
        - sa explice situatii din realitatea ambianta folosind cunostintele de fizica invatate;
        - sa aplice legile si principiile fizicii in rezolvarea problemelor.

    C. CONTINUTURI

    PROFIL REAL (matematica-fizica, fizica-chimie, chimie-biologie)
    PROFIL INFORMATICA
    PROFIL TEHNOLOGIC
    PROFIL MILITAR (real)
    PROFIL SPORTIV (real)
    PROFIL TEOLOGIC (real)
    - Continutul programei de examen a fost stabilit tinandu-se seama de PROGRAMA DE FIZICA aprobata cu nr. 32665/1993, precum si de MANUALELE DE FIZICA dupa care au studiat candidatii. Au fost respectate cateva principii a caror cunoastere de catre candidati este oportuna:
    1. Volumul programei de examen, redus fata de cel din curriculum, se limiteaza la capitole cu totul reprezentative ale Fizicii, care permit o evaluare a atingerii obiectivelor de mai sus in cadrul examenului;
    2. Alaturi de continuturile programei de examen sunt precizate si notiuni studiate cu care acestea sunt corelate, a caror cunoastere de catre candidati este necesara, chiar daca itemii din subiectul de examen nu se vor referi explicit la acestea.
    Exemplu: Capitolul "Miscarea punctului material sub actiunea unor tipuri de forte" nu face parte din programa de examen si in consecinta, subiectul de examen nu va contine itemi referitori la acest subiect. In schimb cunoasterea marimilor fizice specifice miscarilor si a legilor miscarii, fara detalii privind deducerea celor din urma, este necesara pentru rezolvarea unui item din capitolul "Principiile dinamicii" care face parte din programa de examen.
    Lista notiunilor pe baza carora candidatul trebuie sa stie sa opereze, fara ca ele sa faca subiectul unor cerinte explicite din itemi este urmatoarea:
    - Vector deplasare, vector de pozitie, viteza, acceleratie, compunere si descompunere a vectorilor, legi ale miscarii rectilinii uniforme si ale miscarii uniform variate, forta de greutate, forta centripet de forta de interactiune electrica, randament mecanic, marimi caracteristice miscarii circulare uniforme, centrul de greutate al unui corp omogen de forma regulata.
    - Electrizarea prin influenta, dependenta rezistivitatii unui conductor de temperatura, gruparea generatoarelor, reostat si potentiometru, sunt, rezistenta aditionala.
    - Dualismul corpuscul - unda, conditia de stationaritate a undei asociate unei particule, relatia dintre lungimea de unda, viteza de propagare si frecventa.
    3. Cunostintele de matematica necesare examenului de Fizica cuprind, in afara celor de aritmetica, algebra si geometrie elementara, operatii cu puteri rationale, operatii fundamentale cu functii trigonometrice, logaritmi, progresii, determinarea extremului unei functii cu metodele analizei matematice, folosirea integralei definite si a geometriei analitice (dreapta si curbele plane).
    4. In intentia de a veni in intampinarea candidatilor care se pregatesc pentru continuarea studiilor in diferite filiere din Invatamantul superior. Testul pentru examen contine subiecte la alegere, pentru care candidatii pot opta in raport de interesele personale.
    La numerotarea capitolelor s-a tinut, de regula, seama de Programa scolara.

    I.A. MECANICA: clasa a IX-a

    1. PRINCIPIILE MECANICII NEWTONIENE SI TIPURI DE FORTE
    1.1. Principiul inertiei. Sisteme de referinta inertiale.
    1.2. Principiul fundamental al dinamicii.
    1.3. Principiul actiunii si reactiunii. Aplicatii.
    1.4. Forte de contact si forte de frecare. Legile frecarii.
    1.5. Tensiunea mecanica si forta elastica.
    1.6. Principiul suprapunerii fortelor.

    2. ENERGIA MECANICA, LUCRUL MECANIC
    2.1. Lucrul mecanic marime de proces.
    2.1.1. Definitia lucrului mecanic. Interpretarea geometrica a lucrului mecanic.
    2.1.2. Lucrul mecanic efectuat de forta de greutate.
    2.1.3. Lucrul mecanic efectuat de forta elastica.
    2.1.4. Lucrul mecanic efectuat de forta de frecare.
    2.1.5. Puterea.
    2.2. Energia mecanica marime de stare.
    2.2.1. Energia cinetica.
    2.2.2. Teorema variatiei energiei cinetice a punctului material.
    2.2.3. Forte conservative. Energia potentiala a unui sistem conservativ.
    2.2.4. Energia mecanica. Conservarea energiei mecanice.

    3. IMPULSUL MECANIC
    3.1. Impulsul mecanic. Teorema variatiei impulsului mecanic pentru punctul material. Legea conservarii impulsului mecanic pentru punctul material.
    3.2. Teorema variatiei impulsului mecanic total pentru un sistem format din doua puncte materiale. Conservarea impulsului mecanic total.
    3.3. Ciocnirea plastica a doua corpuri.
    3.4. Ciocnirea perfect elastica a doua corpuri. Cazuri particulare.

    I.B. OPTICA: clasa a XI-a.

    1. Marimi si unitati energetice si fotometrice.
    2. Reflexia si refractia luminii. Reflexia totala.
    3. Optica geometrica.
    3.1. Aproximatia gaussiana.
    3.2. Lentile (fara deducerea formulelor lentilelor subtiri). Sisteme centrate de lentile subtiri.

    II. FIZICA MOLECULARA SI TERMODINAMICA: clasa a X-a.

    1. STRUCTURA SUBSTANTEI. FENOMENE TERMICE
    1.1.Marimi fizice legate de structura discreta a substantei (masa atomica si masa moleculara, unitatea atomica de masa, masa atomica relativa, masa moleculara relativa, masa molara, volumul molar, numarul lui Avogadro, numarul lui Loschmidt).

    2. TEORIA CINETICO-MOLECULARA
    2.1. Ecuatiile de stare ale gazului ideal (ecuatia de stare termica si ecuatia de stare calorica).
    2.2. Transformari simple ale gazului ideal (numai exprimarea cantitativa a legilor).

    3. PRINCIPIILE TERMODINAMICII
    3.1. Lucrul mecanic in termodinamica, marime de proces. Interpretarea geometrica.
    3.2. Primul principiu al termodinamicii.
    3.2.1. Lucrul mecanic intr-un proces adiabatic. Energia interna a unui sistem termodinamic, marime stare. Caldura, marime de proces.
    3.2.2. Enuntul primului principiu al termodinamicii.
    3.2.3. Coeficienti calorici.
    3.2.4. Relatia Robert Mayer.
    3.2.5. Expresiile caldurii, lucrului mecanic si variatiei energiei interne in transformarile simple ale gazului ideal.
    3.3. Principiul al doilea al termodinamicii (numai randamentul termodinamic al ciclului Carnot).

    III. ELECTRICITATE SI MAGNETISM: clasa a X-a

    1. CAMPUL ELECTROSTATIC
    1.1. Legea lui Coulomb.
    1.2. Intensitatea campului electric.
    1.3. Potentialul campului electric.
    1.4. Capacitatea electrica.
    1.4.1. Capacitatea electrica a unui conductor izolat.
    1.4.2. Condensatorul. Expresia capacitatii electrice a condensatorului plan.
    1.4.3. Gruparea condensatorilor.
    1.4.4. Energia campului electric dintre armaturile unui condensator plan.

    2. CURENTUL ELECTRIC STATIONAR
    2.1. Rezistenta. Rezistivitatea.
    2.2. Legea lui Ohm.
    2.3. Teoremele lui Kirchhoff.
    2.4. Gruparea rezistoarelor.
    2.5. Energia si puterea electrica.

    3. CAMPUL MAGNETIC AL CURENTULUI ELECTRIC.
    3.1. Actiunea campului magnetic asupra conductorilor parcursi de curent electric. Forta electromagnetica. Inductia magnetica.
    3.2. Fluxul magnetic.
    3.3. Campul magnetic produs de anumiti curenti electrici stationari.

    4. INDUCTIA ELECTROMAGNETICA
    4.1. Fenomenul de inductie electromagnetica.
    4.2. Sensul curentului electric indus. Regula lui Lenz.
    4.3. Legea inductiei electromagnetice.
    4.4. Autoinductia. Inductanta unui circuit.
    4.5. Energia campului magnetic.

    IV.A. FIZICA ATOMULUI: clasa a XII-a

    1. Spectre atomice. Serii spectrale. Analiza spectrala.
    2. Modelul planetar al atomului.
    3. Modelul cuantificat al atomului. Starile energetice ale electronilor in atom.
    4. Proprietatile radiatiei Laser.
    5. Radiatii X (Rontgen).

    IV.B. FIZICA NUCLEULUI: clasa a XII-a

    1. Proprietatile generale ale nucleului atomic. Constituentii nucleului atomic. Izotopi. Izobari.
    2. Stabilitatea nucleului atomic.
    2.1. Energia de legatura a nucleului.
    2.2. Reactii nucleare. Legi de conservare.
    3. Radioactivitatea naturala si artificiala. Legile dezintegrarii radioactive.

    PROFIL UMANIST (filologie, limbi moderne, limbi clasice, istorie - stiinte sociale)
    PROFIL SPORTIV (uman)
    PROFIL MILITAR (muzici militare)
    PROFIL PEDAGOGIC
    PROFIL MUZICA, COREGRAFIE
    PROFIL ARTE PLASTICE
    PROFIL TEOLOGIC (uman)
    PROFIL ECONOMIC
    Precizarile privind profilului real se mentin cu adaptari specifice. Astfel, volumul programei de examen se limiteaza doar la doua capitole studiate in clasa a XII-a, iar cunostintele de matematica necesare examenului de Fizica privesc doar operatii elementare din aritmetica si algebra, operatii cu puteri rationale, cu logaritmi si interpretari simple ale unor reprezentari grafice.
    Exemplul urmator se refera la notiuni a caror cunoastere de catre candidati este necesara, chiar daca itemii din subiectul de examen nu se vor referi explicit la ele:
    Conceptul de "Unda stationara" nu face parte din programa de examen si in consecinta, subiectul de examen nu va contine cerinte referitoare la acest subiect. In schimb este necesara cunoasterea conditiei ca unda asociata electronului din atom sa fie stationara pentru rezolvarea unor itemi cu privire la al doilea Postulat al lui Bohr.
Lista notiunilor pe baza carora candidatul trebuie sa stie sa opereze, fara ca ele sa faca subiectul unor cerinte explicite din itemi este urmatoarea:
    - Marimi caracteristice miscarii circulare uniforme, forta centripeta, forta de interactiune electrica, dualism corpuscul - unda, conditie de stationaritate a undei asociate unei particule, relatia dintre lungime de unda, viteza de propagare si frecventa.

    I. FIZICA ATOMULUI clasa a XII-a

    1. Spectre atomice. Serii spectrale. Analiza spectrala.
    2. Modelul planetar al atomului.
    3. Modelul cuantificat al atomului. Starile energetice ale electronilor in atom.

    II. FIZICA NUCLEULUI: clasa a XII-a

    1. Proprietatile generale ale nucleului atomic. Constituentii nucleului atomic. Izotopi. Izobari.
    2. Stabilitatea nucleului atomic.
    2.1. Energia de legatura a nucleului.
    2.2. Energia de legatura pe nucleon. Procese de dezintegrare. Fisiunea si fuziunea.
    3. Radioactivitatea naturala si artificiala. Legile dezintegrarii radioactive.

    D. STRUCTURA PROBEI DE EXAMEN

    PENTRU PROFILURILE REAL, TEHNOLOGIC etc., proba scrisa va cuprinde patru subiecte, structurate astfel:
    Sub. I:   La alegere:  I.A. MECANICA SAU I.B. OPTICA
    Sub. II:                II. FIZICA MOLECULARA SI TERMODINAMICA
    Sub. III:              III. ELECTRICITATE SI MAGNETISM
    Sub. IV:  La alegere: IV.A. FIZICA ATOMICA SAU IV.B. FIZICA NUCLEARA

    Exemple:
    1. Un corp mic cu masa m = 100 g a pornit din repaus sub actiunea unei forte
                                                           ->
                                                orizontale F a carei marime
    F(N)  ^                                     variaza in timp ca in figura
      1,5 |..._________                         alaturata. Corpul se misca fara
          | /:         :\  5           7                   ->
        0 |---------------------------------->  frecare si F este singura forta
          |  1         4    \    :    /  t(s)   care actioneaza asupra sa pe
          |                   \  :  /           directia miscarii. Exprimati
      - 5 |.....................\:/             matematic teorema de variatie a
          |                                     impulsului unui punct material
                                                si calculati viteza corpului
                                                imediat dupa incetarea actiunii
                                                fortei.

    2. Definiti iluminarea unei suprafete elementare. O incapere este iluminata doar de o aplica fixata chiar in mijlocul tavanului. Unde este mai mare iluminarea podelei: in colturile sau in centrul ei? Justificati raspunsul.
    3. Transcrieti expresiile de mai jos in care semnificatia simbolurilor este cea precizata in manual. Precizati intre parantezele atasate denumirea si unitatea de masura in S.I. corespunzatoare constantei sau marimii fizice indicate prin relatia respectiva.

     R             Cp              v RT                  Q
    ---- (  );   ------ (   );   --------- (   );    ----------- (   ).
     k             Cv                V                m delta T

    4. Un circuit electric de curent continuu format dintr-o bobina, fara miez magnetic si un rezistor cu rezistenta R = 30 ohmi, conectate in serie, este alimentat de o sursa cu t.e.m. E = 120 V si rezistenta interioara r = 10 ohmi. Bateria debiteaza un curent cu intensitatea I = 2A.
    a) Desenati schema circuitului electric si figurati sensul curentului electric prin rezistor. Calculati, de asemenea tensiunea la bornele rezistorului si tensiunea la bornele bobinei si definiti voltul.
                                                              ->
    b) Scrieti expresia modulului inductiei campului magnetic Bspira in centrul unei spire circulare cu raza a = 10 cm, situata in aer si parcursa de un curent electric cu intensitatea I'= 10 A si calculati numarul de spire pe unitatea de lungime a bobinei din enunt, n, astfel incat inductia campului magnetic pe axa
                                   ->
bobinei sa aiba aceeasi valoare cu Bspira.
    5. Un atom de hidrogen, descris de modelul Bohr se afla initial intr-o stare stationara cu energia totala Ek. In urma unei tranzitii, el ajunge intr-o alta stare stationara cu energia totala En (n < k). Se cunosc viteza luminii in vid c si constanta Planck h. Scrieti:
    a) expresia matematica a postulatului al doilea Bohr si exprimati lungimea de unda a radiatiei emise de atomul de hidrogen in urma acestei tranzitii;
    b) expresia matematica a legii Moseley si exprimati raportul dintre frecventa radiatiei emise de atomul de hidrogen, in urma tranzitiei considerate si cea care ar fi emisa de anticatodul unui tub de raze X, datorita rearanjarii electronilor sai intre aceleasi nivele k si n. Se cunosc in plus numarul atomic al elementului emitator, Z si constanta sa de ecran, sigma.

    PENTRU PROFILURILE UMANIST etc., testul pentru proba scrisa va cuprinde patru subiecte, din care doua referitoare la cunostinte de Fizica Atomica si doua referitoare la cunostintele de Fizica Nucleara.
    Testul propriu-zis va fi alcatuit din mai multe tipuri de itemi (obiectivi, semiobiectivi, subiectivi) care vor fi concretizati intr-o gama larga de forme, inclusiv itemi care se bazeaza pe ilustratii.

    Exemple:
    1. Rescrieti enuntul urmator, completand cuvintele lipsa (marcate prin ................):
    "Analiza spectrala ............. permite determinarea concentratiei atomilor elementelor dintr-o proba, iar analiza spectrala ......... permite identificarea elementului respectiv".
                                                     h
    2. Prezentati semnificatia relatiei mvr = n x -------- , in teoria Bohr
                                                   2 (pi)
despre atomul de hidrogen si a simbolurilor m, v, r si h.
    3. Explicati pe scurt procesul de ionizare al unui atom de hidrogen si scrieti relatia dintre energia Efoton a unui foton absorbit de un atom de hidrogen cu energia de legatura Eleg si energia cinetica Ecin a electronului eliberat prin ionizarea atomului respectiv (Efoton > Eleg).
    4. Definiti energia de legatura a sistemului electron-nucleu si precizati valoarea numarului cuantic pentru care aceasta are cea mai mare valoare.

    E: SISTEMUL DE CORECTARE SI ACORDARE A PUNCTAJULUI

    Punctajul total acordat este de 100 puncte, din care fiecare candidat primeste, din oficiu, 10 puncte.
    Candidatii sunt informati asupra repartizarii punctajului, acesta fiind precizat pentru fiecare item.
    Baremul de corectare va fi suficient de analitic, astfel ca punctajul nu se fractioneaza.
    Sunt acceptate eventualele solutii corecte, ai caror pasi spre rezolvare nu coincid integral cu cei prevazuti in baremul de corectare.
    Nota finala se obtine prin impartirea punctajului total obtinut la 10.

           PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU FILOSOFIE BACALAUREAT 2002

    I. STATUTUL DISCIPLINEI

    In cadrul examenului de Bacalaureat 2002, Filosofia are statut de disciplina optionala.
    Filosofia poate fi aleasa la proba E sau la proba F, in functie de filiera, profil si specializare.
    Proba de examen la Filosofie este o proba scrisa cu durata de 3 ore.

    II. OBIECTIVE DE EVALUARE

    Candidatii vor fi capabili sa:
    1. enunte notele definitorii ale unui concept dat;
    2. identifice filosoful caruia ii apartine un punct de vedere dat;
    3. identifice problema filosofica abordata intr-un text;
    4. identifice punctul de vedere sustinut intr-un text filosofic;
    5. identifice structura argumentativa a unui punct de vedere filosofic;
    6. elaboreze argumente pentru sustinerea unui punct de vedere personal;
    7. analizeze puncte de vedere, conceptii, curente filosofice;
    8. interpreteze un text filosofic pe baza unei structuri de idei data;
    9. utilizeze adecvat limbajul filosofic;
    10. identifice filosofi pe baza unor caracteristici date (problematica abordata; curentul in care se incadreaza; perioada istorica; titluri de lucrari s.a.m.d.).

    III. CONTINUTURI

    1. Omul
    1.1 Ce este omul? (B. Pascal, R. Descartes, H. Bergson, L. Blaga, Pico della Mirandola)
    1.2. Drepturile omului (Declaratia Universala a Drepturilor Omului)
    2. Libertatea
    2.1. Libertatea si autoritatea supranaturala (Epictet, Metodiu de Olimp, Fr. Nietzsche)
    2.2. Libertatea si problema constrangerilor interioare (A. Schopenhauer, J.P. Sartre)
    2.3. Libertatea si autoritatea politica (J.J. Rousseau, K. Jaspers, J.S. Mill)
    3. Dreptatea
    3.1. Dreptate si nedreptate (Platon)
    3.2. Temeiul dreptatii: sentimentul sau ratiunea? (J.J. Rousseau, I. Kant)
    3.3. Tipuri de dreptate (F.A. Hayek, Aristotel)
    4. Fericirea
    4.1. Fericirea ca problema filosofica (B. Pascal)
    4.2. Fericirea - scop sau mijloc? (Aristotel, I. Kant)
    5. Adevarul
    5.1. Ce este adevarul? (Platon)
    5.2. Sursele adevarului (J. Locke, R. Descartes)
    5.3. Adevar si eroare (R. Descartes, K. Popper)
    6. Timpul
    6.1. Ce este timpul? (Augustin)
    6.2. Timpul - substanta sau relatie? (I. Newton, G.W. Leibniz)
    6.3. Timpul - in noi sau in afara noastra? (M. Vulcanescu, I. Kant)
    7. Ordinea
    7.1. Ordine si unitate (Platon, Marcus Aurelius, G.W. Leibniz, L. Wittgenstein)
    7.2. Ordine si predestinare (K. Popper, P.S. Laplace, D. Hume, P. Suppes)
    8. Dumnezeu
    8.1. Conceptul filosofic de Dumnezeu (Augustin, B. Spinoza)
    8.2. Exista Dumnezeu? (Toma din Aquino, B. Pascal)
    8.3. Etica si Dumnezeu (I. Kant, J.P. Sartre)
    9. Filosofia
    9.1. Ce este filosofia? (Epictet, N. Ionescu, Aristotel)
    9.2. Cum se naste filosofia? (K. Jaspers, A. Schopenhauer)
    9.3. Ce este o problema filosofica? (L. Blaga)
    9.4. Rosturile filosofiei (E. Cioran, M. Florian, L. Wittgenstein)

    NOTA:
    - Pentru temele indicate se vor pregati textele autorilor mentionati in paranteze.
    - Manualul recomandat: FILOSOFIE, manual pentru licee si scoli normale, E.D.P., Bucuresti, 1998; autori: Mihaela Miroiu, Adrian-Paul Iliescu, Adrian Miroiu.

    IV. PROBA DE EXAMEN

    Structura probei de evaluare poate include subiecte concepute dupa modelul itemilor cu raspuns scurt; itemi cu alegere duala; intrebari structurate; eseu structurat pe baza unor puncte de reper etc.
    Prezentarea urmatorului exemplu de proba (subiect, respectiv barem de corectare si notare) constituie un sprijin important pentru profesori si elevi in ceea ce priveste familiarizarea cu modul de formulare a subiectelor, precum si cu modalitatea de notare a diferitelor elemente de continut.

    Proba scrisa la Filosofie

    - Toate subiectele sunt obligatorii. Se acorda 10 puncte din oficiu.
    - Timpul efectiv de lucru este de 3 ore.

  I. Pentru fiecare dintre caracteristicile urmatoare, numiti cate
     doi filosofi care:
     A. Au scris lucrari in care au abordat problema filosofica a
        tipurilor de dreptate.                                          4 puncte
     B. Sunt reprezentanti ai filosofiei germane.                       4 puncte
     C. Au dezbatut problema filosofica a curgerii timpului.            4 puncte

 II. A. Cuvantul "fericire" este folosit cu sensuri diferite.
        Explicati care este sensul cuvantului "fericire" cand ne
        referim la:
        a) dorinta de a avea o cariera universitara;
        b) vointa de autodepasire.                                     10 puncte
     B. Construiti cate un exemplu de propozitie in care cuvantul
        "fericit" este folosit:
        a) pentru a desemna starea de bine a unei persoane;
        b) in sens de exaltare.                                         8 puncte

III. Una dintre teoriile actuale referitoare la conditiile pe care
     trebuie sa le indeplineasca o societate pentru a fi considerata
     dreapta este teoria "statului asistential".
     Expuneti succint continutul acestei teorii.

 IV. Textul urmator, apartinand lui J. Locke, abordeaza o problema
     filosofica fundamentala si exprima un punct de vedere in legatura
     cu aceasta:
     "Obiectul senzatiei este primul izvor al ideilor. (...)
     Procesele mintii noastre alcatuiesc celalalt izvor al ideilor."
     Precizati problema la care se refera textul si prezentati
     conceptia lui Locke in legatura cu aceasta problema (in
     aproximativ o pagina).                                            20 puncte

  V. Se da urmatorul text:
     "Libertatea inseamna mai putin a face ce vrem, cat a nu fi supusi
     altuia; ea inseamna, totodata, a nu supune vointa altuia vointei
     noastre. (...) Nu exista libertate acolo unde nu sunt legi sau
     unde cineva este deasupra legilor; nici chiar in starea de natura
     omul nu este liber decat datorita legii naturale, care porunceste
     tuturor. (...) Un popor este liber, orice forma ar avea
     guvernamantul sau, atunci cand in cel care il guverneaza nu vede
     deloc omul, ci organul legii. Intr-un cuvant, soarta libertatii
     este legata totdeauna de soarta legilor: ea domneste sau piere o
     data cu ele. "(J.J. Rousseau. Scrisori scrise de pe munte, VIII)
     Comentati textul pe baza urmatoarei structuri de idei:
     1. Precizarea problemei filosofice abordate in text.
     2. Relevarea intentiei autorului in legatura cu problema
        filosofica abordata.
     3. Desprinderea ideilor principale ale textului si analizarea
        lor.
     4. Prezentarea succinta:
        a) a unui punct de vedere diferit de cel al autorului dat;
        b) a unui punct de vedere similar cu cel al autorului dat;
        c) a unui punct de vedere personal.                            30 puncte

    Barem de corectare si notare la Filosofie

    - Nu se acorda fractiuni de punctaj.

  I. cate 2 puncte pentru mentionarea corecta a fiecaruia
     dintre cele sase nume                                    6 x 2p = 12 puncte
                                                                Total: 12 puncte

 II. A. cate 5 puncte pentru explicarea fiecaruia dintre
        cele doua sensuri                                     2 x 5p = 10 puncte
     B. cate 4 puncte pentru construirea fiecareia dintre
        cele doua propozitii                                  2 x 4p =  8 puncte
                                                                Total: 18 puncte

III. - precizarea faptului ca statul trebuie sa asigure
       satisfacerea nevoilor fundamentale (in functie de
       posibilitati)                                                    5 puncte
     - precizarea faptului ca statul nu trebuie sa intervina
       in distribuirea bunurilor intre oameni                           5 puncte
                                                                Total: 10 puncte

 IV. - precizarea problemei la care se refera textul                    4 puncte
     - precizarea conceptiei lui Locke cu privire la
       cunoasterea prin experienta                                      3 puncte
     - analizarea relatiei cunoastere - experienta                      4 puncte
     - precizarea conceptiei lui Locke cu privire "la cele
       doua izvoare ale ideilor                                         3 puncte
     - cate 1 punct pentru mentionarea fiecaruia dintre cele
       doua izvoare ale ideilor: senzatia; reflectia          2 x 1p =  2 puncte
     - calitatea prezentarii (limbaj, corectitudine,
       coerenta)                                              3 x 1p =  3 puncte
     - incadrarea in limita de spatiu precizata                         1 punct
                                                                Total: 20 puncte

  V. - precizarea problemei la care se refera textul                    3 puncte
     - precizarea conceptiei lui Rousseau cu privire la
       libertate                                                        3 puncte
     - analizarea relatiei intre libertatea individuala si
       legile democratice                                               4 puncte
     - prezentarea modalitatii prin care Rousseau isi
       sustine conceptia                                                3 puncte
     - mentionarea concluziei sustinuta de Rousseau                     2 puncte
     Prezentarea fiecaruia dintre cele doua puncte de
     vedere: diferit, respectiv similar, se puncteaza
     astfel:
     - cate 1 punct pentru mentionarea fiecareia dintre cele
       doua conceptii                                         2 x 1p =  2 puncte
     - cate 1 punct pentru mentionarea fiecaruia dintre cei
       doi autori                                             2 x 1p =  2 puncte
     - cate 1 punct pentru prezentarea fiecareia dintre cele
       doua conceptii                                         2 x 1p =  2 puncte
     Capacitatea de a formula si prezenta un punct de vedere
     personal se puncteaza astfel:
     - mentionarea punctului de vedere personal                         3 puncte
     - prezentarea punctului de vedere personal                         3 puncte
     - calitatea comentariului (limbaj, corectitudine,
       coerenta)                                              3 x 1p =  3 puncte
                                                                Total: 30 puncte

    Total test: 90 puncte. Se acorda 10 puncte din oficiu. Nota finala se
stabileste prin impartirea la 10 a punctajului obtinut.

            PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU ESTETICA BACALAUREAT 2002

    I. STATUTUL DISCIPLINEI

    In cadrul examenului de Bacalaureat 2002, Estetica are statut de disciplina optionala.
    Estetica poate fi aleasa doar la proba F, doar de absolventii liceelor de arta.
    Proba de examen la Estetica este o proba scrisa cu durata de 3 ore.

    II. OBIECTIVE DE EVALUARE

    Candidatii vor fi capabili sa:
    1. defineasca notiuni;
    2. identifice notiuni in definitii date;
    3. enumere caracteristici;
    4. enunte notele definitorii ale unui concept dat;
    5. identifice punctul de vedere sustinut intr-un text specific esteticii;
    6. elaboreze sinteze tematice pe baza unei structuri de idei sau pornind de la un text dat;
    7. construiasca argumente pentru a sustine un punct de vedere dat;
    8. interpreteze un text specific esteticii pe baza unei structuri de idei data;
    9. elaboreze enunturi/text pe baza unor concepte date;
    10. caracterizeze conceptii/teorii;
    11. utilizeze corect limbajul de specialitate.

    III. CONTINUTURI

    1. Structuri estetice
    1.1. Esteticul
    1.2. Valoarea estetica
    1.3. Atitudinea estetica
    1.4. Gustul si idealul estetic
    2. Categoriile estetice
    2.1. Specificul categoriilor estetice
    2.2. Frumosul
    2.3. Sublimul
    2.4. Tragicul
    2.5. Comicul
    2.6. Categorii estetice secundare
    3. Conceptul de arta
    3.1. Specificul si functiile artei
    3.2. Originea si evolutia artei
    3.3. Universal si national in arta
    3.4. Arta si civilizatia contemporana
    4. Opera de arta
    4.1. Imaginea artistica
    4.2. Continut si forma in arta
    4.3. Sinteze teoretice ale artelor
    5. Creatia si personalitatea artistica
    5.1. Procesul creator
    5.2. Fazele procesului de creatie
    5.3. Personalitate artistica
    6. Estetica receptarii
    6.1. Receptarea operei de arta
    6.2. Comunicarea artistica
    6.3. Aprecierea operei de arta
    6.4. Cultura si educatia estetica

    NOTA:
    - Manualul recomandat: ESTETICA, manual pentru clasa a XII-a, licee de arta, E.D.P., Bucuresti, 1997; autori: Adrian Iorgulescu, Doina Punga, Gheorghe Stroia.

    IV. PROBA DE EXAMEN

    Structura probei de evaluare poate include subiecte concepute dupa modelul itemilor cu raspuns scurt; itemi cu alegere duala; intrebari structurate; eseu structurat pe baza unor puncte de reper; eseu nestructurat (sinteza pornind de la o idee, de la un enunt specific esteticii sau de la un numar dat de notiuni ale esteticii) etc.
    Prezentarea urmatorului exemplu de proba (subiect, respectiv barem de corectare si notare) constituie un sprijin important pentru profesori si elevi in ceea ce priveste familiarizarea cu modul de formulare a subiectelor, precum si cu modalitatea de notare a diferitelor elemente de continut.

    Proba scrisa la Estetica

    - Toate subiectele sunt obligatorii. Se acorda 10 puncte din oficiu.
    - Timpul efectiv de lucru este de 3 ore.

  I. A. Definiti conceptul de categorie estetica.                       6 puncte
     B. Enumerati caracteristicile conceptului de categorie
        estetica.                                                       9 puncte

 II. Fie urmatoarele concepte: inovatie, simbol artistic, forme
     sensibile.
     Evidentiati legaturile dintre aceste concepte elaborand un text
     coerent, in aproximativ o jumatate de pagina, in care sa le
     utilizati in sensul lor specific esteticii.                       15 puncte

III. Se da urmatorul text:
     "Fantezia nu-i, cum se crede, facultatea de a deforma realitatea,
     ci de a vedea limpede si exact, dand fenomenului, cel putin la
     inceput, o experienta halucinanta (...). Opera artistica este
     rezultatul luptei dintre ratiunea umana si natura, dintre
     premeditatie si spontaneitate. Creatia este o clarificare a unei
     ordini intrevazute in natura, este natura rationalizata, devenita
     inteligibila si exemplara (...). Fantezia e darul de a vedea
     concret universul." (George Calinescu, Cronicile optimistului)
     A. Mentionati conceptele de baza specifice esteticii existente
        in text.                                                        6 puncte
     B. Analizati succint problema la care se refera textul.            9 puncte

 IV. Pornind de la urmatorul text, realizati, in aproximativ doua
     pagini, un eseu cu tema "Traditie si inovatie in arta".
     "Exista o moarte a artei, mai precis a unei anumite arte sau a
     unui anume fel de arta. Pentru ca moartea unui fel de arta, (...)
     anularea lui, inseamna nasterea unei alte arte. Moartea artei
     traditionale, oficiale, moartea a tot ce poate fi <<academic>> si
     constrangator atrage dupa sine nasterea unei alte arte. Oamenii
     trebuie sa fie, intr-adevar, liberi de a crea ceea ce le place".
     (Mikel Dufrenne)
     In realizarea acestui eseu veti avea in vedere urmatoarele puncte
     de reper:
     1. Explicarea principalelor concepte pe care le implica tema.
     2. Prezentarea a doua conceptii formulate in istoria esteticii cu
        privire la aceasta tema.
     3. Prezentarea unui punct de vedere personal cu privire la
        aceasta tema.
     4. Evidentierea importantei acestei teme in studiul artei.        30 puncte

  V. Pe baza caracteristicilor lor definitorii, analizati relatia
     dintre judecata de gust si judecata de valoare in aprecierea
     operei de arta.                                                   15 puncte

    Barem de corectare si notare la Estetica

    - Nu se acorda fractiuni de punctaj.

  I. A. definirea conceptului                                           6 puncte
     B. cate 3 puncte pentru mentionarea fiecareia dintre
        cele trei caracteristici                              3 x 3p =  9 puncte
                                                                Total: 15 puncte

 II. - cate 1 punct pentru utilizarea fiecaruia dintre cele
       trei concepte in sensul sau specific esteticii         3 x 10p = 3 puncte
     - corelatia inovatie - simbol artistic                             2 puncte
     - corelatia simbol artistic - forme sensibile                      2 puncte
     - corelatia inovatie - forme sensibile                             2 puncte
     - calitatea stiintifica a textului (limbaj,
       corectitudine, coerenta)                               3 x 1p =  3 puncte
     - incadrarea in limita de spatiu precizata                         3 puncte
                                                                Total: 15 puncte

III. A. - fantezia                                                      2 puncte
        - opera artistica                                               2 puncte
        - creatia                                                       2 puncte
     B. - precizarea problemei la care se refera textul                 3 puncte
     Prezentarea rolului pe care fantezia il are de a oferi
     o viziune concreta a esentei unui fenomen va viza:
     - prezentarea rolului fanteziei in surprinderea esentei            2 puncte
     - prezentarea operei artistice ca rezultat al
       confruntarii intre ratiune si natura                             2 puncte
     - mentionarea acceptiunii date fanteziei de dar necesar
       pentru a vedea o intruchipare concreta a unor fenomene           2 puncte
                                                                Total: 15 puncte

 IV. - cate 4 puncte pentru explicarea fiecaruia dintre cele
       doua concepte: traditie, inovatie                      2 x 4p =  8 puncte
     - prezentarea relatiei traditie - inovatie in arta                 5 puncte
     - evidentierea importantei raportului traditie -
       inovatie in realizarea progresului in arta                       5 puncte
     - cate 3 puncte pentru prezentarea fiecareia dintre
       cele doua conceptii formulate in istoria esteticii     2 x 3p =  6 puncte
     - formularea unui punct de vedere personal, argumentat             4 puncte
     Nota: Punctajul se acorda astfel:                       - 2 puncte pentru
                                                               prezentarea
                                                               punctului de
                                                               vedere;
                                                             - 2 puncte pentru
                                                               argumentare.
     - utilizarea adecvata a limbajului specific                        1 punct
     - incadrarea in limita de spatiu precizata                         1 punct
                                                                Total: 30 puncte

  V. - cate 2 puncte pentru definirea fiecaruia dintre cele
       doua concepte                                          2 x 2p =  4 puncte
     - mentionarea faptului ca cele doua concepte
       reprezinta elementele unei clasificari realizate de
       I. Kant                                                          2 puncte
     - analizarea diferitelor interpretari care s-au dat
       judecatii de gust                                                3 puncte
     - analizarea diferitelor interpretari care s-au dat
       judecatii de valoare                                             3 puncte
     - prezentarea relatiei dintre cele doua tipuri de
       judecata in aprecierea operei de arta                            3 puncte
                                                                Total: 15 puncte

    Total test: 90 puncte. Se acorda 10 puncte din oficiu. Nota finala se stabileste prin impartirea la 10 a punctajului obtinut.

                       EXAMENUL DE BACALAUREAT 2002

    PROGRAMA PENTRU EDUCATIE FIZICA SI SPORT
    - licee (clase) cu program sportiv -

    DISCIPLINA:

    Pregatire sportiva teoretica
    "Teoria si metodica pregatirii sportive de performanta"

    Scopurile programei
    - sa stimuleze interesul si preocuparea constanta a elevilor pentru pregatirea teoretico-metodica de specialitate;
    - sa-i orienteze asupra continuturilor care fac obiectul examinarii externe in cadrul examenului de bacalaureat;
    - sa-i familiarizeze cu metodologia sistemului de evaluare externa;
    - sa determine adoptarea de catre profesori a unor strategii didactice concordante cu sistemul de evaluare externa.

    Scopul examenului
    - evaluarea pregatirii teoretico-metodice de specialitate a elevilor si a capacitatii acestora de a opera cu sistemul de cunostinte si metodologii insusite.

    CONTINUTURI CARE VOR FI TESTATE

    - Idealul, functiile si obiectivele sportului ca fenomen social;
    - Continutul antrenamentului sportiv:
    a) Pregatirea fizica;
    b) Pregatirea tehnica;
    c) Pregatirea tactica;
    d) Pregatirea psihologica;
    e) Pregatirea teoretico-metodica;
    f) Pregatirea biologica pentru concurs;
    g) Pregatirea artistica.
    - Principiile si cerintele metodice generale ale antrenamentului sportiv;
    - Metodele de dezvoltare a calitatilor motrice;
    - Selectia de sport;
    - Microciclul de antrenament;
    - Lectia de antrenament sportiv;
    - Concursul sportiv;
    - Forma sportiva;
    - Recuperarea si refacerea dupa efort;
    - Accidente de prim ajutor medical;
    - Structura organizatorica a miscarii sportive pe plan local si judetean.

    Descrierea probei
    Forma de examen: lucrare scrisa.
    Timp acordat: 3 ore.
    Numar de intrebari (subiecte): 3 (trei).

    Tipuri de intrebari (subiecte):
    - care solicita demonstrarea cunoasterii si intelegerii conceptelor, principiilor, metodelor, continuturilor si formelor de organizare;
    - care solicita aplicarea cunostintelor in abordarea unor proiecte (sisteme de actionare, programe de activitati, programe de recuperare, de concurs etc.)

    DISCIPLINA: Maiestrie sportiva
    Proba practica

    Scopurile programei
    - sa stimuleze interesul si preocuparea constanta a elevilor pentru perfectionarea maiestriei sportive;
    - sa orienteze elevii in determinarea componentelor fundamentale ale instruirii sportive proprii;
    - sa familiarizeze elevii cu instrumentele de evaluare specifice acestei examinari externe;
    - sa determine profesorii sa adopte strategii concordante, inclusiv cu prevederile sistemului national de evaluare externa.

    Scopul examenului
    - sa evalueze nivelul de maiestrie sportiva dobandit de elevi la sfarsitul ciclului liceal in ramura/proba sportiva studiata.

     Continuturile care vor fi testate
    - Pregatirea fizica generala si specifica ramurii de sport;
    - Pregatirea tehnico-tactica;
    - Cunoasterea si respectarea regulamentului oficial in concurs;
    - Nivelul global de performanta.

    Descrierea testelor
    La toate probele/ramurile de sport candidatii vor fi evaluati pe baza unui test de maiestrie sportiva, care poate cuprinde una sau mai multe probe, ca de exemplu;
    - proba in care s-a specializat elevul, sustinuta in conditii regulamentare de concurs (atletism, inot, haltere etc);
    Se evalueaza performanta realizata.
    - lupta libera, asalt, cu un adversar de aceeasi categorie, in conditii regulamentare (lupte, judo, scrima etc.);
    Se evalueaza capacitatea de performanta, sub aspect fizic, tehnic, tactic si psihologic.
    - joc bilateral in conditii regulamentare (tenis de camp, tenis de masa, baschet, volei etc.) si o structura tehnico-individuala.
    Se evalueaza cu note separate cele doua probe, acordandu-se o nota medie finala.
    - proba de testare a calitatilor motrice dominante (3000 m plat, la schi fond) si o proba tehnica in conditii simulate (schi pe iarba, schi-patinaj pe role etc.).
    Se evalueaza cu note separate cele doua probe, acordandu-se o nota medie finala.

    Probele si baremele de apreciere pe ramuri de sport sunt cele stabilite de Ministerul Educatiei Nationale.

                PROGRAMA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT 2002

    EDUCATIE FIZICA SI SPORT
    - pentru licee de alte profiluri decat cele cu program sportiv -

    1. Scopurile programei
    - sa se orienteze elevii in alegerea unei discipline optionale pentru examenul de bacalaureat;
    - sa se stimuleze interesul si preocuparea constanta pentru dezvoltarea capacitatii motrice si perfectionarea abilitatii de practicare a unei ramuri/probe sportive;
    - sa ofere elevilor criterii de autoevaluare prin raportare la parametri modelului reprezentat de examenul de bacalaureat;
    - sa familiarizeze elevii cu instrumentele de evaluare specifice acestei evaluari externe.

    2. Scopul examenului
    - evaluarea nivelului de pregatire fizica si de practicare a unei probe/ramuri sportive la sfarsitul ciclului liceal;
    - obiectivarea orientarii scolare sau profesionale in etapa postliceala.

    3. Domeniile de evaluare
    - capacitatea motrica generala;
    - abilitatea tehnico-tactica la o ramura/proba sportiva;
    - capacitatea de a practica regulamentar o proba/ramura sportiva.

    4. Obiective de evaluare
    Candidatii trebuie sa fie capabili sa demonstreze:
    - ca au nivel corespunzator de dezvoltare a fortei membrelor, abdomenului si spatelui;
    - ca pot sustine eforturi cu durata prelungita;
    - ca pot integra procedeele tehnice insusite in actiuni specifice probei/ramurii de sport in care s-au instruit;

    5. Schema evaluarii
    Elevul(a) care opteaza pentru proba "Educatie fizica si sport" in cadrul examenului de bacalaureat va fi evaluat(a) prin trei teste obligatorii vizand:
    a) nivelul dezvoltarii fortei a doua mari regiuni musculare;
    b) nivelul dezvoltarii rezistentei la efortul de durata;
    c) capacitatea de a practica in conditii regulamentare, o proba/ramura de sport sau structuri ale acestora.

    Ponderea fiecarui test in nota finala este:
    a) forta - 25%;
    b) rezistenta - 25%;
    c) proba/ramura sportiva - 50% .

    Sistemul de evaluare cuprinde:
    - 2 probe:
    1. alergarea de rezistenta 800 m fetele si 1000 m baietii;
    2. doua probe de forta, din cele 8 (opt) propuse;
    Candidatul(a) opteaza si sustine in examen un cuplu de doua probe, vizand doua regiuni musculare diferite;
    - o ramura/proba sportiva, la alegere, dintre cele prevazute in programele de educatie fizica si sport.
    Probele de evaluare, baremele de performanta si echivalarea lor in note sunt cuprinse in anexa nr. 1.

    ORGANIZAREA SI DESFASURAREA EXAMENULUI

    1. Nu pot opta pentru sustinerea, examenului de bacalaureat la disciplina educatie fizica si sport elevii care au fost scutiti medical pe unul sau ambele semestre din ultimul an de studii.
    2. Exprimarea optiunii candidatilor pentru sustinerea probei practice de educatie fizica in cadrul examenului de bacalaureat, se face pe fise individuale in termenul prevazut de Regulament, care vor fi depuse la secretariatul liceului. O data cu inscrierea candidatilor la examen se va depune in mod obligatoriu avizul medical emis cu cel mult o luna inaintea inceperii sustinerii probelor.
    3. Corespunzator optiunilor elevilor, consemnate in fisele individuale depuse la secretariat, se vor constitui grupe formate din elevi care au optat pentru examinare la aceeasi ramura/proba sportiva. Din acestia se constituie grupe de examinare formate din 12 - 14 elevi, separat pe sexe, iar in cazul in care numarul este mai mic, se constituie o grupa mixta.
    Ordinea de sustinere a probelor de bacalaureat este: proba/ramura sportiva, probele de forta si in final probele de rezistenta.
    Daca in ziua examenului se inregistreaza temperaturi de peste + 28 grade Celsius, comisia, la solicitarea elevilor, poate programa sustinerea probei de rezistenta in seara zilei de examen sau a doua zi dimineata.
    Candidatul care se accidenteaza pe parcursul desfasurarii unei probe si nu se prezinta la celelalte probe este declarat "respins". Daca elevul accidentat se prezinta la urmatoarele probe si incepe executia, dupa care abandoneaza, acesta va fi apreciat cu nota 1 (unu).
    Transmiterea optiunilor elevilor la comisia judeteana se va face pe probe si ramuri sportive.
    4. Toate probele examenului de bacalaureat la disciplina educatie fizica si sport se organizeaza si se desfasoara in liceul respectiv. In situatia cand, partial sau total, baza tehnico-materiala este improprie desfasurarii examenului la proba sportiva, se solicita sprijinul comisiei judetene pentru ca aceasta sa se desfasoare pe cea mai apropiata baza sportiva care indeplineste conditiile necesare.
    5. Conducerea liceului va asigura amenajarea bazei sportive necesare desfasurarii examenului, cat si a materialelor didactice, instalatiilor, aparatelor si a instrumentelor de masurare.
    6. Unitatea scolara ai carei elevi sustin proba practica de educatie fizica si sport la examenul de bacalaureat are obligatia de a asigura pe toata perioada desfasurarii probelor asistenta medicala autorizata. De asemenea, se vor lua masurile necesare ca pe baza sportiva, in timpul examenului, accesul persoanelor straine sa fie interzis.
    7. Subcomisia de examen la educatie fizica si sport este compusa din patru cadre didactice de specialitate, din care doi sunt examinatori, unul este secretar si unul care indeplineste functii organizatorice si tehnice.

    DESCRIEREA PROBELOR

    1. Flotari:
    - din pozitia culcat facial cu sprijin pe palme si pe varfurile picioarelor, indoirea bratelor pana la apropierea pieptului de sol si revenire in pozitia initiala.
    - Se inregistreaza numarul de executii.

    2. Flotari cu picioarele sprijinite pe banca de gimnastica:
    - din pozitia culcat facial cu sprijinul mainilor pe sol si cu varful picioarelor pe banca de gimnastica, indoirea bratelor pana la apropierea pieptului de sol si revenire in pozitia initiala.
    - Se inregistreaza numarul de executii.

    3. Tractiuni din atarnat la bara fixa:
    - din pozitia atarnat la bara fixa, priza libera cu corpul intins si stabil, indoirea bratelor pana cand barbia depaseste nivelul barei si revine in pozitia initiala.
    - Se inregistreaza numarul de executii corecte.

    4. Mentinut in atarnat la bara fixa:
    - din pozitia atarnat la bara fixa, cu bratele indoite si barbia situata deasupra barei, priza libera.
    - Se inregistreaza timpul cat executantul mentine aceasta pozitie.

    5. Ridicarea picioarelor intinse din atarnat:
    - din pozitia atarnat cu spatele la scara fixa, priza posterioara, ridicarea picioarelor intinse la orizontala si revenire la pozitia initiala.
    - Se inregistreaza numarul de executii corecte.

    6. Ridicarea trunchiului din asezat pe banca:
    - din pozitia asezat pe banca dispusa transversal, cu genunchii indoiti, talpile pe sol cu varfurile fixate sub sipca de jos a scarii fixe, cu palmele la ceafa, coborarea trunchiului sub nivelul bancii si revenire in sezand, atingand genunchii cu coatele.
    - Se inregistreaza numarul de executii.

    7. Ridicarea simultana a trunchiului si picioarelor intinse, din culcat dorsal:
    - din pozitia culcat dorsal cu bratele intinse in prelungirea corpului, ridicarea simultana a trunchiului si picioarelor intinse, atingand cu palmele varfurile picioarelor si revenire in pozitia initiala.
    - Se inregistreaza numarul de executii.

    8. Extensia trunchiului din culcat facial:
    - din pozitia culcat facial cu palmele la ceafa, cu gleznele fixate pe sol, extensii ale trunchiului, capul depasind inaltimea unei banci de gimnastica situata, ca reper, in fata executantului si revenirea in pozitia initiala.
    - Se inregistreaza numarul de executii.

    9. Extensii ale trunchiului din culcat facial cu bazinul pe banca de gimnastica situata transversal:
    - din pozitia culcat facial, sprijinit cu bazinul pe banca de gimnastica situata transversal, palmele la ceafa, gleznele fixate pe sol, capul coborat la nivelul solului, extensii ample ale trunchiului si revenire in pozitia initiala.
    - Se inregistreaza numarul de executii,

    10. Extensii ale trunchiului din culcat facial pe lada de gimnastica, cu trunchiul in afara acesteia:
    - din pozitia culcat facial pe lada de gimnastica cu trunchiul in afara acesteia, indoit la 90 grade, fixat la glezne, palmele la ceafa, ridicarea trunchiului deasupra nivelului lazii si revenire in pozitia initiala.
    - Se inregistreaza numarul de executii.

    11. Saritura in lungime de pe loc:
    - din pozitia stand, inapoia unei linii trasate pe sol, saritura in lungime cu desprindere de pe ambele picioare, pe un marcaj trasat pe sol. Se acorda doua incercari consecutive si se inregistreaza saritura cea mai lunga.

    12. Triplusalt de pe loc:
    - din pozitia stand, inapoia unei linii trasate pe sol, saritura in lungime cu desprindere de pe ambele picioare, aterizare pe un picior, desprindere de acesta si aterizare pe celalalt picior, desprindere de pe acesta si aterizare pe un spatiu amenajat (groapa de sarituri, saltea etc.).
    - Se inregistreaza lungimea integrala a sariturii.

    13. Impingeri pe un picior la scara fixa:
    - din stand sprijinit pe un picior pe treapta a IV-a de sus a scarii fixe, apucand cu palmele prima sipca de sus. Indoirea piciorului de sprijin concomitent cu intinderea bratelor, piciorul liber coborand intins pe langa scara fixa si revenire in pozitia initiala.
    - Se inregistreaza numarul de executii pe un picior si, dupa o pauza se reia executia cu celalalt picior.

    14. Alergarea de rezistenta, 800 m fete; 1000 m baieti:
    - se alearga pe un teren masurat si marcat, pe grupe de cate 12 - 15 elevi, plutonul de alergatori fiind permanent in campul vizual al comisiei de examinare. Se inregistreaza individual timpul de parcurgere a distantei. Opririle, mersul pe traseu sau abandonarea se apreciaza cu nota 1 (unu).

    15. Alergarea de viteza 50 m, cu start de jos:
    - se alearga pe serii de cate doi candidati, pe culoare trasate, inregistrandu-se timpul realizat de fiecare concurent, din momentul semnalului sonor pana la depasirea cu pieptul a liniei de sosire.

    16. Saritura in lungime cu elan:
    - se desfasoara la groapa de sarituri, cu nisip afanat. Bataia se realizeaza intr-un spatiu delimitat, trasat prin doua linii paralel situate la distanta de 0,60 m una fata de cealalta. Lungimea sariturii se masoara de la varful piciorului de bataie pana la ultima urma dinspre prag, lasata pe nisip.
    - Se acorda doua incercari cu pauza intre ele.

    17. Saritura in inaltime:
    - se respecta prevederile regulamentului oficial de atletism, cu exceptia numarului de incercari la fiecare inaltime a stachetei. Se permit doua incercari la fiecare inaltime.

    18. Aruncarea greutatii:
    - se executa din cercul de aruncare sau dinapoia unei linii trasate pe sol, pe un spatiu marcat. Greutatea are 4 kg la fete si 7,257 kg la baieti. Candidatul poate executa aruncarea de pe loc sau cu elan, prin procedeul tehnic preferat.
    - Se acorda doua incercari consecutive.

    Gimnastica acrobatica:

    - candidatul efectueaza un exercitiu liber ales la sol cuprinzand obligatoriu urmatoarele elemente acrobatice:
    a) la fete: stand pe maini rostogolire; rasturnare laterala; stand pe omoplati; podul de sus;
    b) la baieti: stand pe cap; stand pe maini rostogolire, rasturnare laterala; rostogolire inainte din departat in departat.

    19. Jocul sportiv
    BASCHET
    - Structura tehnico-tactica: pasa oblic inainte catre un partener, deplasare, prindere, oprire, dribling si aruncare la cos din dribling (fetele) si din saritura (baietii). Se acorda doua incercari.
    HANDBAL
    - Structura tehnico-tactica: culegerea mingii de pe semicercul propriu, pasa la un partener situat lateral la linia de centru, alergare, prindere, dribling si aruncare la poarta din saritura (baietii) si prin procedeul preferat (fetele). Se acorda doua incercari.
    FOTBAL
    - Structura tehnico-tactica: conducerea mingii printre 5 jaloane, situate la distanta de 3 m unul fata de celalalt, pasa la un partener situat lateral, alergare, preluarea balonului si tras la poarta din afara semicercului de 6 m. Se acorda doua incercari.
    VOLEI
    - Structura tehnico-tactica: serviciu, preluare din minge aruncata peste fileu, catre un ridicator aflat in zona 2, lovitura de atac (procedeu la alegere) din minge ridicata de acesta. Se acorda doua incercari.

    DESCRIEREA NOTARII
    Cei doi examinatori vor aprecia concomitent fiecare candidat, transmitand imediat rezultatul secretarului de examen.
    La probele care se inregistreaza performante intermediare celor prevazute in tabelul din anexa nr. 1, notarea se face acordandu-se 0,50 puncte (in favoarea candidatului) pentru fiecare jumatate din intervalul cuprins intre doua note intregi.

    Exemplu:
    Greutate baieti:
    6,00 m = nota 5
    6,01 - 6,25 m = nota 5,50
    6,26 - 6,50 m = nota 6,00
    Rezistenta fete:
    3 min. 50 sec. = nota 5,00
    3 min. 49 sec. - 3 min. 47 sec. = nota 5,50
    3 min. 46 sec. - 3 min. 45 sec. = nota 6,00
    Flotari baieti:
    8 flotari = nota 5,00
    9 flotari = nota 5,50
    10 flotari = nota 6,00

    Atletism
    Candidatii sustin o proba la alegere din cele mentionate in anexa nr. 1. Secretarul transforma in nota performanta realizata de candidat la proba pentru care a optat.
    Gimnastica
    Candidatii sustin un exercitiu liber ales la sol.
    Joc sportiv
    Candidatii sustin o structura tehnico-tactica.
    La gimnastica si jocuri sportive examinatorii apreciaza executia candidatilor, individual, cu note intregi, diferenta intre notele acordate fiind mai mica decat un punct. Nota finala este media aritmetica a notelor celor doi examinatori.
    Nota finala se calculeaza dupa cum urmeaza: nota medie de la cele doua probe de forta se aduna cu nota de rezistenta si se imparte la 2. Nota obtinuta se aduna cu nota de la proba/ramura sportiva si se imparte la doi obtinandu-se media finala care se trece in fisa individuala (anexa nr. 2). Vezi exemplu pentru notarea unui candidat.
    Din cele 20 de probe prevazute de programa, dintre care candidatul va alege si sustine 3 probe, evaluarea nu ridica probleme la 18 dintre acestea, deoarece ele sunt masurabile, in secunde, metri si numar de executii, fiecarui rezultat obtinut corespunzandu-i o nota.
    Pentru probele de gimnastica acrobatica, handbal, fotbal, volei si baschet, notarea se face pe baza observarii executiei. Nota acordata de fiecare dintre cei doi examinatori reflecta corectitudinea, cursivitatea, expresivitatea si/sau eficienta structurilor.
    In cazul acestor probe, pentru a asigura un caracter unitar al notarii se vor aplica urmatoarele criterii de depunctare:
    Gimnastica acrobatica:
    - neexecutarea unui element acrobatic obligatoriu = 1,5 p.
    - executia cu greseli a elementului acrobatic obligatoriu = 0,5 p.
    - lipsa cursivitatii si expresivitatii exercitiului integral = 1,0 p.
    Handbal
    - imprecizia pasei = 1,0 p.
    - scaparea mingii la prindere = 1,0 p.
    - dribling insuficient controlat = 0,5 p.
    - pierderea mingii din dribling = 1,0 p.
    - aruncarea in afara portii = 1,5 p.
    - comiterea de pasi = 1,0 p.
    - aruncare lipsita de forta = 1,5 p.
    - discontinuitatea executiei structurii = 0,5 p.
    - ritm lent de executie a structurii = 1,0 p.
    Fotbal:
    - scaparea unui jalon la conducerea mingii printre acestea = 1,0 p.
    - control slab al conducerii mingii printre jaloane = 1,5 p.
    - ritm lent al conducerii mingii printre jaloane = 1,0 p.
    - pasa imprecisa = 1,0 p.
    - preluare imprecisa = 1,0 p.
    - sut la poarta in afara spatiului acesteia = 1,4 p.
    - forta scazuta a sutului la poarta = 1,0 p.
    - discontinuitate si ritm lent de executie a structurii = 1,0 p.
    Volei:
    - serviciul in fileu = 1,0 p.
    - serviciul in afara terenului = 1,0 p.
    - preluare imprecisa = 0,5 p.
    - preluare gresita = 1,5 p.
    - lovitura de atac in fileu = 2,0 p.
    - lovitura de atac in afara terenului = 2,0 p.
    - lovitura de atac lipsita de forta = 1,0 p.
    Baschet:
    - imprecizia pasei = 1,0 p.
    - scaparea mingii la prindere = 1,0 p.
    - oprire incorecta, comitere de pasi = 1,0 p.
    - dribling insuficient controlat = 0,5 p.
    - comiterea de dublu - dribling = 1,0 p.
    - discontinuitatea executiei structurii = 0,5 p.
    Fete
    - aruncare la cos din dribling precedata de oprire = 1,0 p.
    - aruncare la cos din dribling cu comitere de pasi = 1,0 p.
    - aruncare la cos din dribling fara a inscrie cos = 1,5 p.
    Baieti
    - aruncare din saritura fara a realiza desprinderea de pe ambele picioare = 1,0 p.
    - aruncare din saritura cu comitere de pasi = 1,0 p.
    - aruncare din saritura fara a inscrie cos = 1,5 p.
    La toate probele de joc sportiv:
    - candidatii vor putea beneficia de doua incercari succesive, notandu-se executia cea mai buna;
    - fiecare candidat isi va alege pasatorul dintre colegii de grupa, iar in lipsa acestora comisia va desemna un pasator;
    - daca executia este stanjenita sau intrerupta din vina plasatorului, comisia va dispune reluarea acesteia fara a depuncta candidatul;
    - pasatorii vor fi plasati intr-un cerc cu raza de un metru, trasat:
    a) la intersectia liniei de centru cu linia laterala a terenului (handbal, fotbal, baschet);
    b) in centrul zonei 2 la volei;
    - candidatii vor incepe executia:
    a) de la linia de aruncari libere a terenului propriu (baschet);
    b) de pe centrul liniei semicercului de 6 m (handbal);
    c) de la linia de poarta (fotbal);
    d) din centru terenului, zona 6 (volei);
    - probele se vor sustine:
    a) la baschet, cu inele situate la inaltime regulamentara (3.05 m);
    b) la handbal, cu mingi de dimensiuni specifice fetelor si baietilor;
    c) la volei, cu fileele situate la inaltimi regulamentare pentru fete si baieti;
    d) pe teren de handbal, la fotbal.
    - Pentru asigurarea transparentei totale a examenului si eliminarea stresarii candidatilor, dupa fiecare proba sustinuta, secretarul comisiei, la incheierea examinarii grupei respective, va comunica notele obtinute.

    TABEL 1
 ______________________________________________________________________________
|Nr.|         Proba                      | Perf.  |Nota |Nota |Nota la| Media  |
|   |                                    |        |     | la  |rezis. | finala |
|   |                                    |        |     |forta|+ forta|        |
|___|____________________________________|________|_____|_____|_______|________|
| 1.| Alergare de rezistenta 800 m       | 3 min. |  6  |     |       |        |
|   |                                    | 45 sec.|     |     |       |        |
|___|____________________________________|________|_____|_____|       |        |
| 2.| Flotari                            | 7      |  7  |     |  6,75 |        |
|   |____________________________________|________|_____|     |       |        |
|   | Extensii trunchi din culcat facial | 35     |  8  |7,50 |       |  7,87  |
|___|____________________________________|________|_____|_____|_______|        |
| 3.| Structura tehnico-tactica la volei |        |  9  |     |       |        |
|___|____________________________________|________|_____|_____|_______|________|

    ANEXA 2
 ______________________________________________________________________________
|Nr.|   Probe de examen                   | Cui se  | Optiunea | Rezultat |Nota|
|   |                                     |adreseaza|          |          |    |
|   |                                     |  proba  |          |          |    |
|___|_____________________________________|_________|__________|__________|____|
| 1 | Mentinut din atarnat la bara fixa   | F       |          |          |    |
|___|_____________________________________|_________|__________|__________|____|
| 2 | Flotari                             | F       |          |          |    |
|___|_____________________________________|_________|__________|__________|____|
| 3 | Tractiuni din atarnat la bara fixa  | B       |          |          |    |
|___|_____________________________________|_________|__________|__________|____|
| 4 | Flotari cu picioarele sprijinite pe |         |          |          |    |
|   | banca de gimnastica                 | B       |          |          |    |
|___|_____________________________________|_________|__________|__________|____|
| 5 | Ridicarea picioarelor intinse din   |         |          |          |    |
|   | atarnat la scara fixa               | F - B   |          |          |    |
|___|_____________________________________|_________|__________|__________|____|
| 6 | Ridicarea trunchiului din asezat pe |         |          |          |    |
|   | banca de gimnastica                 | F       |          |          |    |
|___|_____________________________________|_________|__________|__________|____|
| 7 | Ridicarea simultana a trunchiului si|         |          |          |    |
|   | picioarelor intinse din culcat      |         |          |          |    |
|   | dorsal                              | B       |          |          |    |
|___|_____________________________________|_________|__________|__________|____|
| 8 | Extensia trunchiului din culcat     |         |          |          |    |
|   | facial                              | F - B   |          |          |    |
|___|_____________________________________|_________|__________|__________|____|
| 9 | Extensii ale trunchiului din culcat |         |          |          |    |
|   | facial cu bazinul pe banca de       |         |          |          |    |
|   | gimnastica                          | F       |          |          |    |
|___|_____________________________________|_________|__________|__________|____|
| 10| Extensii ale trunchiului din culcat |         |          |          |    |
|   | facial pe lada de gimnastica        | B       |          |          |    |
|___|_____________________________________|_________|__________|__________|____|
| 11| Saritura in lungime de pe loc       | F - B   |          |          |    |
|___|_____________________________________|_________|__________|__________|____|
| 12| Impingere pe un picior sprijinit la |         |          |          |    |
|   | scara fixa                          | F       |          |          |    |
|___|_____________________________________|_________|__________|__________|____|
| 13| Triplu salt de pe loc               | B       |          |          |    |
|___|_____________________________________|_________|__________|__________|____|
| 14| Alergarea de rezistenta 800 m       |         |          |          |    |
|   | fetele - 1000 m baietii             | F - B   |          |          |    |
|___|_____________________________________|_________|__________|__________|____|
|   | RAMURI/PROBE SPORTIVE               |         |          |          |    |
|___|_____________________________________|_________|__________|__________|____|
| 15| Alergare de viteza 50 m cu start de |         |          |          |    |
|   | jos                                 | F - B   |          |          |    |
|___|_____________________________________|_________|__________|__________|____|
| 16| Saritura in lungime cu elan         | F - B   |          |          |    |
|___|_____________________________________|_________|__________|__________|____|
| 17| Saritura in inaltime                | F - B   |          |          |    |
|___|_____________________________________|_________|__________|__________|____|
| 18| Aruncarea greutatii 4 kg fete;      |         |          |          |    |
|   | 7,257 kg baieti                     | F - B   |          |          |    |
|___|_____________________________________|_________|__________|__________|____|
| 19| Gimnastica acrobatica               | F - B   |          |          |    |
|___|_____________________________________|_________|__________|__________|____|
| 20| Baschet                             | F - B   |          |          |    |
|___|_____________________________________|_________|__________|__________|____|
| 21| Fotbal                              | B       |          |          |    |
|___|_____________________________________|_________|__________|__________|____|
| 22| Handbal                             | F - B   |          |          |    |
|___|_____________________________________|_________|__________|__________|____|
| 23| Volei                               | F - B   |          |          |    |
|___|_____________________________________|_________|__________|__________|____|

    Optiunile elevului se marcheaza cu semnul X in dreptul probei respective.

    ANEXA 1
 ______________________________________________________________________________
|                  |     1     |     2     |     3     |     4     |     5     |
|Probe de evaluare |___________|___________|___________|___________|___________|
|                  |  B  |  F  |  B  |  F  |  B  |  F  |  B  |  F  |  B  |  F  |
|__________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|Mentinut in       |  -  | Sub |  -  | 14" |  -  | 16" |  -  | 18" |  -  | 20" |
|atarnat           |     | 14" |     |     |     |     |     |     |     |     |
|__________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|Flotari           |  -  |Sub 2|  -  |  2  |  -  |  3  |  -  |  4  |  -  |  5  |
|__________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|Tractiuni din     |Sub 4|  -  |  4  |  -  |  5  |  -  |  6  |  -  |  7  |  -  |
|atarnat           |     |     |     |     |     |     |     |     |     |     |
|__________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|Flotari cu        |     |     |     |     |     |     |     |     |     |     |
|picioarele        |Sub  |  -  |  10 |  -  |  12 |  -  |  14 |  -  |  16 |  -  |
|sprijinite pe     |10   |     |     |     |     |     |     |     |     |     |
|banca             |     |     |     |     |     |     |     |     |     |     |
|__________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|Ridicarea         |     |     |     |     |     |     |     |     |     |     |
|picioarelor       |Sub 4|  1  |  4  |  2  |  5  |  3  |  6  |  4  |  7  |  5  |
|intinse din       |     |     |     |     |     |     |     |     |     |     |
|atarnat           |     |     |     |     |     |     |     |     |     |     |
|__________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|Ridicarea         |     |     |     |     |     |     |     |     |     |     |
|trunchiului din   |  -  |Sub  |  -  |  10 |  -  |  12 |  -  |  14 |  -  |  16 |
|asezat pe banca   |     |10   |     |     |     |     |     |     |     |     |
|__________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|Ridicarea         |     |     |     |     |     |     |     |     |     |     |
|simultana a       |Sub 4|  -  |  4  |  -  |  6  |  -  |  8  |  -  |  10 |  -  |
|trunchiului si    |     |     |     |     |     |     |     |     |     |     |
|picioarelor       |     |     |     |     |     |     |     |     |     |     |
|__________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|Extensia          |     |     |     |     |     |     |     |     |     |     |
|trunchiului din   |Sub  |Sub  |  20 |  6  |  25 |  10 |  30 |  15 |  35 |  20 |
|culcat facial     |20   |6    |     |     |     |     |     |     |     |     |
|__________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|Extensia          |     |     |     |     |     |     |     |     |     |     |
|trunchiului din   |  -  |Sub  |  -  |  8  |  -  |  10 |  -  |  12 |  -  |  14 |
|culcat facial cu  |     |8    |     |     |     |     |     |     |     |     |
|bazinul pe banca  |     |     |     |     |     |     |     |     |     |     |
|__________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|Extensia          |     |     |     |     |     |     |     |     |     |     |
|trunchiului din   |Sub 8|  -  |  8  |  -  |  10 |  -  |  12 |  -  |  14 |  -  |
|culcat facial pe  |     |     |     |     |     |     |     |     |     |     |
|lada              |     |     |     |     |     |     |     |     |     |     |
|__________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|                  |  B  |  F  |  B  |  F  |  B  |  F  |  B  |  F  |  B  |  F  |
|__________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|Saritura in       |Sub  |Sub  |  210|  160|  215|  165|  220|  170|  225|  175|
|lungime de pe loc |210  |160  |     |     |     |     |     |     |     |     |
|__________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|Triplu salt de pe |Sub  |  -  | 4.00|  -  | 4.25|  -  | 4.50|  -  | 5.00|  -  |
|loc               |4 m  |     |     |     |     |     |     |     |     |     |
|__________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|Impingeri pe un   |Sub  |Sub  |  -  |  6+6|  -  |  8+8|  -  |10+10|  -  |12+12|
|picior            |6+6  |6+6  |     |     |     |     |     |     |     |     |
|__________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|Alergare de       |     |     |     |     |     |     |     |     |     |     |
|rezistenta        |peste|peste|4'05"|4'05"|4'00"|4'00"|3'55"|3'55"|3'50"|3'50"|
|800 - 1000 m      |4'10"|4'10"|     |     |     |     |     |     |     |     |
|__________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|Alergare de viteza|peste|peste| 7.5 | 8.6 | 7.4 | 8.5 | 7.3 | 8.4 | 7.2 | 8.3 |
|     50 m         | 7.6 | 8.7 |     |     |     |     |     |     |     |     |
|__________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|Saritura in       |Sub  |Sub  | 4.00| 3.20| 4.10| 3.30| 4.20| 3.40| 4.30| 3.50|
|lungime cu elan   |4.00 |3.20 |     |     |     |     |     |     |     |     |
|__________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|Saritura in       |Sub  |Sub  | 1.20| 0.85| 1.25| 0.90| 1.30| 0.95| 1.35| 1.00|
|inaltime          |1.20 |0.85 |     |     |     |     |     |     |     |     |
|__________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|Aruncarea         |Sub  |Sub  | 4.50| 3.50| 5.00| 4.00| 5.50| 4.50| 6.00| 5.00|
|greutatii         |4.50 |3.50 |     |     |     |     |     |     |     |     |
| 4 kg. fete;      |     |     |     |     |     |     |     |     |     |     |
| 7,257 kg. baieti |     |     |     |     |     |     |     |     |     |     |
|__________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|Gimnastica        |                                                           |
|acrobatica*)      |                                                           |
|__________________|   *) Se apreciaza, cu note intregi, calitatea executiei.  |
|Structura tehnica |                                                           |
|    din jocul     |                                                           |
|    sportiv*)     |                                                           |
|__________________|___________________________________________________________|
 ______________________________________________________________________________
|                  |     6     |     7     |     8     |     9     |     10    |
|Probe de evaluare |___________|___________|___________|___________|___________|
|                  |  B  |  F  |  B  |  F  |  B  |  F  |  B  |  F  |  B  |  F  |
|__________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|Mentinut in       |  -  | 22" |  -  | 24" |  -  | 26" |  -  | 28" |  -  | 30" |
|atarnat           |     |     |     |     |     |     |     |     |     |     |
|__________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|Flotari           |  -  |  6  |  -  |  7  |  -  |  8  |  -  |  9  |  -  |  10 |
|__________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|Tractiuni din     |  8  |  -  |  9  |  -  |  10 |  -  |  11 |  -  |  12 |  -  |
|atarnat           |     |     |     |     |     |     |     |     |     |     |
|__________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|Flotari cu        |     |     |     |     |     |     |     |     |     |     |
|picioarele        |  18 |  -  |  20 |  -  |  22 |  -  |  24 |  -  |  26 |  -  |
|sprijinite pe     |     |     |     |     |     |     |     |     |     |     |
|banca             |     |     |     |     |     |     |     |     |     |     |
|__________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|Ridicarea         |     |     |     |     |     |     |     |     |     |     |
|picioarelor       |  8  |  6  |  10 |  7  |  12 |  8  |  14 |  9  |  16 |  10 |
|intinse din       |     |     |     |     |     |     |     |     |     |     |
|atarnat           |     |     |     |     |     |     |     |     |     |     |
|__________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|Ridicarea         |     |     |     |     |     |     |     |     |     |     |
|trunchiului din   |  -  |  18 |  -  |  20 |  -  |  22 |  -  |  24 |  -  |  26 |
|asezat pe banca   |     |     |     |     |     |     |     |     |     |     |
|__________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|Ridicarea         |     |     |     |     |     |     |     |     |     |     |
|simultana a       |  12 |  -  |  14 |  -  |  16 |  -  |  18 |  -  |  20 |  -  |
|trunchiului si    |     |     |     |     |     |     |     |     |     |     |
|picioarelor       |     |     |     |     |     |     |     |     |     |     |
|__________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|Extensia          |     |     |     |     |     |     |     |     |     |     |
|trunchiului din   |  40 |  25 |  45 |  30 |  50 |  35 |  55 |  40 |  60 |  45 |
|culcat facial     |     |     |     |     |     |     |     |     |     |     |
|__________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|Extensia          |     |     |     |     |     |     |     |     |     |     |
|trunchiului din   |  -  |  16 |  -  |  18 |  -  |  20 |  -  |  22 |  -  |  24 |
|culcat facial cu  |     |     |     |     |     |     |     |     |     |     |
|bazinul pe banca  |     |     |     |     |     |     |     |     |     |     |
|__________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|Extensia          |     |     |     |     |     |     |     |     |     |     |
|trunchiului din   |  16 |  -  |  18 |  -  |  0  |  -  |  22 |  -  |  24 |  -  |
|culcat facial pe  |     |     |     |     |     |     |     |     |     |     |
|lada              |     |     |     |     |     |     |     |     |     |     |
|__________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|                  |  B  |  F  |  B  |  F  |  B  |  F  |  B  |  F  |  B  |  F  |
|__________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|Saritura in       |  230|  180|  235|  185|  240|  190|  245|  195|  250|  200|
|lungime de pe loc |     |     |     |     |     |     |     |     |     |     |
|__________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|Triplu salt de pe | 5.50|  -  | 6.00|  -  | 6.50|  -  | 7.00|  -  | 7.50|  -  |
|loc               |     |     |     |     |     |     |     |     |     |     |
|__________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|Impingeri pe un   |  -  |14+14|  -  |16+16|  -  |18+18|  -  |20+20|  -  |22+22|
|picior            |     |     |     |     |     |     |     |     |     |     |
|__________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|Alergare de       |     |     |     |     |     |     |     |     |     |     |
|rezistenta        |3'45"|3'45"|3'40"|3'40"|3'35"|3'35"|3'30"|3'30"|3'25"|3'25"|
|800 - 1000 m      |     |     |     |     |     |     |     |     |     |     |
|__________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|Alergare de viteza| 7.1 | 8.2 | 7.0 | 8.1 | 6.9 | 8.0 | 6.8 | 7.9 | 6.7 | 7.8 |
|      50 m        |     |     |     |     |     |     |     |     |     |     |
|__________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|Saritura in       | 4.40| 3.60| 4.50| 3.70| 4.60| 3.80| 4.70| 3.90| 4.80| 4.00|
|lungime cu elan   |     |     |     |     |     |     |     |     |     |     |
|__________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|Saritura in       | 1.40| 1.05| 1.45| 1.10| 1.50| 1.15| 1.55| 1.20| 1.60| 1.25|
|inaltime          |     |     |     |     |     |     |     |     |     |     |
|__________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|Aruncarea         | 6.50| 5.50| 7.00| 6.00| 7.30| 6.50| 7.60| 7.00| 8.00| 7.30|
|greutatii         |     |     |     |     |     |     |     |     |     |     |
| 4 kg. fete;      |     |     |     |     |     |     |     |     |     |     |
| 7,257 kg. baieti |     |     |     |     |     |     |     |     |     |     |
|__________________|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|_____|
|Gimnastica        |                                                           |
|acrobatica*)      |                                                           |
|__________________|   *) Se apreciaza, cu note intregi, calitatea executiei.  |
|Structura tehnica |                                                           |
|    din jocul     |                                                           |
|    sportiv*)     |                                                           |
|__________________|___________________________________________________________|

                     PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU ECONOMIE
                            BACALAUREAT 2002

    I. STATUTUL DISCIPLINEI
    In cadrul examenului de Bacalaureat 2002, Economia are statut de disciplina optionala. Economia poate fi aleasa la proba E sau la proba F, in functie de filiera, profil si specializare.
    Proba de examen la Economie este o proba scrisa cu durata de 3 ore.

    II. OBIECTIVE DE EVALUARE
    Candidatii vor fi capabili sa:
    1. defineasca notiuni/concepte;
    2. identifice notiuni/concepte in definitii date;
    3. enumere trasaturi/caracteristici/factori/conditii ale unor fapte/fenomene/procese economice;
    4. utilizeze formule si indicatori economici;
    5. caracterizeze comparativ fapte/fenomene/procese economice;
    6. estimeze evolutia unui indicator economic intr-un context dat;
    7. analizeze fapte/fenomene/procese economice;
    8. rezolve probleme cu continut economic si sa interpreteze rezultatul obtinut;
    9. interpreteze informatii economice date in limbaj natural/numeric/grafic;
   10. construiasca exemple de situatii economice (cu/fara valori numerice) pentru a ilustra caracteristici/teorii/legi/interactiuni/tendinte in evolutia unui fenomen economic;
   11. elaboreze enunturi/text pe baza unor concepte date;
   12. utilizeze corect limbajul de specialitate.

    III. CONTINUTURI
    1. Nevoile si resursele. Activitatea economica
    1.1. Nevoile si activitatea umana*)
    1.2. Resursele si limitele lor
    1.3. Rationalitatea utilizarii resurselor
    2. Economia, o realitate diversa
    2.1. Economia naturala si economia de schimb
    2.2. Caracteristicile economiilor moderne*)
    3. Economia de piata
    3.1. Proprietatea
    4. Banii
    4.1. Originea, evolutia si functiile banilor
    4.2. Masa baneasca si puterea de cumparare a monedei
    4.3. Convertibilitatea monedei*)
    5. Factorii de productie
    5.1. Ce sunt factorii de productie?
    5.2. Munca
    5.3. Natura
    5.4. Capitalul
    6. Utilizarea factorilor de productie. Costul
    6.1. Combinarea factorilor de productie*)
    6.2. Costul productiei
    7. Productivitatea
    7.1. Productivitatea
    7.2. Formele productivitatii*)
    8. Consumatorul si utilitatea economica
    8.1. Utilitatea economica
    9. Piata
    9.1. Ce este piata?
    9.2. Cererea*)
    9.3. Oferta*)
    9.4. Pretul si echilibrul pietei
    10. Concurenta
    10.1. Cum se manifesta concurenta?
    10.2. Piata cu concurenta perfecta*)
    10.3. Piata cu concurenta imperfecta*)
    10.4. Strategii concurentiale*)
    11. Piata monetara
    11.1. Cererea si oferta de moneda
    11.2. Piata monetara si disponibilitatile banesti*)
    12. Piata capitalurilor
    12.1. Actiuni si obligatiuni
    12.2. Formele pietei financiare
    12.3. Rolul bursei de valori*)
    13. Piata fortei de munca. Salariul
    13.1. Cererea si oferta de munca
    13.2. Salariul
    14. Profitul
    14.1. Profitul, rezultat al actiunii economice
    14.2. Posesorii factorilor de productie si profitul*)
    15. Venitul, consumul si investitiile
    15.1. Rezultatele activitatii economice*)
    15.2. Venitul si consumul
    15.3. Economiile si investitiile*)
    16. Somajul
    16.1. Ce este somajul?
    16.2. Diminuarea somajului si a efectelor sale*)
    17. Inflatia
    17.1. Ce este inflatia?
    17.2. Mecanismele inflatiei
    17.3. Masuri antiinflationiste*)
    18. Fluctuatiile activitatii economice
    18.1. Ciclul economic si fazele sale
    18.2. Politici anticiclice*)
    19. Piata mondiala
    19.1. Piata mondiala si formele ei
    19.2. Comertul international*)
    19.3. Eficienta comertului exterior*)
    20. Piata schimburilor valutare
    20.1. Cererea, oferta si cursul
    20.2. Operatii pe piata schimburilor

    NOTA:
    - Temele fara *) sunt incluse in programa pentru examenul de bacalaureat atat a elevilor care au studiat economia 1 ora pe saptamana, cat si a celor care au studiat 2 - 3 ore pe saptamana.
    - Temele marcate cu *) sunt incluse NUMAI in programa pentru examenul de bacalaureat a elevilor care au studiat economia 2 - 3 ore pe saptamana.
    - Manualul recomandat: ECONOMIE, manual pentru licee si scoli normale, E.D.P., Bucuresti, 1998; autori: P.T. Ghita, M. Cosea, I. Gavrila, D. Nitescu, C. Popescu.

    IV. PROBA DE EXAMEN
    Structura probei de evaluare poate include subiecte concepute dupa modelul itemilor cu raspuns scurt; itemi cu alegere duala; intrebari structurate; rezolvare de probleme; eseu structurat pe baza unor puncte de reper; eseu nestructurat (sinteza pornind de la o idee, de la un enunt cu caracter economic sau de la un numar dat de notiuni specifice economiei) etc.
    Prezentarea urmatorului exemplu de proba (subiect, respectiv barem de corectare si notare) constituie un sprijin important pentru profesori si elevi in ceea ce priveste familiarizarea cu modul de formulare a subiectelor, precum si cu modalitatea de notare a diferitelor elemente de continut.

    Proba scrisa la Economie
    -  Toate subiectele sunt obligatorii. Se acorda 10 puncte din oficiu.
    -  Timpul efectiv de lucru este de 3 ore.
    -  Calculele se efectueaza cu doua zecimale.

  I. A. Definiti cursul de schimb.                                      4 puncte
     B. Mentionati patru factori care determina permanenta modificare
        a cursului de schimb al unei monede nationale.                  8 puncte
     C. Precizati trei conditii pe care trebuie sa le indeplineasca o
        tara ca premise ale trecerii la convertibilitate a monedei
        sale nationale.                                                 6 puncte

 II. Fie urmatoarele notiuni: "sanatatea" economica a firmei,
     productivitatea muncii, costul de productie.
     Evidentiati legaturile dintre aceste notiuni, elaborand un text
     de aproximativ o jumatate de pagina, in care sa le utilizati in
     sensul lor specific economiei.                                    13 puncte

III. Analizati elementele fundamentale, absolut necesare pentru
     definirea pietei.                                                 15 puncte

 IV. Motiunea generica de bani sau moneda desemneaza bancnotele,
     moneda metalica, moneda scripturala si alte instrumente, avand
     forme si denumiri specifice, diferite de la tara la tara, care
     sunt general acceptate pentru schimburi si plati intr-un spatiu
     economic dat.
     A. Enumerati patru functii ale banilor.                            4 puncte
     B. Construiti un exemplu simplu, cu valori numerice, prin care sa
        ilustrati evolutia puterii de cumparare a banilor in situatia
        in care masa monetara creste peste nevoile economiei.           8 puncte
     C. Precizati doua consecinte pe care le genereaza, la nivelul
        comportamentului si optiunilor agentilor economici, pierderea
        increderii in moneda nationala.                                 4 puncte

  V. In primul semestru al anului 2000 o firma a produs 2000 de piese, avand urmatoarea structura a costului de productie: 75% din costul productiei au fost salarii directe (salariile personalului administrativ nu vor fi luate in calcul) si 5% din valoarea capitalului consumat a reprezentat-o amortizarea. Firma a utilizat un capital tehnic de 40 milioane u.m., a avut incasari de 80 milioane u.m., iar rata profitului (calculata la cifra de afaceri) a fost de 20% .
    In ultimele sase luni ale anului, costurile variabile ale firmei au crescut cu 20%, fata de valoarea initiala, in conditiile cresterii cu acelasi procent a volumului productiei.
    Sa se calculeze:
    a) capitalul circulant consumat in fiecare din cele doua perioade
       de activitate a firmei;
    b) costul marginal.                                                15 puncte

 VI. Transcrieti pe foaia de examen tabelul de mai jos:
 ______________________________________________________________________________
| Timp |    Pretul   | Cererea | Oferta | Exces de cerere  |  Exces de oferta  |
| (T)  | (u.m./buc.) | (buc.)  | (buc.) |      (buc.)      |     (buc.)        |
|______|_____________|_________|________|__________________|___________________|
|  T1  |    1000     |   700   |  400   |       300        |                   |
|______|_____________|_________|________|__________________|___________________|
|  T2  |    1500     |         |  500   |        -         |        -          |
|______|_____________|_________|________|__________________|___________________|
|  T3  |    2000     |   400   |  600   |                  |       200         |
|______|_____________|_________|________|__________________|___________________|
|  T4  |    2500     |         |  700   |        -         |       400         |
|______|_____________|_________|________|__________________|___________________|
|  T5  |    3000     |   250   |        |        -         |       500         |
|______|_____________|_________|________|__________________|___________________|

     Se cere:
     A. Completati tabelul.                                             4 puncte
     B. Construiti un grafic prin care sa ilustrati evolutia cererii si
        ofertei in intervalul T1 - T5.                                  5 puncte
     C. Precizati care este, conform graficului:
     a) cantitatea de echilibru;
     b) pretul ce corespunde cantitatii de echilibru.                   2 puncte
     D. Calculati coeficientul de elasticitate a cererii in functie de
        pret in intervalul T1 - T5, precizand si formula pe baza
        careia ati realizat calculul.                                   2 puncte

    Barem de corectare si notare la Economie
    - Nu se acorda fractiuni de punctaj.

  I. A. definirea notiunii                                              4 puncte
     B. cate 2 puncte pentru precizarea fiecaruia dintre cei
        patru factori                                          4 x 2p = 8 puncte
     C. cate 2 puncte pentru precizarea fiecareia dintre cele
        trei conditii                                          3 x 2p = 6 puncte
                                                                Total: 18 puncte
 II. - cate 1 punct pentru utilizarea fiecareia dintre
       cele trei notiuni in sens specific economiei            3 x 1p = 3 puncte
     - corelatia "sanatatea" economica a firmei -
       productivitatea muncii                                           2 puncte
     - corelatia productivitatea muncii - costul de productie           2 puncte
     - corelatia "sanatatea" economica a firmei - costul de
       productie                                                        2 puncte
     - calitatea stiintifica a textului (limbaj,
       corectitudine, coerenta)                                3 x 1p = 3 puncte
     - incadrarea in limita de spatiu precizata                          1 punct
                                                                Total: 13 puncte

III. - precizarea continutului notiunii de piata                        2 puncte
     - definirea pietei ca - spatiu economic                            2 puncte
                           - loc de intalnire a agentilor economici,
                             in calitatea lor de vanzatori si
                             cumparatori                                2 puncte
                           - loc de intalnire a cererii si ofertei      2 puncte
                           - loc de formare a pretului                  2 puncte
                           - loc de manifestare a concurentei           2 puncte
     - mentionarea formelor de piata delimitate dupa obiectul lor        1 punct
     - precizarea diversitatii de situatii privind realizarea
       raporturilor de schimb                                            1 punct
     - caracterizarea sintetica a pietei                                 1 punct
                                                                Total: 15 puncte
 IV. A. cate 1 punct pentru precizarea fiecareia dintre
        cele patru functii                                     4 x 1p = 4 puncte
     B. - prezentarea prin valori numerice a situatiei
          initiale                                                      3 puncte
        - mentionarea explicita a faptului ca puterea de
          cumparare a banilor scade                                     2 puncte
        - prezentarea prin valori numerice a situatiei finale           3 puncte

    Nota: Punctajul maxim se acorda si in situatia in care candidatul nu precizeaza explicit scaderea puterii de cumparare a banilor, dar o ilustreaza adecvat prin exemplul cu valori numerice.

     C. cate 2 puncte pentru precizarea fiecareia dintre cele
        doua consecinte                                        2 x 2p = 4 puncte
                                                                Total: 18 puncte
  V. obtinerea:
     - capitalului circulant in primul semestru (15.200.000 u.m.)       5 puncte
     - capitalului circulant in ultimul semestru (18.240.000 u.m.)      5 puncte
     - costului marginal (31.600 u.m.)                                  5 puncte

    Nota: - Se va acorda punctajul maxim in situatia in care candidatul utilizeaza corect formulele necesare si obtine rezultatul corect, indiferent de metoda de rezolvare folosita.
          - In situatia in care candidatul face dovada cunoasterii si utilizarii adecvate a formulelor necesare rezolvarii problemei, dar nu obtine rezultatul corect, se va acorda un punctaj general de 10 puncte.
                                                                Total: 15 puncte
 VI. A. - precizarea valorilor pentru "Cererea" (500, 300)               1 punct
        - precizarea valorii pentru "Oferta" (750)                       1 punct
        - precizarea valorii pentru "Exces de cerere" (-)                1 punct
        - precizarea valorii pentru "Exces de oferta" (-)                1 punct
     B. construirea graficului                                          5 puncte
     C. a) precizarea cantitatii de echilibru (500 buc.)                 1 punct
        b) precizarea pretului de echilibru (1500 u.m.)                  1 punct
     D. - precizarea formulei de calcul                                  1 punct
        - obtinerea coeficientului                                       1 punct
                                                                Total: 13 puncte
    Total test: 90 puncte. Se acorda 10 puncte din oficiu. Nota finala se
stabileste prin impartirea la 10 a punctajului obtinut.

             PROGRAMA EXAMENULUI NATIONAL DE BACALAUREAT - 2002
                 LA LIMBA SI LITERATURA UCRAINEANA MATERNA

    Caracterele in limba ucraineana nu pot fi reproduse pe ecran.

                   PROGRAMA PENTRU BACALAUREAT 2002
                    LA LIMBA SI LITERATURA SPANIOLA

    PROBA ORALA

    OBIECTIVE DE EVALUARE

    Proba orala
    Urmareste evaluarea capacitatii de intelegere a unui mesaj scris precum si a celei de exprimare orala;
    1. sa citeasca coerent, fluent, expresiv un text scris;
    2. sa dovedeasca intelegerea unui mesaj scris prin:
    - raspunsuri la intrebari;
    - conversatie pe baza textului citit, degajarea sensului contextual, a relatiilor semantice etc.
    - evidentierea ideii principale a textului;
    3. sa descrie un obiect sau o persoana pe baza unui suport iconic;
    4. sa sustina o conversatie simpla, centrata pe un act de vorbire, in cadrul careia:
    - sa prezinte/sa se prezinte
    - sa accepte/sa refuze
    - sa dea/sa ceara informatii (indicatii)
    - sa multumeasca/sa raspunda unei multumiri
    - sa se scuze/sa raspunda la scuze
    - sa exprime opinii, sentimente, preferinte, dorinte, regrete etc.
    5. sa comenteze o idee/o tema data, exprimand clar si coerent un punct de vedere personal;
    Alegerea textului scris se va face astfel:
    - pentru biletele tin A (4 - 7 ore) un text necunoscut de tip informativ.
    - pentru biletele tin B (1 - 3 ore) un text cunoscut, din cele studiate in manuale.

    Nota: Pentru limba 1 biletele vor contine subiecte din clasele IX - XII. Pentru limba a doua biletele vor contine subiecte din clasele VIII - XI.
    Pentru limba a doua minoritati si limba a treia biletele vor contine subiecte din manualul de clasa a VIII-a.

    Proba scrisa
    va evalua capacitatile de intelegere si de exprimare scrisa;
    1. sa dovedeasca intelegerea unui text scris, valorificand corect informatia continuta;
    2. sa efectueze exercitii lexico-gramaticale dovedind cunoasterea vocabularului si a gramaticii;
    3. sa se exprime in scris corect, clar si coerent
    - sa construiasca un dialog centrat pe un act de limbaj dat (+/- suport iconic)
    - sa continue un text fragmentat
    - sa redacteze un subiect (de imaginatie sau de reflectie) sub forma unor diferite tipuri de discurs: descriere (+/- suport iconic), povestire, caracterizare, scrisoare, articol de presa si sa-si exprime un punct de vedere personal, comentariu, argumentare;
    - sa relateze o intamplare/situatie din experienta personala;
    - sa efectueze o retroversiune.

    TEMATICA
    1. Tu mundo (autorretrato, familia, casa, amigos, aficiones, etc.)
    2. La infancia a to largo de lass epocas. (Lazarillo de Tormes. Qucvedo,
Baroja)
    3. La amistad en la literatura espanola. (Cervantes, J.R. Jimenez)
    4. Espana en la creacion de los noventayochistas.
    5. El honor y la honra en el teatro del Siglo de Oro. (Lope de Vegas, Calderon)
    6. Representantes de la literatura hispanoamericana.
    (Garcia Marquez, I. Allende)

    MANUAL cls. a VIII-a (pentru limba a doua, limba a doua minoritati si limba a treia)
    - Los molinos de viento - Miguel de Cervantes Saavedra
    - El destierro de Mio Cid
    - Una mujer sensata - Herminio Almendros
    - Pensando en Brancusi

    MANUAL cls. a IX-a
    - Paisajes del alma - Miguel de Unamuno
    - La picaresca: Lazarillo de Tormes
    - El ingenioso hidalgo Don Quijote de la Mancha - Miguel de Cervantes
    - Fuenteovejuna - Lope de Vegas
    - El alcalde de Zalamea - Calderon de la Barca

    MANUAL cls. a X-a
    - Durante el sitio de Zaragoza - Benito Perez Galdos
    - El ingenioso hidalgo Don Quijote de la Mancha - Miguel de Cervantes
    - Los ojos verdes - Gustavo Adolfo Becquer

    MANUAL cls. a XI-a
    - El disputado voto del senor Cayo - Miguel Delibes
    - Castillia: sus ciudades y su raze - Miguel de Unamuno
    - Platero y yo - Juan Ramon Jimenez
    - Relato de un naufrago - Gabriel Garcia Marquez
    - A un olmo seco - Antonio Machado
    - Mi adolescencia - Pio Baroja

    MANUAL cls. a XII-a
    - la vida del Buscon - Francisco de QueVedo
    - El retablo de las maravillas - Miguel de Cervantes
    - Peribanez y el Comendador de Ocana - Lope de Vega
    - El sistema dramatico de Lope de Vega
    - La case de los espiritus - Isabel Allende

    GRAMATICA

    CLASA a VIII-a
    - Adjetivos demostrativos
    - Futuro perfecto
    - Concordancia de los tiempos en indicativo
    - Perifrasis verbales ester, ir, venir + gerundio
    - El imperativo negativo
    - Conmigo, contigo, conaigo
    - El pronombre mismo, misma, mismos, mismas
    - El subjuntivo imperfecto
    - Conjunciones coordinantes
    - Locuciones conjuntivas coordinantes
    - La interjection
    - Pluscuamperfecto de subjuntivo
    - El pronombre personal reflexivo
    - Preposiciones simples y dobles
    - Locuciones prepositivas
    - La position del adjetivo
    - La correspondencia de los tempos del subjuntivo
    - Dejar de, cesar de + infinitivo
    - Pronombres indefinidos
    - Romper + a + infinitivo, Andar + gerundio
    - Uso de la conjuncion si conditional
    - El adverbio
    - Verbos irregulares

    Clasa a IX-a
    - Sintaxis de los verbos ser y estar
    - El acento grafico en espanol
    - Los pronombres relativos a interrogativos
    - El numeral y la expresion de la fecha
    - Preteritos indefinidos irregulares
    - La apocope
    - Uso de las preposiciones por, para
    - Uso del articulo masculino con sustantivos femeninos que empiezan en a o ha acentuada
    - Futuro perfecto de indicativo
    - Participios pasados irregulares
    - La interrogacion y la exclamation

    Clasa a X-a
    - Grados de comparacion de los adjetivos
    - Adjetivos con formas irregulares de comparacion
    - Posicion del adjetivo
    - Sustantivos que Gambian de sentido segun el genera
    - Sustantivos, que Gambian de sentido en plural
    - Pronombres y adjetivos posesivos
    - Pronombres de cortesia
    - El subjuntivo perfecto
    - El subjuntivo pluscuamperfecto
    - Adverbios de tiempo
    - Locuciones adverbiales de tiempo
    - La comparacion de los adverbios
    - Las preposiciones a, de, en.
    - Conjunciones coordinativas
    - Formacion de palabras mediante derivacion
    - Abreviaturas espanolas
    - Sintanis de oracion simple

    Clasa a XI-a
    - Llegar + a + infinitivo
    - El prefijo - in
    - Acentuacion de algunos verbos terminados en - iar -  El subjuntivo en las oraciones relatives
    - Valores del presente
    - La preposicion ante
    - El infinitivo, complemento directo
    - La locucion conjuntiva en seguida que
    - El verbo hacer como impersonal. Estilo descriptivo. Estilo nuntivo
    - Las preposiciones de - desde
    - Algunas estructuras concesivas
    - Mientras (que)
    - El sufijo - itio,  -illa
    - Uso del infinitivo como equivalente de una oracion condicional
    - Valores de los futuros
    - Uso de los preteritos (imperfecto, perfecto, indefinido, pluscuamperfecto)
    - Construccion del verbo dar con preposiciones
    - Perifrasis incoativas
    - Expresiones, modismos

                               BACALAUREAT 2002
            PROGRAMA DE EXAMEN PENTRU LIMBA SI LITERATURA ENGLEZA

    I. STATUTUL DISCIPLINEI
    In conformitate cu prevederile actualei Legi a invatamantului, absolventii tuturor claselor de liceu vor sustine ca proba obligatorie un examen oral la una din limbile moderne studiate. De asemenea, pot alege o limba straina si la una din probele optionale.
    Examenul de limba engleza va pastra aceeasi structura in ceea ce priveste probele (oral, ca proba obligatorie, sau scris, ca proba la alegere), numarul de ore studiate pe saptamana (grupate 5 - 7 ore, 3 - 4 ore, 1 - 2 ore si minoritati), precum si obiectivele, continuturile si tipurile de itemi (subiecte).

    II. OBIECTIVE DE EVALUARE
    1. a) PROBA ORALA
    Pentru a evalua competenta de comunicare orala, candidatii vor fi solicitati:
    - sa citeasca un text necunoscut (nestudiat la clasa) intr-un mod corect (pronuntie, intonatie), fluent si expresiv (reading skill);
    - sa demonstreze capacitatea de a intelege un text (reading comprehension) prin exprimarea propriilor pareri in legatura cu ideile/continutul textului respectiv, sa emita judecati de valoare, sa faca trimiteri la/asociatii cu alte texte cunoscute sau cu propria experienta de viata;
    - sa demonstreze capacitatea de a folosi corect si adecvat structurile gramaticale si lexicale (studiate) pe tot parcursul comunicarii orale, precum si prin rezolvarea itemilor care au drept tinta acest lucru (communicative exercises: rephrase, replace, fill in, match);
    - sa descrie, sa nareze, sa argumenteze (describe, narrate, argue for/against) pe baza unei teme date, astfel incat sa dovedeasca faptul ca au capacitatea de a construi un discurs convingator, logic si coerent (monologue), sustinut de exemple sau argumente interesante si relevante. Candidatii se pot referi la texte cunoscute (studiate in clasa), la realitatea inconjuratoare sau la propria experienta de viata.

    1. b) PROBA SCRISA
    Pentru evaluarea competentei de comunicare in scris, candidatii vor fi solicitati:
    - sa dovedeasca, capacitatea de a intelege un text - necunoscut/nestudiat la clasa - (reading comprehension)
      - prin rezumarea acestuia intr-un anumit numar de cuvinte (summing-up) ca urmare a selectarii ideilor si elementelor relevante din text (pentru 5 - 7 ore si 3 - 4 ore pe saptamana);
      - prin completarea spatiilor goale dintr-un text lacunar (close/gap-filling, pentru 1 - 2 ore si minoritati);
    - sa dovedeasca faptul ca au capacitatea de a analiza si interpreta textul dat, prin construirea unui discurs scris (structured essay + higher literary skills) logic, coerent si convingator (5 - 7 ore si 3 - 4 ore pe saptamana);
    - sa dovedeasca faptul ca si-au insusit si stapanesc vocabularul si structurile gramaticale studiate (conform programei de limba engleza) prin:
      - rezolvarea unor exercitii de tip comunicativ (rephrase, multiple choice, match, replace, etc.);
      - realizarea unei retroversiuni (language transfer);
    - sa nareze, sa descrie, sa argumenteze (narration, description, argumentation) pe baza unei teme date (essay writing), indiferent de numarul de ore studiate pe saptamana.

    2. TIPURI DE ITEMI (STRUCTURA SUBIECTELOR)

    2. a) PROBA ORALA
    Indiferent de numarul de ore studiate pe saptamana, candidatii vor avea de tratat un set de trei itemi:
    - itemul unu va consta intr-un text necunoscut (fiction/non-fiction) pe care candidatii il vor citi corect, fluent si expresiv; textul va fi apoi interpretat/abordat intr-o maniera personala, astfel incat candidatii sa isi exprime propriile opinii si pe care sa le sustina cu exemple sau argumente relevante, facand referiri la/asociatii cu alte texte sau cu propria experienta de viata.
    Candidatii vor dovedi astfel ca au atat deprinderea de a citi si capacitatea de a intelege un text (reading skill, reading comprehension), cat si abilitatea de a vorbi si comunica in limba engleza (speaking skill);
    Ponderea acestui subiect va fi de 30% din nota finala.
    - itemul doi va consta din exercitii de tip comunicativ (communicative exercises: replace, rephrase, fill in, match, choose) - un set de 6 - 10 propozitii. Se urmareste evaluarea capacitatii candidatilor de a folosi structurile gramaticale si lexicale studiate conform programei de limba engleza (use of English);
    Ponderea acestui subiect va fi de 30% din nota finala.
    - al treilea item de pe biletele de examen oral urmareste evaluarea capacitatii candidatilor de a construi un discurs oral (monologue), logic si coerent, pornind de la o tema data, precum si capacitatea acestora de a-si exprima propriile pareri si judecati de valoare intr-o limba engleza corecta si fluenta (speaking skill), precum si ca stiu sa nareze, sa descrie, sa argumenteze pro/contra (higher skills).
    Ponderea acestui subiect va fi de 30% din nota finala.
    Se vor acorda 10 puncte (10%) din oficiu.
    Punctajul maxim al probei este de 100 puncte.

    2. b) PROBA SCRISA
    In functie de numarul de ore studiate pe saptamana, candidatii vor avea de tratat un set de cinci itemi (5 - 7 ore si 3 - 4 ore pe saptamana) sau patru itemi si minoritati.
    - itemul unu va consta intr-un text necunoscut:
    1. pe care candidatii (5 - 7 si 3 - 4 ore/saptamana) vor fi solicitati:
       - sa il rezume intr-un anumit numar de cuvinte (summing-up), dovedind astfel capacitatea de a intelege un text necunoscut (reading comprehension), prin selectarea ideilor si elementelor relevante din text;
    Ponderea acestui subiect va fi de 10% din nota finala.
       - sa scrie un eseu (essay writing); pornind de la textul dat si in functie de tipul acestuia (fiction, non-fiction), candidatii (5 - 7 ore) vor fi solicitati sa scrie un eseu structurat (care sa contina point of view, character, atmosphere, setting, style - dupa caz), dar si sa-si exprime parerile personale (5 - 7 si 3 - 4 ore) despre continutul textului in general, sau despre o anumita parte/idee din acesta. Se urmareste evaluarea capacitatii candidatilor de a intelege un text (reading comprehension), de a-l analiza si interpreta (higher literary skills), precum si de a se exprima in scris, intr-o limba corecta din punct de vedere gramatical si lexical pe tot parcursul comunicarii (writing skill);
    Ponderea acestui subiect va fi de 20% din nota finala.
    2. pentru 1 - 2 ore si minoritati, deprinderea de a citi si capacitatea de a intelege un text (reading comprehension) se vor verifica prin completarea spatiilor goale din textul (lacunar) respectiv (close, gap-filling);
    Ponderea acestui subiect va fi de 20% din nota finala.
    - itemul trei (pentru 5 - 7 si 3 - 4 ore) / doi (1 - 2 ore si minoritati), urmareste evaluarea capacitatii candidatilor de a face un transfer lingvistic (language transfer) prin traducerea unui text (ne)literar (5 - 7 si 3 - 4 ore) sau a unui set de cinci - zece fraze (1 - 2 ore si minoritati). Se va urmari folosirea corecta a structurilor gramaticale si lexicale, a ortografiei si punctuatiei (ca si la restul itemilor, de altfel), precum si a unui stil adecvat;
    Ponderea acestui subiect va fi de 15 - 20% din nota finala.
    - itemul patru (5 - 7 si 3 - 4 ore) / trei (1 - 2 ore si minoritati) - valabil pentru toate profilurile - va consta din exercitii de tip comunicativ (rephrase, replace, multiple choice, etc.), un set de 5 - 10 propozitii/fraze;
    Ponderea acestui subiect va fi de 15 - 20% din nota finala.
    - itemul cinci (5 - 7 si 3 - 4 ore) / patru (1 - 2 ore si minoritati) va consta in scrierea unui eseu liber (essay writing); candidatii vor avea de construit un discurs scris logic, coerent si convingator pe baza unei teme date. Se urmareste evaluarea capacitatii candidatilor de a comunica intr-o engleza corecta din punct de vedere gramatical, lexical si ortografic (writing skill), folosind atat un stil adecvat si exemple relevante, cat si abilitati superioare de compozitie (higher literary skills), care sa le permita sa analizeze, sa interpreteze, sa nareze, sa descrie, sa argumenteze.
    Ponderea acestui subiect va fi de 30 - 40% din nota finala.
    Se vor acorda 10 puncte (10%) din oficiu.
    Punctajul maxim al probei este de 100 puncte.

    III. CONTINUTURI

    1. STRUCTURI GRAMATICALE
    Se va urmari capacitatea candidatilor de a folosi in mod corect si adecvat structurile lexicale, morfologice, sintactice si semantice studiate - conform programei de limba engleza.
    2. TEXTE
    Textele selectate (fiction, non-fiction) nu vor depasi gradul de dificultate al textelor din manualele de limba engleza, dar vor diferi ca grad de dificultate, descrescand de la 5 - 7 ore pe saptamana la minoritati. Acestea vor fi extrase din diferite carti, ziare si reviste englezesti si americane.
    3. TEME DE COMUNICARE ORALA/SCRISA
    Temele pentru monologuri sau eseuri sunt inspirate din tot ceea ce reprezinta realitatea inconjuratoare, viata de fiecare zi, experienta umana in general: family, education, mass media (radio, television, newspapers), cinema, theatre, music, sports, hobbies, fashion, food, health, science, human relationship, human progress.

    IV. PRECIZARI
    1 . Timpul de lucru este:
    a) proba orala: 15 minute;
    b) proba scrisa: 3 ore.
    2. Textele necunoscute folosite pentru cele doua probe de examen, orala sau scrisa, nu exclud studierea textelor din manual deoarece acestea constituie cele mai bune surse pentru ca elevii:
    - sa se familiarizeze cu diferite genuri si stiluri (literare/neliterare);
    - sa abordeze orice nou text din manual ca pe un text necunoscut;
    - sa-si imbogateasca cunostintele legate de cultura si civilizatia britanica si americana;
    - sa-si imbogateasca vocabularul;
    - sa-si insuseasca structuri gramaticale noi si sa si le consolideze pe cele vechi;
    - sa invete sa analizeze si sa interpreteze un text, exprimand opinii si judecati de valoare personale;
    - sa comunice si sa se exprime mai bine oral si in scris.

                                 BACALAUREAT 2002
    PROGRAME DE RELIGIE PENTRU SEMINARII SI LICEE TEOLOGICE, PE CULTE

    1. BISERICA ORTODOXA ROMANA

    Liceele teologice ortodoxe

    TEMATICA DISCIPLINELOR DE SPECIALITATE TEOLOGICA PENTRU EXAMENUL DE BACALAUREAT

    1. DOGMATICA ORTODOXA

    1. Despre religie (originea religiei, fiinta religiei, teorii despre originea si fiinta religiei).
    2. Argumente rationale pentru dovedirea existentei lui Dumnezeu; generalitati; argumentul istoric, cosmologic: a) argumentul cauzalitatii, b) argumentul miscarii, c) argumentul contingentiei, d) argumentul antropologic, e) argumentul teologic, f) argumentul moral, g) argumentul ontologic.
    3. Revelatia dumnezeiasca (Revelatia naturala si supranaturala)
    4. Caile de transmitere a Revelatiei supranaturale: Sfanta Scriptura (inspiratia, lectura si talcuirea), Sfanta Traditie (Sfanta Scriptura si Sfanta Traditie, aspectul statornic si dinamic al Sfintei Traditii, monumente sau documente ale Sfintei Traditii, criteriile Sfintei Traditii). Raportul dintre Sfanta Scriptura, Sfanta Traditie si Sfanta Biserica (deosebiri confesionale).
    5. Cunoasterea lui Dumnezeu (cunoasterea naturala, supranaturala, apofatica si catafatica; cunoasterea lui Dumnezeu in imprejurarile concrete ale vietii).
    6. Atributele lui Dumnezeu (raportul dintre fiinta si lucrarile lui Dumnezeu; obarsia divino-umana a atributelor lui Dumnezeu; atributele naturale, intelectuale si morale).
    7. Dogma Sfintei Treimi (descoperirea Sfintei Treimi in Sfanta Scriptura; formularea dogmei Sfintei Treimi si precizarea terminologiei trinitare; Persoanele Sfintei Treimi; raportul dintre Persoanele Sfintei Treimi - perihoreza si apropriere; invatatura despre filioque si combaterea acesteia).
    8. Crearea lumii nevazute (introducere; originea ingerilor; natura si functia ingerilor; numarul si ierarhia ingerilor; starea morala a ingerilor; ingerii cei rai sau diavolii; cinstirea ingerilor).
    9. Crearea lumii vazute (referatul biblic; creationism si evolutionism).
    10. Crearea omului - antropologia crestina (originea omului; natura omului; omul ca protoparinte; sufletul omenesc - functiile si spiritualitatea sa; nemurirea sufletului - argumente; teorii cu privire la transmiterea sufletului).
    11. Starea originara a omului - deosebiri confesionale.
    12. Caderea omului in pacat (originea si fiinta pacatului stramosesc; teorii privind transmiterea pacatului stramosesc; urmarile pacatului stramosesc si deosebiri confesionale).
    13. Dumnezeu Proniatorul (aspectele si realitatea providentei dumnezeiesti; obiectii si combaterea lor).
    14. Dumnezeu Mantuitorul (introducere; pregatirea omenirii pentru venirea Mantuitorului, proorociri despre venirea Mantuitorului; Intruparea Fiului lui Dumnezeu; unirea ipostatica si urmarile ei dogmatice; chenoza).
    15. Opera de mantuire a lui Iisus Hristos (raportul dintre Persoana si opera Mantuitorului, intreita slujire a Mantuitorului; Rascumpararea si aspectele ei - deosebiri confesionale; adeverirea mortii si Invierii Domnului).
    16. Dumnezeu Sfintitorul (Persoana si lucrarea Duhului Sfant; relatia, dintre Hristos si Duhul Sfant in iconomia mantuirii; harul divin mantuitor, insusiri; harul, harismele si darurile Sfantului Duh; raportul dintre har si libertatea omului - interconfesional).
    17. Mantuirea subiectiva; etapele indreptarii, conditiile insusirii mantuirii subiective; mantuirea subiectiva privita interconfesional).
    18. Cinstirea sfintilor, cinstirea sfintelor moaste, cinstirea sfintelor icoane, cinstirea sfintei cruci, preacinstirea Maicii Domnului - deosebiri confesionale.
    19. Sfanta Biserica (intemeierea; fiinta, insusirile si membrii Bisericii; deosebiri confesionale cu privire la Biserica).
    20. Sfintele Taine (fiinta, necesitatea, numarul Sfintelor Taine, ierurgiile, Sfintele Taine si ierurgiile in viata Bisericii si a credinciosilor).
    21. Eshatologia crestina (invatatura crestina despre moarte si judecata particulara; starea sufletelor dupa moarte: rai si iad, combaterea doctrinei despre purgatoriu; a doua venire a Domnului; semnele Parusiei - texte scripturistice; invierea mortilor si judecata obsteasca - judecata universala; milenismul sau milenarismul; sfarsitul lumii - cer nou si pamant nou; viata de veci).

    BIBLIOGRAFIE
    Pr. Prof. dr. I. Zagrean, Teologia Dogmatica - manual pentru Seminariile Teologice, Ed. Inst. Biblic si de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romane, Bucuresti - 1991 (reeditat, Cluj - Napoca, 1997).

    2. ISTORIA BISERICII ORTODOXE ROMANE

    1. Inceputurile vietii crestine pe teritoriul tarii noastre. Marturii lingvistice.
    2. Marturii arheologice despre raspandirea crestinismului pe teritoriul tarii noastre.
    3. Viata crestina in Scythia Minor: Martiri, Episcopia Tomisului, teologi din Scythia Minor.
    4. Viata bisericeasca a romanilor in sec. VII - XIV.
    5. Inceputurile Mitropoliei Ungrovlahiei. Mitropolia Severinului.
    6. Mitropolia Moldovei in sec. XIV - XV.
    7. Viata bisericeasca in Transilvania in sec. XIV - XV.
    8. Viata monahala la romani in sec. XIV - XV.: Sfantul Nicodim de la Tismana. Manastiri mai importante.
    9. Viata bisericeasca in cele trei tari romanesti in sec. al XVI-lea.
   10. Tiparul in Tara Romaneasca si Moldova in sec. al XVI-lea: Macarie, Filip Moldoveanu, Diaconul Coresi.
   11. Mitropolia Ungrovlahiei in prima jumatate a sec. al XVII-lea: Mitropolitii Teofil si Stefan.
   12. Mitropolia Ungrovlahiei in a doua jumatate a sec. al XVII-lea. Mitropolitii Varlaam si Teodosie. Biblia de la Bucuresti.
   13. Mitropolitul Varlaam al Moldovei.
   14. Mitropolitul Petru Movila si Sinodul din Iasi.
   15. Mitropolitii Ilie Iorest si Simion Stefan ai Transilvaniei.
   16. Mitropolitul Sava Brancovici al Transilvaniei.
   17. Mitropolitul Dosoftei al Moldovei.
   18. Mitropolitul Antim Ivireanul.
   19. Dezbinarea Bisericii Ortodoxe din Transilvania in anii 1698 - 1701.
   20. Lupta clerului si a credinciosilor pentru apararea Ortodoxiei in Transilvania in sec. al XVIII-lea.
   21. Biserica din Tara Romaneasca in timpul regimului fanariot. Mitropoliti si Episcopi de Ramnic - indrumatori ai culturii.
   22. Biserica din Moldova in timpul regimului fanariot. Mitropoliti mai insemnati.
   23. Viata monahala in tarile romane in sec. al XVIII-lea. Staretul Paisie si ucenicii lui.
   24. Mitropolitul Veniamin Costachi.
   25. Mitropolitul Andrei Saguna.
   26. Biserica din Romania intre anii 1859 - 1918. Reformele bisericesti ale lui Alexandru Ioan Cuza. Recunoasterea autocefaliei.
   27. Biserica Ortodoxa Romana in perioada 1918 - 1944. Patriarhii Miron Cristea si Nicodim Munteanu.
   28. Biserica Ortodoxa Romana dupa 1948. Patriarhii Justinian Marina, Iustin Moisescu. Biserica Ortodoxa Romana dupa 1989. Prea Fericitul Patriarh Teoctist Arapasu.

    BIBLIOGRAFIE:
    Pr. Prof. dr. Mircea Pacurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Romane, Manual pentru Seminariile Teologice, ed. IV, Galati, 1997 (se pot folosi, la nevoie, si editiile anterioare).

    2. BISERICA ROMANO-CATOLICA

    a. Liceele teologice romano-catolice (limba de predare maghiara)

    DOGMATICA:
    1. Omul. Istoria autointerpretarii omului. Persoana umana.
    2. Revelarea lui Dumnezeu in istorie. Preistoria revelatiei, Iisus in fata istoriei.
    3. Evenimentul Iisus Cristos.
    4. Iisus. Invatatura lui Iisus. Minunile savarsite, soarta lui Iisus si cauza lui.
    5. Invierea lui Iisus. Baza credintei, obiectul cel mai important al credintei.
    6. Cunoasterea lui Dumnezeu la popoarele pagane, numele lui Dumnezeu, Dumnezeu este total diferit de lumea inconjuratoare, Dumnezeu cel viu, Dumnezeu este trinitar. Ipostaze si solutii.
    7. Tatal Creator: crearea lumii, omul in planul lui Dumnezeu, materia in planul creator al lui Dumnezeu, ingerii in planul creator al lui Dumnezeu, ipostaze si solutii.
    8. Fiul rascumparator, pacatul si pedeapsa omului.
    9. Iisus Cristos: Om-Dumnezeu. Sfanta Fecioara Maria.
   10. Spiritul lui Dumnezeu in omul rascumparat. Harul sfintilor, harul ajutator, harul si libertatea omului.
   11. Spiritul lui Dumnezeu in sacramente: painea vietii, celelalte sacramente.
   12. Pacatul: ce este pacatul, felurile pacatului, omul crestin si pacatul, Dumnezeul iubitor.
   13. Credinta: importanta fundamentala a credintei, credinta in noi, pacate impotriva credintei, responsabilitatea fata de credinta. Rugaciunea ca expresie a credintei, sperantei si a iubirii.
   14. Speranta: legatura dintre credinta si speranta, puterea formatoare de viata a sperantei.
   15. Iubirea: Raspuns la iubirea lui Dumnezeu. Iubirea lui Dumnezeu si a aproapelui.
   16. Omul care creeaza. Cele trei divizari ale lumii. Capacitatea intelectuala si vointa libera a omului.

    Bibliografia:
    Dogmatica Catolica. Alba-Iulia 1994.

    LECTURI BIBLICE
    1. Poporul lui Dumnezeu si Biserica.
    2. Avram.
    3. Moise si eliberarea din Egipt.
    4. Perioada Judecatorilor si Saul.
    5. Regele David si Solomon.
    6. Profetii: Ilie, Isaia si Ieremia.
    7. Perioada captivitatii in Babilon si istoria de dupa captivitate.
    8. Evangheliile sinoptice: Matei, Marc, Luca.
    9. A patra evanghelie, Scrisorile Sfantului Ioan, Apocalipsa.
   10. Faptele apostolilor. Impartirea Faptelor Apostolilor.
   11. Scrisorile Pauline. Scrisoarea catre evrei.
   12. Iisus Cristos si Biserica.
   13. Prigonirea crestinilor in Imperiul Roman.
   14. Constantin cel Mare si Edictul de la Milano.
   15. Sfantul Benedict si Ordinul benedictin.
   16. Convertirea noilor popoare europene (convertirea neamului nostru).
   17. Bisericile orientale.
   18. Ordinul din secolul XVI. Reinnoirea catolica.

    Bibliografia: Istoria poporului lui Dumnezeu, Alba Iulia, 1994.

    b. Liceele si seminariile romano-catolice (Limba de redare romana)

    STIINTE BIBLICE:
    1. Revelatia. Autorul Bibliei. Inspiratia.
    2. Compozitia si structura Bibliei.
    3. Pentateuh - prezentare generala.
    4. Cartile istorice ale Vechiului Testament - prezentare generala.
    5. Scrierile didactice ale Vechiului Testament - prezentare generala.
    6. Miscarea profetica in Israel, imprejurari istorico-religioase.
    7. Profetii nescriitori.
    8. Profetii scriitori.
    9. Profetiile mesianice din Cartea lui Isaia.
   10. Canonul Noului Testament.
   11. Cele patru evanghelii. Asemanari si particularitati.
   12. Faptele Apostolilor - prezentare generala.
   13. Scrisorile Sfantului Paul - prezentare generala.
   14. Cartea Apocalipsului - prezentare generala.

    CATEHISM:
    1. Revelarea lui Dumnezeu si datul revelatiei.
    2. Transmiterea revelatiei divine.
    3. Dumnezeu Creatorul.
    4. Caderea omului.
    5. Misterele vietii publice a lui Iisus.
    6. Denumirile si simbolurile Duhului Sfant.
    7. Originea, intemeierea si misiunea Bisericii.
    8. Sacramentele initierii crestine.
    9. Sacramentele de vindecare.
   10. Sacramentele de slujire (casatoria si preotia)
   11. Raportul omului cu Dumnezeu si cu semenii (decalogul)
   12. Rugaciunea in viata crestina.
   13. Rugaciunea domneasca.

    ISTORIA RELIGIILOR:
    1. Definitia, obiectul si importanta Istoriei religiilor.
    2. Religia Egiptului antic.
    3. Religia asiro-babiloniana.
    4. Religiile hinei. Dao in gandirea lui Confucius si a lui Lao-tzi.
    5. Religiile Indiei. Conceptele karma, reincarnare, Nirvana, "trimurti" hindusa.
    6. Religia islamica.
    7. Religia evreilor in perioada patriarhilor.
    8. Religia evreilor in perioada Exodului.
    9. Iudaismul.
   10. Izvoarele Crestinismului.
   11. Biografia lui Iisus Cristos.
   12. Situatia Crestinismului in primele trei secole.
   13. Formularea doctrinei crestine.
   14. Marea schisma orientala.
   15. Martin Luther si reforma protestanta.
   16. Incercari de reconciliere intre Roma si Bizant.
   17. Bisericile Ortodoxe. Prezentare generala.
   18. Bisericile Protestante. Prezentare generala.
   19. Teosofia si Spiritismul.
   20. Crestinismul - religie a mantuirii.

    3. BISERICA ROMANA UNITA CU ROMA (GRECO CATOLICA)

    Liceele greco-catolice

    I. STUDIUL BIBLIC

    A. VECHIUL TESTAMENT
    1. Introducere in Vechiul Testament. Inspiratie biblica.
    2. Autorii Sfintei Scripturi.
    3. Canonul Sfintei Scripturi.
    4. Geneza: Facerea lumii, Edenul.
    5. Potopul: Noe.
    6. Chemarea lui Avram. Timpul Patriarhilor.
    7. Moise: nasterea, viata, chemarea si activitatea.
    8. Exodul: iesirea din Egipt, Legamantul de pe Muntele Sinai.
    9. Perioada Judecatorilor.
   10. Domnia lui David.
   11. Domnia lui Solomon.
   12. Literatura profetica: Prorocul Ilie.
   13. Prorocul Isaia.
   14. Prorocul Ieremia.
   15. Literatura sapientiala: Iov.
   16. Cartea Psalmilor.
   17. Cantarea Cantarilor.

    B. NOUL TESTAMENT
   18. Introducerea in Noul Testament.
   19. Evanghelia dupa Sfantul Matei (prezentare generala).
   20. Evanghelia dupa Sfantul Marcu (prezentare generala).
   21. Evanghelia dupa Sfantul Luca (prezentare generala).
   22. Evanghelia dupa Sfantul Ioan (prezentare generala).
   23. Scrierile pauline (prezentare generala).
   24. Nasterea si copilaria lui Iisus.
   25. Inchinarea ingerilor, a pastorilor si a magilor.
   26. Prezentarea lui Iisus in templu.
   27. Cuvantarea de pe munte.
   28. Parabola semanatorului.
   29. Parabola samariteanului.
   30. Agonia lui Iisus in Gradina Maslinilor.
   31. Patima, moartea si invierea lui Iisus.

    II. CATEHISM (Teologie dogmatica si morala)

    A. TEOLOGIE DOGMATICA
    1. Revelatia lui Dumnezeu. Transmiterea revelatiei.
    2. Crearea omului. Pacatul si consecintele pacatului.
    3. Intruparea Mantuitorului. Misterele copilariei si vietii publice.
    4. Misterele patimii, mortii si invierii lui Iisus Cristos.
    5. Spiritul Sfant Sfintitorul.
    6. Insusirile Bisericii.
    7. Organizarea interna a Bisericii.
    8. Sacramentele de initiere.
    9. Sacramentele de vindecare.
   10. Sacramentele de slujire.
   11. Viata vesnica: raiul, purgatoriul, iadul.

    B. TEOLOGIE MORALA
   12. Constiinta morala.
   13. Pacatul.
   14. Legea morala.
   15. Porunca intai.
   16. Porunca a doua si a treia.
   17. Porunca a patra.
   18. Porunca a cincea.
   19. Porunca a sasea si a noua.
   20. Porunca a saptea si a zecea.
   21. Porunca a opta.

    4. BISERICA REFORMATA

    Liceele teologice reformate

    III. CUNOSTINTE BIBLICE

    A. VECHIUL TESTAMENT
    1. Facerea
    2. Facerea omului
    3. Caderea in pacat
    4. Potopul
    5. Chemarea lui Avram
    6. Nasterea si copilaria lui Moise
    7. Chemarea lui Moise
    8. Trecerea prin Marea Rosie
    9. Grija Domnului in pustiu
   10. Israel la muntele Sinai
   11. Decalogul
   12. David si Goliat
   13. Chemarea lui Isaia
   14. Isaia despre nasterea regatului Mesiei
   15. Chemarea lui Ieremia
   16. Chemarea lui Ezechiel
   17. Ospatul lui Baltazar
   18. Daniel in groapa leilor
   19. Ispitirea lui Iov

    B. NOUL TESTAMENT
    1. Cunostinte generale despre Noul Testament
    2. Nasterea lui Iisus Hristos
    3. Copilaria lui Iisus Hristos
    4. Propovaduirea lui Ioan Botezatorul. Botezul lui Iisus Hristos
    5. Ispitirea lui Hristos
    6. Chemarea celor dintai ucenici
    7. Cuvantarea de pe munte
    8. Pildele lui Iisus Hristos:
       - pilda semanatorului
       - pilda neghinei si a graului
       - pilda fiului risipitor
    9. Marturia lui Petru
   10. Vindecarea bolnavului din Betesda
   11. Pastorul cel bun
   12. Tulpina de vie adevarata
   13. Minunile lui Iisus Hristos:
       - inmultirea painilor
       - umblarea pe mare
       - nunta din Canaan
   14. Iisus si Samariteanca
   15. Rugaciunea lui Iisus
   16. Trimiterea celor 12 ucenici
   17. Pilda despre bogatul nemilostiv si viata vesnica
   18. Intrarea in Ierusalim. Izgonirea negustorilor din biserica
   19. Prinderea si judecarea lui Iisus
   20. Moartea si inmormantarea lui Iisus
   21. Invierea Domnului. Iisus se arata la doi ucenici in Emaus
   22. Inaltarea Domnului. Alegerea lui Matia
   23. Pogorarea Sfantului Duh. Cuvantarea lui Petru.

    IV. ISTORIA BISERICII REFORMATE
    1. Activitatea reformatoare a lui Martin Luther
    2. Activitatea reformatoare a lui Ulrich Zwingli
    3. Tineretea si studiile lui Jean Calvin
    4. Cuvantarea lui Jean Calvin la deschiderea anului universitar. Fuga lui Jean Calvin. Preselectia protestantilor in Franta.
    5. "Institutio Religionis Christianae"
    6. Prima perioada de activitate in Geneva lui Jean Calvin. Anii din Strassburg.
    7. A doua perioada de activitate in Geneva
       Activitatea reformatoare a lui Jean Calvin
    8. David Ferencz
    9. Karolyi Gaspar
   10. Bocskay Istavan
   11. Bethlen Gabor
   12. I. Rakoczi Gyorgy
   13. Ordinul Tolerantei
   14. Bisericile protestante in epoca reformelor si in timpul revolutiei
   15. Bisericile protestante in epoca retorsiunilor si a dualismului

    5. BISERICA UNITARIANA

    Liceele teologice unitariene

    BIBLIE

    1. Facerea lumii: Cain si Abel
    2. Nasterea si chemarea lui Moise
    3. Nasterea si copilaria lui Iisus
    4. Botezarea si ispita lui Iisus
    5. Cuvantarea de pe munte (Matei cap. 5 - 7)
    6. Pildele despre Imparatia Domnului (Matei cap. 13, Marcu cap. 4.)
    7. Pilda talantilor
    8. Pilda fiului risipitor
    9. Pilda samaritanului
   10. Pilda despre lucratorii la vie
   11. Pilda robului nemilostiv
   12. Prinderea, condamnarea si moartea lui Iisus

    ETICA DOGMATICA
   13. Virtutiile
   14. Constiinta
   15. Vointa libera
   16. Ocrotirea lumii create
   17. Obligatii fata de Dumnezeu, fata de semeni si fata de propria persoana
   18. Conceptul familiei
   19. Biblia: denumirea, divizarea, continutul, traducerea si valoarea Bibliei
   20. Paternitatea lui Dumnezeu
   21. Activitatile lui Dumnezeu: facerea si providenta
   22. Rugaciunea
   23. Caracterul si vocatia omului
   24. Pacatul si iertarea pacatelor

    6. BISERICA BAPTISTA

    Liceele baptiste

    STUDIUL BIBLIEI
    STUDIUL VECHIULUI TESTAMENT

    1. Genesa: Cartea Inceputurilor
    2. Exod: Legamantul lui Dumnezeu cu poporul Sau
    3. Iosua: Cucerirea tarii Canaan
    4. Judecatori: Ghedeon si Samson
    5. Samuel, ultimul judecator al lui Israel
    6. Saul, primul rege al Israelului
    7. David, intemeietorul Statului national evreu
    8. Profetii mesianice in Cartea Isaia

    STUDIUL NOULUI TESTAMENT
    1. Contextul politic si social al Noului Testament
    2. Contextul cultural-religios al Noului Testament
    3. Evangheliile - privire generala
    4. Viata si lucrarea Domnului Isus Hristos
    5. Invatatura Domnului Isus si minunile Sale

    Nota: Manualele folosite sunt: Calatorie prin Vechiul Testament, de Samuel J. Schultz si Studiu al Noului Testament, de Meerrill C. Tenney, Studiu introductiv in Legea, Istoria si Poezia Vechiului Testament, de Dr. Vasile Talpos.

    DOCTRINE BIBLICE
    1. Canonul Bibliei. Criterii de canonicitate
    2. Autoritatea si inspiratia Scripturii. Importanta Bibliei in viata, crestinului
    3. Natura si atributele lui Dumnezeu
    4. Revelatia lui Dumnezeu. Revelatia generala si revelatia speciala
    5. Lucrarile lui Dumnezeu. Creatia
    6. Persoana lui Isus Hristos. Divinitate si umanitate
    7. Lucrarea lui Isus Hristos. Moartea, invierea si ispasirea
    8. Personalitatea Duhului Sfant
    9. Lucrarea Duhului Sfant. Roada, darurile si plinatatea Duhului Sfant
   10. Originea omului. Caderea si pacatul originar
   11. Pacatul. Natura pacatului. Consecinte
   12. Mantuirea. Planul de mantuire in Vechiul si Noul Testament
   13. Actele de cult ale Bisericii: Botezul si Cina Domnului
   14. Functiile Bisericii: inchinare, partasie, evanghelizare.

    Nota: Sunt valabile urmatoarele manuale: Teologie elementara, de Charles C. Ryrie, Doctrinele biblice, de P. Truta, Teologie crestina, vol. I - III, de Millard J. Erickson.

    7. BISERICA ADVENTISTA DE ZIUA A SAPTEA

    Liceele adventiste de ziua a saptea
    Propunerile de programe pentru examenul de bacalaureat 2000 la liceele teologice adventiste.
    Elevii vor opta pentru una din disciplinele propuse mai jos:
    - Cunostinte biblice
    - Dogmatica

    DOGMATICA
    Manualul de doctrine biblice clasa a XII-a, autor Wilhelm Moldovan
    1. Revelatia lui Dumnezeu
    2. Despre Trinitate
    3. Isus Hristos
    4. Duhul Sfant
    5. Originea raului si caderea in pacat
    6. Planul mantuirii
    7. Nasterea din nou
    8. Indreptatirea prin credinta
    9. Decalogul
   10. Memorialul creatiunii si ziua de inchinare
   11. Sanctuarul si judecata de cercetare
   12. A doua venire a lui Isus Hristos
   13. Natura omului
   14. Invierea
   15. Spiritismul antic si modern
   16. Biserica ramasitei
   17. Cele trei solii ingeresti
   18. Harul si cele doua legaminte
   19. Spiritul Profetiei
   20. Botezul
   21. Acte de cult comemorative
   22. Ispravnicia crestina

    Programa pentru disciplina: Cunostinte biblice
    Unitatea I, "Descoperiri prin Cuvantul lui Dumnezeu" (Cartea Apocalipsei)
    Unitatea II, "Sa fii mai puternic" (Epistola catre Romani)

    UNITATEA I.
    1. Exilat
    2. Furtuna se apropie
    3. Scrisori din cer
    4. Incropit
    5. Mai multe scrisori din cer
    6. Dumnezeu detine controlul
    7. Stati! Stati! Stati!
    8. Cele sapte trambite
    9. O carticica deschisa
   10. Razboi
   11. Un complot international
   12. Cei 144.000
   13. Glasuri din cer
   14. Cele 7 plagi finale
   15. Distrugerea unei suprabiserici
   16. Marea strigare
   17. Esti invitat
   18. Pierdut
   19. Un oras pentru toti
   20. Sa ne revedem acolo
   21. Procesul de punere la proba
   22. De ce nu acum?
   23. Un rezumat al evenimentelor finale

    UNITATEA II. SUBIECTE:
    1. Descoperire
    2. Din intuneric la lumina
    3. Indreptatit prin credinta
    4. Ce schimbare a determinat el
    5. Bucuria pocaintei
    6. Alege binele
    7. Solutia este vointa
    8. Credinta si simtirea in echilibru
    9. Poti fi drept astazi
   10. Cum se realizeaza planul
   11. Iti multumesc, doamne
   12. Viata noua
   13. Aparati prin lege
   14. Dusmanul - eu insumi
   15. Cine este duhul sfant?
   16. Plin de duh sfant
   17. Intoarce-te spre soare
   18. Atitudine de recunostinta
   19. Ochii care refuza sa vada
   20. Planul in actiune
   21. Sa fim practici
   22. Regulamente, impozite si dragoste
   23. Capcana datoriilor
   24. Oare de ce tot stresul se revarsa asupra comportamentului?
   25. Inceputul
   26. Cand Dumnezeu face o promisiune

    8. BISERICA PENTICOSTALA

    Liceele penticostale

    DOCTRINE BIBLICE

    1. Canonul Bibliei. Criterii de canonicitate.
    2. Autoritatea si inspiratia Scripturii. Importanta Bibliei si viata crestinului.
    3. Natura si atributele lui Dumnezeu.
    4. Revelatia lui Dumnezeu. Revelatia generala si revelatia speciala.
    5. Lucrarile lui Dumnezeu. Creatia.
    6. Persoana lui Isus Hristos. Divinitate si umanitate.
    7. Lucrarea lui Isus Hristos. Moartea si invierea Sa. Ispasirea.
    8. Personalitatea Duhului Sfant.
    9. Lucrarea Duhului Sfant. Roada, darurile si plinatatea Duhului Sfant.
   10. Originea omului. Caderea si pacatul originar.
   11. Pacatul. Natura pacatului. Consecinte.
   12. Mantuirea. Planul de mantuire in Vechiul si Noul Testament.
   13. Actele de cult ale Bisericii. Botezul si Cina Domnului.
   14. Functiile Bisericii: inchinare, partasie, evanghelizare.

    Nota: Manual dupa care se lucreaza: Doctrine biblice, de Trandafir Sandru

    PNEUMATOLOGIE

    1. Doctrina despre Duhul Sfant si locul ei in teologie.
    2. Duhul Sfant este o persoana.
    3. Invatatura despre Sfanta Treime.
    4. Dumnezeirea Duhului Sfant.
    5. Simbolurile Duhului Sfant.
    6. Denumirile Duhului Sfant.
    7. Pogorarea Duhului Sfant la Rusalii.
    8. Cele patru lucrari de baza ale Duhului Sfant.
    9. Roada Duhului Sfant.
   10. Plinatatea Duhului Sfant.
   11. Cele noua daruri.
   12. Slujbele din biserica.
   13. Calauzirea Duhului Sfant.
   14. Locul si rolul Duhului Sfant in predicarea Evangheliei.

    Nota: Manual dupa care se lucreaza: Pneumatologie, de Prof. Univ. dr. Trandafir Sandru.

    9. CULTUL MUSULMAN

    LEGISLATIE ISLAMICA (FIKIH)

    10. SINIF

    KONU 1 FIKIH ILMI
    A. Fikihin tanimi, konusu ve amaci
    B. Fikin Ilminin diger ilimlerle iliskisi

    KONU 2 IBADET
    A. Ibadetin tanimi ve cesitleri
    B. Ibadetin yapilis amaclari
    C. Ibadetin fayda ve fazileti
    D. Toplu Ibadetin onemi ve faydalari

    KONU 3 MUKELLEF VE GOREVLERI
    A. Mukellefin lugat ve terim anlami
    B. Mukellefin gorevleri
    C. Azimet ve Ruhsat

    KONU 4 TEMIZLIK
    A. Temizlik mahiyeti ve onemi
    B. Temizlik yonunde sularin kisimlari
    C. Hades ve necasetin mahiyeti
    C1. Abdest
    D. Gusul (Boz Abdest)
    E. Teyemmum
    F. Meshetme

    KONU 5 NAMAZ
    A. Namazin onemi, fazileti ve gunluk yasayisimizdaki yeri
    B. Namaz vakitleri
    C. Namazin farzlari
    C1. Namazin Vacib ve sunnetleri
    D. Namazin adabi, mekruhlari ve namazi bozan seyler
    E. Ezan ve Kamet
    F. Namazin cesiteri, farz, vacib, nafile namazlari

    KONU 6 NAMAZLARIN KILINISI
    A. Bes vakit namaz ve kilinisi
    B. Vitir namazi, kilinisi
    C. Cuma namazi ve kilinisi
    C1. Cenaze namazi ve kilinisi
    D. Bayram namazlari ve kilinisi
    E. Teravih namazi
    F. Yolcu ve hasta namazlari
    G. Gecmis namazlarin kazasi

    KONU 7 NAMAZLARLA ILGILI DIGER MESELELER
    A. Imamet ve cemaat
    B. Sehiv, tilavet ve sukur secdeleri
    C. Namazdan sonra okunan dua ve ayetler

    11. SINIF

    KONU 1 ORUC
    A. Orucun tanimi, onemi, hikmeti ve faydalari
    B. Orucun farz olmasi ve cesitleri
    C. Orucun sartlari ve hukmu
    C1. Oruc bozan ve bozmayan seyler
    D. Orucu bozup yalniz kazayi veya hem kazayi hem de kefareti gerektiren haller
    E. Orucun mekruh ve mustehablari
    F. Orucu tutmayi veya bozmayi mubah kilan ozurler
    G. Orucun fidyesi, dualari ve itikaf

    KONU 2 ZEKAT
    A. Zekatin tanimi, onemi, mahiyeti ve faydalari
    B. Zekatin farziyyetinin sartlari
    C. Zekatin sihhatinin sartlari
    C1. Zekata tabi olan ve olmayan mallar
    D. Zakat verilecek kimseler ve oncelik sirasi

    KONU 3 SADAKA
    A. Sadaka ve cesitleri
    B. Fitir sadakasi
    C. Milli Birlik ve Dayanismanin onemi

    KONU 4 HACC
    A. Hacc ve faydalari
    B. Hacc ile ilgili terimleri ve hacc ibadeti
    C. Hacc cesitleri
    C1. Haccin rukunleri
    D. Haccin sartlari
    E. Haccin vacib, sunnet ve adabi
    F. Umre
    G. Hacc ve umreyle ilgili diger meseleler

    KONU 5 KURBAN VE AU
    A. Genel bilgiler
    B. Kurbanin mahiyeti ve onemi
    C. Kurbanin vacib olmasi ve Kurban edilecek hayvanlar
    C1. Kurbanin vakti ve kesilmesi
    D. Nezir ve Akiha kurban
    E. Eti yenilen ve yenmeyen hayvanlar
    F. Aun mahiyeti ve sartlari

    KONU 6 YEMIN VE ADAK
    A. Yeminin mahiyeti, cesitleri ve hukmu
    B. Adak (Nezir)

    12. SINIF

    KONU 1 FIKIH ILMININ DOGUSU
    A. Fikih iliminin dogusu
    B. Fikih iliminin gecirdigi devirler ve ozellikleri
    C. Peyagamberin hukuki ve ahlaki tavsiyeleri
    D. Peyagamberin ictihada verdigi deger

    KONU 2 SAHABE - TABIUN VE ETBAUT-TABIIN DEVIRLERINDE FIKIH
    A. Sahabe devrinde fikih
    B. Fikih sahabiler
    C. Tabiun devrinde fikih ve meshur fakihler
    C1. Etbau't-Tabiin devrinde fikih ve meihur Fakihler

    KONU 3 MUCTEHID IMAMLAR VE SONRASINDA FIKIH
    A. Fikih Mektepleri
    B. Ebu Hanife ve mezhebi
    C. Imam Malik ve mezhebi
    D. Ahmed b. Hambel ve mezhebi
    E. Mensubu kalmamis mezheb imamlari
    F. Alimler ve halkin mezhebler karsisindaki durumu
    G. Meshur Turk fakihleri

    KONU 4 FIKIH USULU
    A. Fikih usulu, tarifi, konusu ve dogusu
    B. Fikih usulunun gayesi, faydasi ve metodlari

    KONU 5 ASLI DELILLER
    A. Asli deliller bilgisi
    B. Kitap (K. Kerim)
    C. Sunnet
    D. Icma

    KONU 6 FER'I DELILLER
    A. Istihsan
    B. Istislah
    C. Istishab
    C1. Orf ve adet
    D. Oncekilerin serrati

    KONU 7 ICTIHAD VE MUCTEHID
    A. Ictihadin mahiyeti ve luzumu
    B. Taklid ve taassub
    C. Ictihadin hukmu ve bolunmezligi
    C1. Fikih kanunlarinda cemaate bilgi verebilme

    Kitabin adi: FIKIH 1, 2, 3,
    YAZARI: Prof. Dr. Ali SAKAF, Ruhi OZCAN, Ihsan YAGIZ Devlet Kitaplari

    Ali BEKTAS M.                  Emin FIDAN                    Halit GULERYU

    STUDIUL CORANULUI

    IX. SINIFIN KUR'AN DERSININ KONULARI

    I - HARFLER VE HAREKELER
    a) Kur'an harfleri
    b) Harakeler
    c) Sukun, sedde ve tenvin
    d) Med harfleri
    e) Elif lam takisi
    f) Semsi ve kameri harfler

    II - YUZUNDEN VE EZBERE OKUNACAK DUALAR
    a) Tekbir
    b) Salat ve selam
    c) Subhaneke
    d) Ettahiyyatu
    e) Allahume salli ve barik
    f) Rabenna
    g) Kunut dualari
    h) Amentu
    i) Ezan ve kamet
    i1) Tesbih dualari
    j) Cenaze namati duasi
    k) Yemek duasi

    X. SINIF DERSININ KONULARI

    I - YUZUNDEN OKUNACAK VE EZBERLENECEK SURELER:
    a) Fatiha suresi
    b) Fil - Nas sureleri
    c) Ayet-ul kursi

    II - KUR'AN-I KERIM
    a) Kur'an-i Kerim' in ozellikleri (kisaca)
    b) Kur'an-i Kerim' e saygi duyabilme

    III - YUZUNDEN OKUNACAK CUZ
    a) 2. cuzu yuzune okuyabilme

    XI. SINIF KUR'AN DERSININ KONULARI

    I - YUZUNDEN OKUNACAK VE EZBERLENECEK AYET VE SURELER
    a) Kadr suresini yuzunden ve ezbere okuma
    b) Asr suresini yuzunden ve ezbere okuma
    c) Bakara suresinin ilk bes ayetini yuzunden ve ezbere okuma
    d) Bakara suresinin son iki ayetini yuzunden ve ezbere okuma
    e) Hasr suresinin son uc ayetini yuzunden ve ezbere okuma

    II - TECVID
    a) Med ve cesitleri
    b) Tenvin ve nun-i sakin
    c) Ihfa
    d) Ihzar
    e) Iklab

    III - YUZUNDEN OKUNACAK CUZLER
    a) 3. cuz
    b) 4. cuz
    c) 5. cuz

    XII. SINIF KUR'AN DERSININ KONULARI

    I - YUZUNDEN OKUNACAK VE EZBERLENECEK AYET VE SURELER
    a) Duha suresini yuzune ve ezbere okuma
    b) Insirah suresini yuzune ve ezbere okuma
    c) Tin suresini yuzune ve ezbere okuma
    d) Alak suresini yuzune ve ezbere okuma
    e) Nebe suresini yuzune ve ezbere okuma
    f) Mulk suresini yuzune ve ezbere okuma
    g) Yasin suresinin ilk 27 ayetini yuzune okuma

    II - TECVID
    a) Durak isaretleri
    b) Idgam-i maalgunne
    c) Idgam-i bilagunne
    d) Idgam-i misleyn
    e) Idgam-i mutecaniseyn
    f) Idgam-i mutekaribeyn
    g) Idgam-i semsiyye
    h) Izhar-i kameriyye
    i) Kalkale
    i1) Ra'nin hukumleri
    j) Lafzatullah
    k) Zamir
    l) Sekte

    III - YUZUNDEN OKUNACAK CUZLER
    a) 6. cuz
    b) 7. Cuz

    XIII. SINIF KUR'AN DERSININ KONULARI

    I. YUZUNDEN OKUNACAK DUA, AYET VE SURELER
    a) Kunut dualari yuzune ve ezbere okuma
    b) Cenaze namazi duasi yuzune ve ezbere okuma
    c) Fatiha suresi yuzune ve ezbere okuma
    d) Fil- Nas sureleri yuzune ve ezbere okuma
    e) Duha- Humeze sureleri yuzune ve ezbere okuma
    f) Ayet-ul Kursi yuzune ve ezbere okuma
    g) Bakara suresinin ilk bes ayeti yuzune ve ezbere okuma
    h) Bakara suresinin son iki ayeti yuzune ve ezbere okuma
    i) Hasr suresinin son uc ayeti yuzune ve ezbere okuma

    II - TECVID
    a) Tecvid ilmi
    b) Lahn
    c) Hareke
    d) Sukun
    e) Tenvin ve nun-u sakin
    f) Med, kasr, lin
    g) Vasl ve vakif
    h) Harflerin mahrecleri
    i) Tilavet secdesi

    III. YUZUNDEN OKUANACAK CUZLER
    a) 8. cuz
    b) 9. cuz
    c) 10. cuz

    Kitabin Adi: Tecvid Bilgisi ve Kur'an-i Kerim'in Kiraati
    Yazari: Demirhan UNLU ve Iliyas AYDOGAN
            Devlet Kitaplari - 1995

    Ali BEKTAS                 M. Emin FIDAN                    Hall GULERYUZ

                 LIMBA TURCA (PROFIL TEOLOGIC SI PEDAGOGIC)

    I - OKUMA - ANLAMA
    - Bir olay yazisini anlamli bir sekilde okuyabilme,
    - Hikaye turunun ozeliklerini kavrayabilme,
    - Metin icinde cumleyi taniyabilme,
    - Bir manzumeyi ozeliklerine gore okuyabilme,
    - Manzume ile duzyazi arasindaki farki kavrayabilme,
    - Paragraf ve paragraftaki dusunceyi kavrayabilme,
    - Bir siiri vurgu ve tonlamaya dikkat ederek okuyabilmek,
    - Bir siirin sekil ve anlam ozelliklerini kavrayabilme,
    - Olay yazilarinda sebep-sonuc iliskisini kavrayabilmek,
    - Olay yazilarini meydana getiren unsurlari kavrayabilme (yer, zaman, olay ve kisiler)
    - Sevilen bir siiri ezberlemeyebilme,
    - Olay yazilari ile fikir yazilari arasindaki farki kavrayabilme,
    - Bir metnin yardimci fikirlerini ve ana fikrini bulabilme,
    - Plan ve planin yararlarini kavrayabilmek,
    - Bir metindeki olaylari karsilastirarak benzer ve farkli yanlari kavrayabilme,
    - Anlama etkinliklerini kavrayabilme (dinleme, okuma, gozlem ...)
    - Okunan bir yazidaki sebep-sonuc iliskilerini kavrayabilme,
    - Bir metnin dil ve anlatim (uslup) ozelliklerini kavrayabilme,
    - Bir manzumenin ana temasini kavrayabilme,
    - Sozlu ve yazili ifade arasindaki benzer ve farkliliklari kavrayabilme.

    II. ANLATIM

    A) SOZLU ANLATIM                                     B) YAZILI ANLATIM
    - Dogru ve duzgun konusabilmek,
    - Turkce derslerindeki her turlu faaliyetlere katilabilmek ve varilan sonuclari anlatabilmek ve aciklayabilmek, yazabilmek, yazabilmek,
    - Bir tartismaya katilabilmek,
    - Gorulen veya yasanan olaylarla ilgili duygu ve dusuncelerini anlatip, yazabilmek,
    - Atasozlerini, ozdeyisleri ve deyimleri aciklayabilmek,
    - Cevrenin dogal, toplumsal ve ekonomik olaylarini anlatip yazabilmek,
    - Ozel mektup, is mektubu, dilekce ve telegraf yazabilmek,
    - Paragraflardaki dusunceleri aciklayabilmek,
    - Olay veya kisi tasvirleri yapabilmek (sozlu ve yazili),
    - Topluluk karsisinda acis konusmasi, kapanis konusmasi yapabilmek,
    - Yazilarini uygun bir plana gore gelistirebilmek,
    - Okuduklarindan notlar alabilmek,
    - Konusmalarini uygun bir plana gore gelistirebilmek,
    - Kompozisyon cesitlerini (yazili ve sozlu kompozisyon) kavrayabilmek,

    A) SES BILGISI
    - Turkce'deki sesli ve sessiz harfleri taniyabilmek,
    - Buyuk unlu uyumu kuralini kavrayabilmek,
    - Kucuk unlu uyumu kuralini kavrayabilmek,
    - Unsuzlerin benzesmesi kuralini kavrayabilmek,
    - Unlu dusmesi kuralini kavrayabilmek,
    - Sureksiz sert unsuzlerin yumusamasi kuralini kavrayabilmek,
    - Turkce'de basta ve sonda bulunmayan unsuzleri taniyabilmek,
    - Seslerin birlesmesini, hece ve hece cesitlerini kavrayabilmek.

    B) KELIME BILGISI
    - Turkce'deki kelime turlerini kavrayabilmek
      isimler ve isimlerin yapilari,
      isim tamlamari,
      isimlerin cesitleri
      sifatlar ve sifatlarin yapilari,
      sifatlarin cesitleri
      sifat tamlamalari,
      zamirler ve zamirlerin yapilari,
      zamirlerin cesitleri,
      zarflar ve zarflarin yapilari,
      zarflarin cesitleri,
      fiiller ve fiillerin yapilari,
      fiillerde kip, zaman ve kisi,
      yapilarina gore fiiler,
      edatlar
      baglaclar,
      unlemler.

    C) CUMLE BILGISI
    - Anlamlarina gore cumle cesitlerini kavrayabilmek
      olumlu cumleler,
      olumsuz cumleler,
      soru cumleleri,
      unlem cumleleri,
      sart cumleleri.
    - Yapilarina gore cumle turlerini kavrayabilmek
      basit cumle,
      bilesik cumle,
      sirali cumle,
      bagli cumle,
      sirali-bagli cumle.
      Cumlenin oqelerini kavravabilmek.
      ozne
      yuklem
      zarf tumleci
      dolayli tumlec
      belirtili nesne
      belirtisiz nesne

    D) ANLAM BILGISI
    - Turkce kelimelerin anlam ozelliklerini kavrayabilmek
      Kelimelerin gercek anlami,
      Kelimelerin mecaz anlami,
      Kelimelerin terim anlami,
      Kelimelerin deyim anlami,
      Zit anlami kelimeler,
      Es anlami kelimeler.

    E) YAPI BILGISI
    ECKLER               YAPIM ECKLERI
    Cekim ekleri (Isim ve fiil cekim ekleri)
    Basit kelime
    Turemis kelime
    Bilesik kelime

    F) EDEBI BILGILER
    - Yazi turlerini kavrayabilmek.
      Roman ve roman cesitleri
      Hikaye
      Masal
      Tiyatro ve cesitleri,
      Destan,
      Siir ve siir cesitleri,
      Gezi yazilari,
      Nutuk
      Makale
      Fikra,
      Sohbet
    - Edebiyatinin tanimi ve konusu
    - Turk edebiyati'nin devirleri
    - Edebiyatta ifade tarzlari (Sozlu ifade-Yazili ifade)
    - Siirie ilgili bilgiler,
      Soz sanatlari (Benzetme, mubalaga, Tenasub ...)
    - Halk edebiyati ve ozellikleri,
    - Halk edebiyati nazim sekilleri
    - Klasik Turk edebiyati ve ozellikleri

    G) IMLA VE NOKTALMA
    - Buyuk harflerin imlasi
    - Ozel isimlerin imlasi,
    - Eklerin imlasi,
    - Yabanci kelimelerin imlasi,
      Nokta
      Virgul
      Noktali virgul
      Tirnak isareti
      Iki nokta
      Soru isareti
      Unlem isareti

    NOT
    1 Mecidiye Kemal Ataturk Ilahiyat ve Pedagoji Lisesi'nde Turkiye Cumhuriyeti Milli Egitim Bakanligi tarafindan olusturulan komisyon tarafindan yazilan ders kitaplari okutulmaktadir.
    2 Okulumuzda teoloji ve pedagoji bolumlerde ayni mufredat programi

            uygulanmaktadir.

    Mehmet KIRMIZIGUL                                Cuma DUMALI
    Profesor de Limba Turca                          Profesor de Limba Turca

    10. Biserica Evanghelica-Luterana Sinodo-Presbiteriala de confesie Augustana din Romania

    Cunostinte biblice
    1. Originea si esalonarea Bibliei
    2. Limbile originale si traduceri ale Bibliei
    3. Traducerea Bibliei in limba maghiara
    4. Marile puteri in Vechiul Testament
    5. Noul Testament si Imperiul Roman
    6. Creatia
    7. Caderea in pacat
    8. Potopul si legamantul lui Dumnezeu
    9. Chemarea lui Avraam
    10. Moise si exodul
    11. Migrarea in pustiu si ocuparea Pamantului Fagaduintei
    12. Mesajul literar si filozofic al Vechiului Testament (Psalmii, Eclesiastul, Pildele si Cantarea cantarilor)
    13. Mesagerii lui Dumnezeu in Vechiul Testament - profetii mari
    14. Nasterea lui Isus
    15. Botezul lui Isus
    16. Ispitirea lui Isus
    17. Parabolele lui Isus
    18. Miracolele lui Isus
    19. Patimile, moartea, invierea si inaltarea lui Isus
    20. Prima sarbatoare a rusaliilor - nasterea crestinismului
    21. Apostolul Pavel si importanta epistolelor

    Dogmatica - etica
    1. Revelatia lui Dumnezeu
    2. Dumnezeu - Tatal Creator
    3. Dumnezeu - Hristos Mantuitorul
    4. Dumnezeu - Duhul Sfant
    5. Omul si locul lui in lumea lui Dumnezeu
    6. Credinta
    7. Respectul fata de parinti
    8. Casnicia si curatenia sufleteasca si trupeasca
    9. Onoare si adevar
   10. Comunitatea frateasca

    Istoria universala a bisericii
    1. Prima comunitate crestina din Ierusalim
    2. Crestinismul de la persecutie la religia de stat
    3. Nasterea Europei crestine
    4. Crestinismul Evului Mediu si ordinele calugaresti
    5. Geneza crestinismului maghiar
    6. Prevestitorii Reformei
    7. Reforma in Germania - Luther si Melanchton
    8. Reforma elvetiana - Zwingli si Calvin
    9. Reforma in Ungaria - Devai Biro Matyas
    10. Cantarile reformei maghiare
    11. Reforma in Transilvania - dieta de la Turda si principele Gabor Bethlen
    12. Antireforma si condamnatii la galere
    13. Reforma Brasovului si a Tarii Barsei - Johannes Honterus
    14. Istoria evanghelicilor din Tara Barsei
    15. Istoria schematica a Bisericii Evanghelice-Lutherane din Romania


            PROGRAMA PENTRU EXAMENUL NATIONAL DE BACALAUREAT 2002
                            DISCIPLINE TEHNICE

    I. STATUTUL DISCIPLINEI
    Disciplinele tehnice au, in cadrul Examenului de Bacalaureat, pentru anul scolar 2001 - 2002, statutul de disciplina optionala, putand fi alese la proba "E", filiera tehnologica in functie de profilul si specializarea la care a fost absolvit liceul. Absolventul poate opta pentru una din cele doua discipline reprezentative pentru fiecare profil si specializare, in conformitate cu lista
disciplinelor tehnice anexata.

    II. OBIECTIVE DE EVALUARE
    Candidatii care sustin proba de examen la disciplinele tehnice vor fi capabili sa:
    - Defineasca termeni, tehnici, metode si procedee specifice domeniului de pregatire.
    - Exemplifice conventii, simboluri, reguli, caracteristici, tehnici, metode si procedee specifice tematicii.
    - Clasifice, sa caracterizeze si sa compare fenomene/componente/procedee specifice domeniului de pregatire.
    - Aplice cunostintele dobandite pe parcursul formarii, in situatii, contexte noi.
    - Interpreteze efecte, relatii, fenomene specifice domeniului de pregatire.
    - Compare si sa analizeze relatii intre diferite procese industriale.
    - Elaboreze desene/schite/scheme/planuri specifice domeniului de pregatire.
    - Elaboreze sinteze tematice pe baza unui plan de idei.
    - Argumenteze solutiile adoptate.
    - Utilizeze corect limbajul de specialitate.

    III. CONTINUTURI TEMATICE
    Tematica pentru fiecare disciplina tehnica de examen este prezentata in paginile care urmeaza.

    IV. PROBA DE EVALUARE
    Proba de evaluare contine grupe de subiecte elaborate dupa modelul itemilor:
    - de tip pereche (asociere)
    - de tip alegere duala
    - de tip raspuns de completare (a spatiilor lacunare)
    - de tip raspuns scurt
    - de tip alegere multipla
    - intrebare structurata
    - eseu structurat (pe baza unor puncte de reper)
    - rezolvare de probleme
    Punctajul total al probei scrise, la oricare dintre disciplinele tehnice este de 100 de puncte, din care, fiecare candidat primeste din oficiu 10 puncte. Candidatii sunt informati asupra repartizarii punctajului, acesta fiind precizat pentru fiecare item.
    Nota finala se calculeaza prin impartirea la 10 a punctajului obtinut de catre candidat.

    TABEL CU DISCIPLINELE TEHNICE DE EXAMEN

    1. Organe de masini si mecanisme
    2. Desen tehnic si de specialitate - pentru meserii din urmatoarele domenii de activitate:
    2.a. mecanic
    2.b. industria usoara
    2.c. industria lemnului
    2.d. constructii
    2.e. topografie
    3. Masini, aparate, actionari si automatizari electrice
    4. Masurari electrice si electronice
    5. Componente si circuite electronice
    6. Topografie generala
    7. Chimie analitica si analize tehnice
    8. Tehnica masurarii marimilor fizico-chimice si aparatura de laborator
    9. Chimia silicatilor si analize tehnice
    10. Materiale pentru constructii
    11. Materiale pentru instalatii
    12. Chimia lemnului
    13. Marinarie
    14. Exploatare posta-presa
    15. Organizarea unitatilor P.T.T.R.
    16. Biochimie
    17. Materii prime si materiale folosite in industria alimentara
    18. Materii prime si materiale pentru industria usoara (textile)
    19. Materii prime si materiale pentru industria usoara (pielarie)
    20. Introducere in arta si tehnica cinematografica
    21. Hidrotehnica si gospodarire ape
    22. Meteorologie generala
    23. Agrotehnica
    24. Tractoare si masini agricole
    25. Anatomia si fiziologia animalelor domestice
    26. Igiena si alimentatia animalelor domestice
    27. Anatomia si fiziologia albinei
    28. Baza melifera si sericicola
    29. Dendrologie si dendrometrie
    30. Metrologie
    31. Managementul, economia si organizarea productiei in agricultura
    32. Contabilitate
    33. Organizarea activitatii unitatilor comerciale
    34. Merceologie
    35. Organizarea activitatilor economice (pentru contabili - statisticieni)
    36. Organizarea unitatilor de alimentatie publica
    37. Tehnica servirii consumatorilor
    38. Organizarea si conducerea activitatii de turism
    39. Tehnologia serviciilor hoteliere
    40. Organizarea administrativa a institutiilor
    41. Drept

    III. CONTINUTURI TEMATICE

    III.1.  ORGANE DE MASINI SI MECANISME
    NOTIUNI INTRODUCTIVE
    Bazele rezistentei materialelor. Definitii. Conditii tehnice si economice.
    Notiuni introductive de rezistenta. Forte interioare si exterioare. Tensiuni. Deformatii. Legea lui Hooke.
    Rezistente admisibile. Coeficienti de siguranta.
    INTINDEREA SI COMPRESIUNEA
    Definirea solicitarilor. Forta axiala. Diagrama fortelor axiale. Tensiuni normale la intindere si compresiune. Sectiunea bruta, neta si periculoasa. Deformatii si deplasari la barele drepte solicitate la intindere.
    Centratori de tensiune. Tensiuni locale.
    FORFECAREA
    Definitie. Tensiuni tangentiale. Relatia dintre tensiuni si deformatii la solicitarea de forfecare. Aplicatii ale forfecarilor. Calculul asamblarilor nituite.
    INCOVOIEREA BARELOR DREPTE
    Definitie. Ipoteze de calcul. Sarcini si reactiuni. Eforturi in bare drepte solicitate la incovoiere. Forta taietoare. Moment de incovoiere. Calculul de dimensionare, verificare si determinare a momentului capabil la incovoiere.
    RASUCIREA
    Descrierea  fenomenului. Definitii. Exemple. Calculul momentului de rasucire pentru barele drepte aflate in miscare de rotatie (arbori). Tensiuni tangentiale in bare drepte. Deformatiile barelor drepte.

    Nota: Se va pune accent pe determinarea reactiunilor din reazeme si pe formele de dimensionare si verificare.

    ASAMBLARI NEDEMONTABILE
    Asamblari prin nituire (Tipuri constructive. Solicitari. Calcul de rezistenta). Asamblari prin lipire (Tipuri constructive. Solicitari. Elemente de calcul). Asamblari prin sudare (Tipuri constructive. Solicitari. Calcul de rezistenta).
    ASAMBLARI DEMONTABILE
    Asamblari cu pene si cu stifturi (Rol functional. Utilizare. Clasificare. Materiale. Indicatii constructive de baza. Tipuri de asamblari. Solicitari). Asamblari prin caneluri (Rol functional. Utilizare. Tipuri constructive. Solicitari. Tipuri de asamblari). Asamblari filetate (Elementele asamblarii filetate. Caracteristicile filetelor. Suruburi si piulite: Clasificare. Materiale. Masuri impotriva autodesurubarii. Suruburi si piulite speciale. Transmisii prin surub si piulita).
    ASAMBLARI ELASTICE (cu arcuri)
    Tipuri constructive. Domenii de utilizare. Materiale. Solicitari. Tipuri de arcuri.
    ORGANELE MISCARII DE ROTATIE
    Osii si arbori: Definitii. Rol functional. Clasificare. Solicitari. Materiale. Indicatii tehnologice. Partile principale ale arborilor. Fusurile arborilor si osiilor.
    CUPLAJE
    Caracteristici. Rol functional. Clasificare. Tipuri constructive.

    Nota: Se va pune accent pe notiunile legate de domeniile de utilizare, materiale folosite, tehnologii si reprezentari ale organelor de masini.

    III.2. DESEN TEHNIC SI DE SPECIALITATE
    Pentru meserii din urmatoarele domenii de activitate:
    2.a. mecanic;
    2.b. industrie usoara;
    2.c. industria lemnului;
    2.d. constructii;
    2.e. topografic.
    NOTIUNI INTRODUCTIVE IN DESENUL TEHNIC
    Obiectul si importanta desenului tehnic. Standardizarea. Normative, instructiuni tehnice. Materiale si instrumente necesare executarii desenului tehnic. Clasificarea desenelor tehnice (specifice profilului si meseriei).
    NORME GENERALE PENTRU INTOCMIREA DESENELOR TEHNICE
    Linii utilizate in desenul tehnic. Scrierea utilizata in desenul tehnic. Formate normalizate. Indicatorul desenului tehnic (specific profilului si meseriei).
    REPREZENTAREA IN PROIECTIE ORTOGONALA.
    Sisteme de proiectie. Proiectia ortogonala a unui punct si epura punctului. Proiectia ortogonala a unei drepte si epura dreptei. Proiectia ortogonala a corpurilor geometrice simple (cub, prisma, piramida, cilindru, con, sfera).
    REPREZENTAREA IN VEDERE SI SECTIUNE
    Reguli de reprezentare in vedere si sectiune (specifice profilului si meseriei). Notarea vederilor si sectiunilor. Tipuri de hasuri.
    EXECUTAREA SCHITEI DUPA MODEL
    Fazele pregatitoare executarii schitei. Etapele pregatitoare executarii schitei. Aplicatii din domeniul profilului si meseriei.
    NOTIUNI DE COTARE A DESENULUI TEHNIC
    Reguli generale si specifice de cotare in desenul tehnic. Aplicatia grafica; cotarea (desenului unui reper de complexitate medie) (specifice profilului si meseriei).
    DESENUL LA SCARA
    Scari utilizate in desenul tehnic. Fazele executarii desenului la scara. Aplicatii grafice specifice profilului si meseriei.
    APLICATII: DESENE SPECIFICE (in functie de profil si de meserie)
    - desene de ansamblu (mecanic)
    - reprezentari de tipul: plan fundatii, plan parter, sectiuni, fatade, detalii (constructii);
    - imbinari ale elementelor din lemn;
    - reprezentari specifice in topografie;
    - desene de ansamblu pentru utilaje din industria usoara.
    CITIREA SI INTERPRETAREA UNUI DESEN DE SPECIALITATE (specifice profilului si meseriei)

    III.3. MASINI, APARATE, ACTIONARI SI AUTOMATIZARI ELECTRICE
    PROBLEME GENERALE ALE MASINILOR ELECTRICE
    Definirea masinilor electrice. Regimuri de functionare. Marimi si servicii normale. Parti componente principale si rolul fiecaruia.
    MASINA DE C.C.
    Definitie, clasificare dupa excitatie, domenii de utilizare. Particularitati constructive. Principiul si ecuatiile de functionare. Generatorul de c.c. (caracteristici-definitie, reprezentare, interpretare, autoexcitatia generatorului derivatie). Motorul de c.c. (pornirea, reglarea vitezei, franarea).
    TRANSFORMATORUL ELECTRIC MONOFAZAT
    Definitie, elemente constructive, utilizari. Principiul de functionare. Scheme echivalente. Caracteristici: definire, reprezentare, interpretare. Functionarea in gol: schema, marimi determinate si calculate. Autotransformatorul.
    TRANSFORMATORUL ELECTRIC TRIFAZAT
    Transformatorul trifazat cu miez unic. Scheme si grupe de conexiuni. Relatii intre marimile de linie si de faza. Cuplarea in paralel a transformatoarelor trifazate.
    MASINA ASINCRONA
    Definitie, clasificare, utilizari. Caracteristicile M = f(n) si M = f(s) naturala si artificiale, puncte specifice. Pornirea motoarelor cu rotorul bobinat. Pornirea motoarelor cu rotorul in scurtcircuit. Reglarea turatiei si inversarea sensului de rotatie.
    MASINA SINCRONA
    Definitie, particularitati constructive, regimuri de functionare, utilizari. Caracteristica M = f(y). Generatorul sincron debitand pe retea proprie: caracteristici. Generatorul sincron paralel cu reteaua de mare putere: curbele in V. Pornirea motorului sincron.
    ACTIONARI ELECTRICE
    Alegerea motoarelor electrice de actionare in functie de: caracteristica masinii de lucru; regimul de functionare; reglajul de viteza; grad de protectie.

    III.4. MASURARI ELECTRICE SI ELECTRONICE
    NOTIUNI GENERALE DE METROLOGIE
    Unitati de masura. Sistemul International de unitati de masura. Procesul de masurare. Erori de masurare.
    DISPOZITIVE DE MASURARE ELECTRICE DE TIP ANALOGIC
    Principiul general de functionare al dispozitivelor analogice indicatoare. Parti componente. Simbolul de marcare. Determinarea caracteristicilor statice la dispozitivele: magnetoelectrice, feromagnetice, electrodinamice.
    MASURAREA INTENSITATII CURENTULUI ELECTRIC
    Ampermetre de c.c. Masurarea directa. Montarea ampermetrelor in circuit. Extinderea domeniului de masurare (sunturi).
    MASURAREA TENSIUNII ELECTRICE
    Voltmetre de c.c. Masurarea directa. Montarea in circuit. Extinderea domeniului de masurare (rezistente aditionale).
    MASURAREA REZISTENTEI ELECTRICE
    Metoda indirecta (ampermetru si voltmetru). Metode de comparatie (puntea simpla). Metode directe (ohmetrul).
    MASURAREA PUTERII ELECTRICE
    Masurarea puterii electrice in curent continuu (metoda ampermetrului si voltmetrului; wattmetrul electrodinamic). Masurarea puterii electrice active in circuitele de curent alternativ monofazat (wattmetrul electrodinamic).
    APARATE SI METODE PENTRU MASURAREA IMPEDANTELOR
    Definitii. Metode pentru masurarea impedantelor. Principiul puntilor de curent alternativ. Masurarea inductantelor cu puntea Maxwell. Masurarea capacitatilor cu puntea Sauty.
    OSCILOSCOPUL
    Generalitati, utilizari. Tubul catodic (schema, functionare, caracteristici, elemente componente).
    APARATE DE MASURAT DIGITALE
    Notiuni generale. Proprietati. Utilizari. Principiul de functionare. Metode de  masurare. Parti componente ale aparatelor de masurat digitale. Tipuri de aparate de masurat digitale (cronometrul, frecventmetrul).

    III.5. COMPONENTE SI CIRCUITE ELECTRONICE
    FILTRE
    Filtre trece jos (RL, RC, caracteristica de frecventa). Filtre trece sus (RL, RC, caracteristica de frecventa). Filtre trece banda si opreste banda (schema de principiu, caracteristica de frecventa).
    DIODA SEMICONDUCTOARE
    Caracteristica statica. Dioda in regim static. Tipuri de diode semiconductoare (parametrii, caracteristici, utilizari).
    TRANZISTORUL BIPOLAR
    Structura si functionare. Tipuri de conexiuni. Caracteristici si punctul static de functionare. Regimuri de functionare. Parametrii principali ai tranzistorului. Tranzistorul ca amplificator; clasa a. B. Tranzistorul unipolar tec, tec-j, tec-mos.
    DISPOZITIVE OPTOELECTRONICE
    Fotorezistenta, fotodioda, fotoelementul, fototranzistorul, fototiristorul. Dispozitive optoelectronice luminiscente, LED-ul.
    SURSE DE ALIMENTARE
    Redresoare monoalternanta si dubla alternanta. Filtre de netezire. Stabilizatoare de tensiune.
    AMPLIFICATOARE
    Parametrii unui amplificator. Amplificatoare cu tranzistoare EC. Amplificatoare cu reactie (influenta reactiei asupra parametrilor amplificatorului). Amplificatoare de putere. Amplificatoare de banda larga. Amplificatoare de curent continuu. Amplificatoare diferentiale. Amplificatoare operationale.
    GENERATOARE DE SEMNAL
    Conditia de oscilatie (de amplitudine si de faza). Tipuri de oscilatoare. Circuite de formare si de generare a impulsurilor. Circuite de limitare, de derivare, de integrare. Circuite astabile, monostabile, bistabile, trigger.
    CIRCUITE LOGICE
    Functii logice realizate cu diode si tranzistoare.

    III.6. TOPOGRAFIE GENERALA
    III.6.1. TOPOGRAFIE
    SISTEME DE COORDONATE SI PLANURI DE REFERINTA
    Elemente de referinta: origini si planuri de referinta. Elemente masurabile in topografie. Sisteme de referinta specifice: topografice si geodezice. Sisteme de coordonate topografice.
    TERENUL SI CARACTERISTICILE SALE
    Terenul: obiectul esential al topografiei. Forme, linii si puncte caracteristice ale terenului. Criterii de clasificare a terenului in topografia cadastrala.
    ETAPELE PRINCIPALE ALE LUCRARILOR TOPOGRAFICE
    Proiectarea lucrarilor topografice. Executarea masuratorilor de teren. Efectuarea calculelor. Reprezentarea in plan a rezultatelor. Intocmirea documentatiei finale a lucrarii.
    HARTI SI PLANURI TOPOGRAFICE
    Definitii, caracteristici de baza. Sisteme de proiectie in plan a punctelor topografice. Scari de reprezentare. Scheletul si nomenclatura planurilor si hartilor.
    MARCAREA SI SEMNALIZAREA PUNCTELOR TOPOGRAFICE
    Bornarea punctelor, tipuri de borne. Marcarea punctelor. Semnalizarea punctelor; tipuri de semnale. Descrierea topografica a punctelor.
    ERORI DE MASURARE IN TOPOGRAFIE
    Definitii. Clasificare. Tipuri de erori. Cauzele erorilor. Legile de propagare a erorilor. Precizia de masurare, tolerante.
    III.6.2. PLANIMETRIA
    MASURAREA DIRECTA A DISTANTELOR
    Jalonarea aliniamentelor. Metode de masurare directa a distantelor. Corectii ce se aplica distantelor masurate direct. Reducerea distantelor la orizont si la nivelul marii. Precizia masurarii directe a distantelor.
    RIDICARI TOPOGRAFICE SIMPLE
    Trasarea perpendicularelor si paralelelor. Trasarea unghiurilor cu instrumente simple. Prelungirea aliniamentului peste obstacole. Ridicarea suprafetelor folosind instrumente simple.
    MASURAREA UNGHIURILOR IN TOPOGRAFIE
    Cerc trigonometric si cerc topografic. Metode de masurare a unghiurilor orizontale. Masurarea unghiurilor verticale. Precizia masurarii unghiurilor. Centrarea unghiurilor si orientarea statiei.
    MASURI DE PROTECTIA MUNCII SPECIFICE LUCRARILOR TOPOGRAFICE DE TEREN

    III.7. CHIMIE ANALITICA SI ANALIZE TEHNICE
    OPERATII DE BAZA IN LABORATORUL DE CHIMIE APLICATA
    Prelucrarea sticlei si a dopurilor. Maruntirea si cernerea. Dizolvarea. Incalzirea si racirea. Amestecarea si agitarea. Concentrarea solutiilor. Precipitarea. Filtrarea. Uscarea si calcinarea.
    REACTII SI REACTIVI CHIMICI FOLOSITI IN CHIMIA ANALITICA
    Sensibilitatea si specificitatea reactivilor folositi in chimia analitica. Clasificarea reactiilor in chimia analitica. Exemple.
    ANALIZA CHIMICA CALITATIVA
    Analiza preliminara. Separarea si identificarea cationilor. Analiza calitativa a anionilor mai importanti.
    ANALIZA CHIMICA CANTITATIVA
    Analiza gravimetrica: metode, operatii, aparatura. Dozarea gravimetrica a ionilor de fier trivalent si de bariu. Calcularea rezultatelor analizei gravimetrice. Analiza volumetrica: metode, operatii, aparatura, titrul si factorul unei solutii, punct de echivalenta, indicatori, calcularea rezultatelor analizei volumetrice. Acidimetria, alcalimetria, argentometria, manganometria, dicromatometria, complexonometria.
    ANALIZA TEHNICA
    Separarea si purificarea substantelor chimice (distilarea si rectificarea, extractia, cristalizarea, sublimarea). Analiza apei. Determinarea duritatii temporare si a duritatii totale. Analiza combustibililor, carburantilor si lubrifiantilor. Analiza gazelor. Metode gravimetrice si metode volumetrice.

    III.8. TEHNICA MASURARII MARIMILOR FIZICO-CHIMICE SI APARATURA DE LABORATOR
    MARIMI FIZICE SI FIZICO-CHIMICE. APARATE DE MASURA SI CONTROL
    Marimi si unitati de masura. Masurarea. Metode si mijloace de masurare. Erori. Clasificarea erorilor. Calcule tehnice.
    MASURAREA MARIMILOR FIZICE
    Masurarea marimilor geometrice (lungimi, grosimi, unghiuri, conicitati, suprafete, volume). Masurarea masei (balante, cutia cu greutati). Metode si reguli de cantarire. Masurarea densitatii. Masurarea vascozitatii. Masurarea presiunii si depresiunii. Masurarea debitului.
    MASURAREA MARIMILOR TERMICE SI TERMOCHIMICE
    Aparate si instalatii termotehnice (Caldura. Temperatura. Termochimie. Incalzirea si racirea aparatelor in laborator). Masurarea marimilor termice. Marimi si unitati de masura. Metode si mijloace. Masurarea marimilor termochimice. Cantitatea de caldura. Capacitate calorica. Caldura specifica. Caldura latenta. Caldura de dizolvare si de dilutie. Caldura de reactie. Caldura de ardere.
    MASURAREA MARIMILOR FIZICO-CHIMICE
    Metode electrochimice de analiza: Principii teoretice. Metode si mijloace de masurare. Electrogravimetria. Conductometria. Potentiometria (pH-metria, Polarografia).
    MASURAREA MARIMILOR OPTICE
    Lumina si culoare. Interactiunea energiei radiante cu materia. Marimi si unitati de masura. Metode optice de analiza: Principii teoretice. Aparatura. Colorimetria. Fotocolorimetria. Turbidimetria si nefelometria. Refractometria. Polarimetria. Spectometria.

    III.9. CHIMIA SILICATILOR SI ANALIZE TEHNICE
    STRUCTURILE CRISTALINE
    Tipuri de retele cristaline. Tipuri de coordinatie. Structuri oxidice si silicatice. Defectele solidelor cristaline.
    REACTII SI SINTEZE CRISTALO-CHIMICE ALE SOLIDELOR SILICATICE
    Transformari polimorfice. Deshidratarea. Reactii de hidratare.
    ECHILIBRE TERMICE
    Regula fazelor. Echilibre la sisteme unare, binsare, ternare.
    APLICATII LA:
    Sisteme oxidice, la silice si alumina, la spineli, la oxizi alcalini, la oxizi alcalino-pamantosi, la metale grele si combinate*), SiO2, Al2O3, SiO2-Al2O3, SiO2-Al2O3-Na2O3, SiO-Al2O3-K2O3*).
    ANALIZE TEHNICE
    Separarea si purificarea substantelor chimice (distilarea si rectificarea, extractia, adsorbtia si absorbtia, cristalizarea, etc.).
    Determinarea caracteristicilor fizico-chimice ale materiilor prime destinate obtinerii izolatorilor (umiditate, apa de cristalizare, densitate, vascozitate, adaosuri de activare).
    Determinarea caracteristicilor fizico-chimice la sisteme liante (continutul de oxizi, viteza de stingere, timp de priza, rezistenta)*).
    Determinari specifice ceramicii si ipsosului (Ceramica - determinarea umiditatii, plasticitatii, tixotropiei, contractiei, densitatii reale si aparente, etc. Ipsos - determinarea apei pentru pasta de consistenta normala, determinarea timpului de priza, determinarea rezistentelor mecanice, etc.).

    III.10. MATERIALE PENTRU CONSTRUCTII
    MATERIALE DE CONSTRUCTIE DIN PIATRA NATURALA
    Materiale din piatra masiva (Caracteristici. Utilizari. Reprezentari conventionale). Agregate naturale (Tipuri. Utilizari. Prelucrarea agregatelor in balastiera). Determinarea curbelor granulometrice la agregatele naturale.
    LIANTI MINERALI
    Lianti nehidraulici (Argila: caracteristici, utilizari. Varul: fabricarea varului bulgari, stingerea varului, utilizare, controlul calitatii varului. Ipsosul: tipuri, caracteristici, utilizari). Lianti hidraulici (Lianti clincherizati. Lianti hidraulici cu adaosuri). Caracteristici, conditii tehnice de calitate, domenii de utilizare.
    MORTARE CU LIANTI MINERALI
    Stabilirea compozitiei diferitelor mortare. Dozarea si prepararea mortarelor. Conditii de calitate. Incercari pentru controlul calitatii mortarelor intarite. Domenii de utilizare.
    BETOANE CU LIANTI MINERALI
    Tipuri de betoane - domenii de utilizare. Stabilirea compozitiei, dozarea si amestecarea componentilor. Proprietatile betonului proaspat si intarit.
    PRODUSE DIN BETON
    Produse din beton pentru zidarii (blocuri mici din beton usor; blocuri mici si placi din beton celular). Produse din beton pentru drumuri (placile de pavaj; borduri din beton). Produse din beton pentru placaje (placi din beton mozaicate; plinte si scafe din beton mozaicate; tuburi din beton).
    PRODUSE  DIN AZBOCIMENT
    Placi din azbociment - caracteristici, utilizari. Tuburi din azbociment - caracteristici utilizari.
    MATERIALE CERAMICE PENTRU CONSTRUCTII
    Materii prime pentru fabricarea produselor ceramice. Produse ceramice brute. (Caracteristici, domenii de utilizare. Reprezentari conventionale). Materiale pentru zidarii, placaje si pardoseli. Materiale ceramice pentru invelitori. Produse ceramice refractare. Alte produse ceramice brute. Produse din ceramica fina: 1. Produse poroase (Placi din faianta, majolica; Placi tip CESAROM; Teracotele); 2. Produse compacte (placi din gresie ceramica: Portelanul; Semiportelanul; Caracteristici, utilizari).
    LEMNUL SI PRODUSELE DIN LEMN
    Caracteristicile generale ale lemnului, proprietati fizice si mecanice, specii de lemn folosite in constructii. Produsele din lemn folosite in constructii (Produse din lemn brut. Produse semifinite din lemn. Produse finite din lemn. Produse din valorificarea superioara a lemnului. Uscarea, conservarea si protectia produselor lemnoase).
    METALE SI PRODUSE DIN METALE
    Caracteristici generale, compozitii, tehnologii de fabricatie. Produse din otel pentru constructii metalice si confectii metalice. Produse din otel beton armat si beton precomprimat. Metale neferoase si aliajele lor folosite in constructii. Produse din metal pentru asamblari. Coroziunea metalelor si protectia contra coroziunii.
    LIANTI BITUMINOSI
    Tipuri, caracteristici generale, utilizari. Lianti bituminosi folositi la rece. Lianti bituminosi folositi la cald. Mortare si betoane asfaltice, domenii de utilizare (masticuri si mixturi bituminoase).
    MASE PLASTICE UTILIZATE IN CONSTRUCTII
    Materiale de polimeri sinteticii (pentru pardoseli, placaje, invelitori): Caracteristici. Sortimente. Utilizari. Cauciuc natural: Caracteristici. Utilizari. Materiale de sinteza obtinute prin polimerizare si policondensare: Caracteristici. Utilizari.
    MATERIALE PENTRU IZOLATII
    Tipuri, caracteristici, utilizari. Materiale pentru hidroizolatii. Materiale pentru termoizolatii. Materiale pentru fonoizolatii. Materiale pentru izolatii anticorozive.
    MATERIALE DE PROTECTIE (FINISAJE)
    Materiale pentru zugraveli si vopsitorii (Sortimente. Caracteristici). Materiale pentru tapete (Sortimente. Utilizari). Adezivi si chituri.
    PRODUSE DIN STICLA UTILIZATE IN CONSTRUCTII
    Produse din sticla pentru ferestre si luminatoare. Produse din sticla pentru lucrari de protectie si finisaj. Produse din sticla pentru plansee si pereti luminosi. Tuburi si tevi din sticla.

    III.11. MATERIALE PENTRU INSTALATII
    NOTIUNI INTRODUCTIVE
    Obiectul si importanta studiului materialelor de instalatii. Standardizarea si tipizarea in domeniul materialelor de constructii si instalatii.
    PROPRIETATILE GENERALE ALE MATERIALELOR SI ALIAJELOR UTILIZATE IN INSTALATII
    Proprietatile generale ale materialelor metalice. Proprietatile fizice ale materialelor metalice. Proprietatile mecanice ale materialelor metalice. Metale feroase: fonta, otelul. Metale si aliaje neferoase. Coroziunea metalelor si protectia contra coroziunii: fenomenul de coroziune, protectia contra coroziunii.
    MATERIALE DIVERSE FOLOSITE IN INSTALATII
    Materiale pentru etansare (garnituri de etansare, franghie de canepa alba si gudronata, mastic bituminos). Materiale pentru izolare termica (materiale pe baza de sticla, zgura si roci silicioase, materiale pe baza de azbest, materiale pe baza de diatomit, materiale din pluta, materiale din lemn). Materiale pentru izolare fonica. Materiale hidroizolante (materiale bituminoase, materiale pe baza de sticla, materiale hidroizolante pe baza de polimeri). Materiale pentru protectii anticorozive (vopsele, lacuri, emailuri si grunduri antiacide). Materiale plastice. Materiale pentru sudura. Materiale si accesorii pentru instalatii (produse metalice cu tije cilindrice pentru asamblari, bratari, console si reazeme comune pentru conducte, console si sustinatori pentru radiatoare).
    TUBURI, TEVI SI PIESE DE LEGATURA FOLOSITE LA INSTALATIILE INTERIOARE SI EXTERIOARE DE ALIMENTARE CU APA
    Tevi si piese de legatura din otel. Tuburi din azbociment si piese de legatura. Tuburi din beton armat. Tevi si piese de legatura din material plastic, tevi si piese de legatura din policlorura de vinil, tevi din poliester armate cu fibra de sticla.
    TUBURI, TEVI SI PIESE DE LEGATURA FOLOSITE LA INSTALATIILE INTERIOARE SI EXTERIOARE DE CANALIZARE
    Tuburi si piese de legatura din fonta. Tevi din plumb de scurgere. Tuburi si piese de legatura din gresie, ceramica. Tuburi din beton. Tevi si piese fasonate din materiale plastice.
    ARMATURI PENTRU CONDUCTE
    Armaturi de inchidere; robinete cu ventil, robinete cu sertar, robinete cu cep. Armaturi de retinere.
    OBIECTE SANITARE, ARMATURI SI ACCESORII
    Obiecte sanitare (generalitati; lavoare, cazi de baie si cazi de dus, vase de closet, bideuri, pisoare, spalatoare si chiuvete). Armaturi pentru obiecte sanitare: armaturi de serviciu, armaturi de evacuare. Accesorii pentru obiecte sanitare.
    MATERIALE PENTRU INSTALATII DE COMBATERE A INCENDIILOR
    Hidranti interiori. Sprinclere si drencere: (sprinclerul cu dispozitiv metalic de declansare, sprinclerul cu bulb, drencere).
    MATERIALE PENTRU INSTALATII DE GAZE NATURALE COMBUSTIBILE
    Tevi si piese de legatura. Rasuflatori. Regulatoare de presiune (regulatorul de presiune pentru debite mici, regulatorul de presiune pentru baterii de gaz petrolier lichefiat).
    MATERIALE PENTRU INSTALATII DE INCALZIRE CENTRALA
    Tevi si piese de legatura. Corpuri si aparate de incalzire (radiatoare, serpentine si tuburi de incalzire, registre de incalzire, convectoare, convectoradiatoare, aeroterme, domoterme). Cazane de apa calda si cazane de apa fierbinte.
    APARATE PENTRU PREPARAREA APEI CALDE DE CONSUM
    Aparate pentru incalzirea directa a apei calde de consum (cazanul de baie din tabla emailata; incalzitoare electrice pentru apa de consum - boilere electrice). Schimbatoare de caldura pentru prepararea apei calde de consum (boilere, aparate in contracurent).
    MATERIALE, UTILAJE, APARATE, CONFECTII SI DISPOZITIVE FOLOSITE IN INSTALATIILE DE VENTILARE SI CONDITIONARE A AERULUI
    Canale de aer si piese de racordare, tronsoane drepte, piese de racordare. Dispozitive de reglare a debitului de aer (clopote de reglaj, sibare). Ventilatoare (tipuri de ventilatoare). Pompe.

    III.12. CHIMIA LEMNULUI
    INSUSIRILE CHMICE, FIZICE SI MACROMOLECULARE ALE LEMNULUI
    Proprietati fizice ale lemnului. Proprietati chimice ale lemnului. Procesele de sorbtie, difuzie, permeabilitate si umflare a lemnului. Proprietati energetice ale lemnului.
    CHIMIA LIGNINEI
    Definitie, compozitie elementara si reactii de culoare. Metode de separare. Legatura dintre lignina si hidratii de carbon. Grupele functionale ale ligninei. Proprietati fizice ale ligninei.
    TEORII ACTUALE PRIVIND MECANISMUL DEZINCRUSTARII LEMNULUI
    Chimismul fierberii sulfit. Structura acizilor lignosulfici. Chimismul dezincrustarii alcaline si sulfat. Domenii de utilizare.
    CHIMIA HEMICELULOZELOR
    Definitie. Separarea hemicelulozelor din lemn. Structura moleculara. Utilizari.
    CELULOZA
    Structura moleculara. Celuloza monocristalina.
    PROPRIETATILE FIZICO-CHIMICE ALE CELULOZEI
    Masa molara. Polimolecuralitatea. Dizolvanti si sisteme de solventi ai celulozei. Proprietati superficiale electrochimice ale celulozei. Proprietati hidrofile ale celulozei. Fundamente teoretice ale prelucrarii tehnologice a materialelor fibroase celulozice.
    REACTIILE  CELULOZICE
    Reactiile de complexare aditiva a celulozei. Reactiile de distructie ale celulozei. Reactiile de oxidare ale celulozei. Esterii celulozei. Caile de modificare a insusirilor celulozei cu ajutorul reactiilor chimice. Substante extractive din lemn.

    III.13. MARINARIE
    DEFINITIA, CALITATILE SI GEOMETRIA NAVELOR
    ELEMENTE DE CONSTRUCTIE ALE NAVELOR
    ARBORADA SI GREEMENTUL NAVELOR
    MACARALE, PALANCURI, ACCESORII PE PUNTE
    AMBARCATIUNI CU FLAME SI VELE
    INSTALATIA DE ANCORARE
    INSTALATIA DE ACOSTARE
    INSTALATIA DE GUVERNARE
    INSTALATIA PENTRU MANEVRAREA GREUTATILOR SI AMBARCAREA OAMENILOR LA BORD

    III.14. EXPLOATARE POSTA-PRESA
    OBIECTE DE CORESPONDENTA - PROCESUL DE EXPLOATARE
    Trimiteri care fac parte din categoria obiecte de corespondenta (Definitii. Dimensiuni. Limite. Greutate. Conditionare).
    Redactarea adresei: reguli generale, exceptii.
    Indicatiile speciale si specifice aplicate la aceasta categorie (A.R., P.C., Expres, Post-restant, Casuta Postala, Recomandat, confirmarile ulterioare).
    Prezentarea obiectelor de corespondenta simpla si recomandata (Prezentarea bucata cu bucata. Prezentarea in serii).
    Incheierea operatiunilor de prezentare. Inchiderea expeditiei. Efectuarea schimbului de expeditie.
    Primirea expeditiei si prelucrarea in vederea distribuirii.
    Distribuirea (Distribuirea corespondentei simple. Distribuirea corespondentei inregistrate. Distribuirea actelor de procedura. Trimiteri care nu pot fi distribuite: avizarea, reavizarea, inapoierea, reexpedierea, trimiterea la pastrare).
    MANDATE POSTALE SI TELEGRAFICE-PROCESUL DE EXPLOATARE
    Mandate postale si telegrafice (Definitie. Completarea formularelor). Redactarea adresei la mandate, exceptii de la adrese. Indicatii generale folosite la mandatele postale si indicatii specifice folosite la mandatele telegrafice. Prezentarea mandatelor postale si telegrafice - operatiuni efectuate de oficiant la prezentarea mandatelor (Prezentarea bucata cu bucata. Prezentarea in serii. Modalitati de plata la mandate). Prelucrarea la sosire a mandatelor - verificarea in vederea achitarii. Achitarea mandatelor (Formalitati la achitare: cu numerar, cu ordin de plata, cu cont avans, cu proces-verbal f.31. Mandate care nu pot fi achitate: avizate, reavizate, inapoiate, reexpediate, trimise la pastrare). Inaintarea conturilor de mandate si verificarile efectuate la controlul ulterior.
    SERVICII POSTALE NOI, CONTRACTE SI CONVENTII ALE R.A.P.R.
    Efectuarea de operatiuni C.E.C. in oficiile postale (Formulare folosite. Depuneri si restituiri. Acte de legitimare valabile). Operatiuni Banc Post executate in oficiile postale. Servicii postale noi (de curierat: Prioripost, E.M.S., Ultrapos; comerciale; de corespondenta comerciala: C.R., C.C.R.I.; de reclama si publicitate).
    OBIECTE DE MESAGERIE - PROCESUL DE EXPLOATARE (PREZENTAREA, PRELUCRAREA, INMANAREA
    Trimiteri ce fac parte din aceasta categorie (Definitii. Dimensiuni. Limite. Greutate. Conditionare). Conditii de admitere la prezentarea obiectelor de mesagerie (Adresarea. Indicatii specifice: voluminos, fragil, valoare, factaj, ramburs. Ambalarea. Legarea. Sigilarea). Prezentarea obiectelor de mesagerie - operatiuni efectuate de oficiant la primirea unui obiect de mesagerie: colet, scrisoare cu valoare (Prezentarea bucata cu bucata. Prezentarea in serii). Prelucrarea in vederea expedierii si efectuarea schimbului de expeditii. Primirea expeditiei la oficiu - operatiuni de primire, verificare si cartare pe locuri de munca. Inmanarea obiectelor de mesagarie (Inmanarea coletelor cu si fara valoare declarata. Inmanarea scrisorilor cu valoare. Predarea sacilor cu corespondenta. Gropurilor. Casetelor colectoare si C.F.R. Mesagerii ce nu pot fi inmanate). Registre si formulare cu regim special folosite in posta evidenta, folosirea si justificarea acestora. Mesageria cu ramburs, forma de trecere de la posta clasica la serviciile postale noi.

    III.15. ORGANIZAREA UNITATILOR P.T.T.R.
    SISTEMUL ORGANIZATORIC POSTAL PE TARA
    Organigrame (Ministerul Comunicatiilor, Compania Nationala, Posta Romana, oficiu postal). Clasificarea subunitatilor postale. Relatii de subordonare directa, indirecta; relatii colaterale (C.N.P.R., Directii Regionale, Oficii Judetene de Posta, Oficii teritoriale, urbane, rurale). Obiective pentru stabilirea criteriilor de infiintare, transformare si organizare a subunitatilor postale.
    ATRIBUTIILE REGIUNILOR, DIRECTIILOR, SERVICIILOR, BIROURILOR, OFICIILOR POSTALE
    C.R.T. (organizare, atributii). Conceperea itinerariilor C.P.A.
    ORGANIZAREA PROCESULUI DE EXPLOATARE POSTALA
    Prelucrarea trimiterilor postale. Transporturile postale.
    ORGANIZAREA LOCURILOR DE MUNCA
    Organizarea rationala in toate etapele procesului de exploatare. Colectare. Prezentare. Prelucrare. Transport. Distribuire. Asigurarea securitatii valorilor.

    III.16. BIOCHIMIE
    COMPOZITIA CHIMICA A ALIMENTELOR
    Apa. Substante minerale. Substante organice.
    GLUCIDE
    Structura, importanta. Oze: proprietati, reprezentanti importanti (hexoze si pentoze). Ozide: holozide-structura, proprietati, reprezentanti, rol (oligoglucide, poliglucide). Heterozide: proprietati, reprezentanti importanti.
    LIPIDE
    Compozitia chimica. Lipide simple: gliceride, ceride, steride - structura chimica, proprietati, reprezentanti importanti. Lipide complexe: fosfatide, structura chimica, proprietati.
    PROTIDE
    Originea si rolul protidelor in organism. Aminoacizi alifatici, aromatici si heterociclici - structura, proprietati, importanta. Proteine: structura, proprietati. Heteroproteide.
    BLOCATALIZATORI
    Vitamine. Enzime.
    VALOAREA NUTRITIVA A ALIMENTELOR
    Inocuitatea. Valoarea nutritiva. Calitate senzoriala. Calitate de prezentare.
    BIOCHIMIA CARNII
    Compozitia chimica. Valoarea nutritiva.
    BIOCHIMIA LAPTELUI SI PRODUSELOR LACTATE
    Compozitia chimica. Valoare nutritiva.
    BIOCHIMIA BERII SI A VINULUI
    Compozitia chimica. Valoarea nutritiva a berii si a vinului.
    BIOCHIMIA LEGUMELOR SI FRUCTELOR
    Compozitia chimica. Valoarea nutritiva.
    BIOCHIMIA CEREALELOR SI A PRODUSELOR DE PANIFICATIE
    Compozitia chimica. Valoarea nutritiva.
    BIOCHIMIA ZAHARULUI SI ULEIULUI
    Compozitia chimica. Valoarea nutritiva.

    III.17. MATERII PRIME SI MATERIALE FOLOSITE IN INDUSTRIA ALIMENTARA
    III.17.1. MATERII PRIME FOLOSITE IN INDUSTRIA ALIMENTARA
    MATERII PRIME DE ORIGINE VEGETALA
    Cerealele (Tipuri de cereale. Caracteristici tehnologice si morfologice ale boabelor. Compozitia chimica. Obtinerea diferitelor sortimente de faina. Insusirile fainii).
    Plantele oleaginoase (Tipuri de plante oleaginoase. Structura morfologica a semintelor. Proprietatile fizice si chimice ale semintelor. Proprietatile si utilizarile uleiului brut).
    Sfecla de zahar (Compozitia chimica a sfeclei de zahar. Factorii ce influenteaza calitatea sfeclei. Melasa, subprodus al prelucrarii sfeclei).
    Legumele si fructele (Tipuri de legume si fructe folosite pentru industrializare. Insusiri senzoriale, fizico-chimice si microbiologice. Compozitia chimica a legumelor si fructelor).
    Strugurii (Morfologia strugurelui si a bobului. Compozitia chimica a strugurelui).
    MATERII PRIME DE ORIGINE ANIMALA
    Carnea (Specii de animale utilizate la industrializare. Structura carnii. Compozitia chimica a carnii. Caracteristicile tehnologice).
    Laptele (Proprietatile fizice ale laptelui. Compozitia chimica si influenta acesteia in obtinerea produselor lactate).
    III.17.2. MATERII PRIME AUXILIARE FOLOSITE IN INDUSTRIA ALIMENTARA
    Materii prime auxiliare pentru prepararea produselor (Sarea comestibila. Uleiul vegetal. Substante gelifiante, liante si stabilizatoare. Emulgatori si plastifianti. Substante revelatoare ale gustului si culorii. Saruri nutritive. Preparate enzimatice).
    Materii prime auxiliare pentru imbunatatirea insusirilor produselor (Condimente. Coloranti alimentari. Acizii alimentari. Substante aromatizante).
    III.17.3. APA IN INDUSTRIA ALIMENTARA
    Surse de apa. Duritatea apei. Metode de purificare si tratare a apei. Epurarea apelor reziduale.

    III.18. MATERII PRIME SI MATERIALE PENTRU INDUSTRIA USOARA (TEXTILE)
    III.18.1. STUDIUL FIBRELOR TEXTILE
    STRUCTURA SI COMPOZITIA FIBRELOR TEXTILE
    PROPRIETATI GENERALE ALE FIBRELOR
    Proprietati fizice (1. Masa volumica. Culoarea. Luciul. Lungimea fibrelor; 2. Densitatea de lungime. Calcule; 3. Higroscopicitatea. Repriza fibrelor. Calcule; 4. Comportarea fibrelor la temperatura si ardere).
    Proprietati mecanice (1. Rezistenta la tractiune. Definitie. Exprimare. Calcule; 2. Alungirea la rupere. Elasticitatea. Calcule; 3. Comportarea fibrelor la frecare. Impaslirea).
    Proprietatii chimice ale fibrelor (Comportarea fibrelor textile la agentii chimici folositi la operatiile de curatire, albire, degomare, mercerizare, carbonizare).
    FIBRE NATURALE
    Bumbacul (Obtinerea fibrei de bumbac. Compozitia si structura bumbacului. Proprietatile si intrebuintarile bumbacului).
    Fibre liberiene (Obtinerea fibrelor de in si canepa. Compozitia si structura inului si canepii. Proprietatile si intrebuintarile fibrelor liberiene).
    Lana (Obtinerea fibrei de lana. Compozitia si structura lanii. Proprietatile si intrebuintarile fibrei de lana).
    Matasea naturala (Obtinerea fibrei de matase naturala. Compozitia si structura fibrei de matase naturala. Proprietatile si intrebuintarile fibrei de matase naturala).
    Azbestul (Obtinerea fibrei de azbest. Proprietatile si intrebuintarile fibrei de azbest).
    FIBRE CHIMICE
    Vascoza (Obtinerea fibrelor. Structura, proprietatile si intrebuintarile fibrelor. Celofibra).
    Fibrele acetat (Obtinerea fibrelor. Proprietatile si intrebuintarile fibrei).
    Fibre poliamidice (Obtinerea fibrelor. Proprietatile si intrebuintarile fibrei).
    Fibre poliesterice (Obtinerea fibrelor. Proprietatile si intrebuintarile fibrei).
    Fibre poliacrilonitrilice (Obtinerea fibrelor. Proprietatile si intrebuintarile fibrei).
    III.18.2. STUDIUL PRODUSELOR TEXTILE
    FIRE TEXTILE
    Definirea firelor. Clasificarea firelor. Proprietatile firelor (densitate de lungime, torsiune, rezistenta).
    TESATURI
    Definirea tesaturii. Clasificarea tesaturilor. Proprietatile tesaturilor.
    TRICOTURI
    Definirea tricoturilor. Clasificarea tricoturilor. Proprietatile tricoturilor.

    III.19. MATERII PRIME SI MATERIALE PENTRU INDUSTRIA USOARA (PIELARIE)
    NOTIUNI INTRODUCTIVE
    Clasificarea materiilor prime folosite la confectionarea articolelor din piele si inlocuitori de piele. Clasificarea materialelor auxiliare folosite la confectionarea articolelor din piele.
    PIELE NATURALA
    Structura pielii crude (Conservarea pielii crude. Prelucrarea pielii crude. Structura pielii crude). Topografia si desenul pielii finite. Compozitia chimica a pielii. Caracteristicile pielii finite. (Caracteristici fizice. Caracteristici mecanice. Comportarea pielii fata de agentii fizici si chimici). Defectele pielii finite. Sortimente de piei naturale folosite la confectionarea, articolelor din piele (Piei flexibile: sortimente, caracteristici, domenii de utilizare, identificare. Piei rigide: sortimente, caracteristici, domenii de utilizare, identificarea diferitelor sortimente).
    INLOCUITORI DE PIELE
    Clasificare (inlocuitori flexibili, inlocuitori rigizi). Caracteristici (Inlocuitori flexibili, Inlocuitori rigizi). Defectele inlocuitorilor de piele.
    MATERIALE AUXILIARE FOLOSITE
    Materiale textile: ata, tesaturi, tricoturi, benzi textile, siret, sfoara (Clasificare si caracteristici). Materiale metalice (Clasificare si caracteristici). Produse chimice (Adezivi, solventi: clasificare, caracteristici. Produse pentru finisarea articolelor din piele si inlocuitori de piele: clasificare, caracteristici).

    III.20. INTRODUCERE IN ARTA SI TEHNICA CINEMATOGRAFICA
    Evolutia artei cinematografice.
    Repere ale dezvoltarii cinematografiei in Romania.
    Notiuni generale despre lumina si culoare.
    Bazele psiho-fizice ale inregistrarii si redarii imaginilor in cinematografie si televiziune.
    Formate si sisteme de cinema.
    Sisteme de inregistrare si redare a imaginilor cinematografice.
    Sisteme de inregistrare si redare a sunetului in cinematografie.
    Notiuni privind tehnologia realizarii filmelor.
    Generalitati privind tehnici speciale utilizate in procesul de realizare a filmelor.
    Principalele utilaje si echipamente cinematografice. Prezentare generala.
    Generalitati privind sistemele optice ale echipamentelor cinematografice.
    Studioul cinematografic - baza de realizare a filmelor.
    Cinematograful - baza de realizare a spectacolului cinematografic.
    Arhiva de filme - baza conservarii si valorificarii fondului de filme.

    III.21. HIDROTEHNICA SI GOSPODARIRE APE
    RESURSE DE APA
    Definirea resurselor de apa. Resursele de apa atmosferica. Resurse de apa oceanice. Influenta activitatii omului asupra resurselor de apa. Caracterizarea apelor din punct de vedere cantitativ. Caracterizarea apelor din punct de vedere calitativ.
    FOLOSINTE DE APE
    Tipuri de folosinte. Caracteristici principale ale folosintelor de apa. Ciclul folosintelor. Perioada de analiza. Conditii limitative ale satisfacerii folosintelor. Gradul de satisfacere a folosintelor. Definirea posibilitatilor de satisfacere a folosintelor. Metode de definire a posibilitatilor de satisfacere a folosintelor. Cerinte cantitative de apa ale folosintelor. Tipuri de cerinte cantitative. Definirea cerintelor cantitative de apa.
    SCHEME DE GOSPODARIRE A CALITATII APELOR
    Probleme generale. Scheme bazate pe impiedicarea patrunderilor reziduurilor in apa. Scheme bazate pe modificarea regimului apelor uzate. Scheme bazate pe sporirea capacitatii cursurilor de apa de a primi reziduuri.
    EFECTELE DAUNATOARE ALE APELOR
    Consideratii generale. Inundatiile. Inmlastinirile. Eroziunea solului prin apa. Alunecarile de teren.

    III.22. METEOROLOGIE GENERALA
    Notiuni introductive.
    Organizarea observatiilor metrologice.
    Atmosfera.
    Energia solara.
    Temperatura aerului.
    Temperatura solului.
    Presiunea atmosferica.
    Vantul.
    Umiditatea aerului.
    Precipitatii si stratul de zapada.
    Durata de stralucire a soarelui.
    Vizibilitatea meteorologica.
    Depuneri de gheata.
    Aparatura meteorologica speciala.
    Fenomene meteorologice.
    Prelucrarea prima a datelor meteorologice.
    Fluxul informational de date meteo.
    Cunoasterea activitatii statiilor de deservire judeteana date meteo.
    Prelucrarea diagramelor (termograma, barograma, hidrograma, pluviograma, anemograma, heliograma).

    III.23. AGROTEHNICA
    SISTEME DE LUCRARI ALE SOLULUI
    Sistemul de pregatire a terenului pentru semanaturile de toamna. Sistemul de pregatire a terenului pentru semanaturile de primavara. Sistemul de lucrari pentru culturile succesive. Sistemul de lucrari pe terenuri neproductive si slab productive (erodate, nisipoase, saraturoase, desecate si indiguite).
    FERTILIZAREA SOLULUI
    Ingrasaminte organice si biopreparate. Folosirea ingrasamintelor chimice cu azot. Folosirea ingrasamintelor chimice cu fosfor si potasiu. Folosirea amendamentelor. Protectia muncii la folosirea ingrasamintelor.
    INFIINTAREA CULTURILOR
    Prin semanat (Calitatile unei seminte bune de semanat. Conditionarea semintelor si tratarea semintelor pentru semanat. Metode de semanat. Calculul cantitatii de samanta la ha).
    Prin plantat (Calitatile rasadului. Plantatul: pregatirea rasadului si tehnica plantarii).
    LUCRARILE DE INGRIJIRE
    Lucrarile de ingrijire ce se aplica culturilor de toamna. Lucrarile de ingrijire ce se aplica culturilor de primavara si vara. Lucrarile de ingrijire ce se aplica culturilor legumicole. Lucrarile de ingrijire in livezi si vii.
    COMBATEREA BURUIENILOR
    Particularitati biologice si clasificarea buruienilor. Combaterea buruienilor prin metode agrotehnice si chimice.

    III.24. TRACTOARE SI MASINI AGRICOLE
    FUNCTIONAREA MOTOARELOR CU ARDERE INTERNA
    Elementele constructive ale motorului cu aprindere prin compresie in patru timpi. Functionarea motorului cu ardere interna in patru timpi (cu aprindere prin scanteie si cu aprindere prin compresie).
    MECANISMUL MOTOR
    Elementele constructive ale mecanismului motor. Cinematica mecanismului motor.
    MECANISMUL DE DISTRIBUTIE
    Constructia si functionarea mecanismului de distributie. Diagrama distributiei.
    SISTEMUL DE ALIMENTARE
    Combustibili pentru motoare si proprietatile lor. Descrierea si functionarea schemei circuitului combustibilului la sistemul de alimentare al motorului cu aprindere prin compresie.
    SISTEMUL DE UNGERE
    Lubrifianti pentru motoare si transmisii, proprietatile lor. Descrierea si functionarea schemei circuitului uleiului in sistemul de ungere ale motoarelor.
    SISTEMUL DE RACIRE
    Tipuri de sisteme de racire cu aer si cu lichid (avantaje si dezavantaje). Constructia si functionarea sistemului de racire cu lichid.
    INSTALATIA DE PORNIRE
    Conditiile pornirii. Metode de pornire. Pornirea electrica a motoarelor.
    TRANSMISIA TRACTOARELOR
    Elementele constructive ale transmisiei tractoarelor pe roti (constructie, functionare). Schema cinematica a transmisiei tractoarelor pe roti.
    MECANISMUL DE FRANARE
    Rolul, factori care influenteaza franarea (spatiul minim de franare). Tipuri de mecanisme de franare folosite la tractoare si remorci.
    ECHIPAMENT DE LUCRU
    Constructia si functionarea dispozitivelor de tractiune si cuplare cu care sunt echipate tractoarele agricole. Priza de putere (constructie, functionare).

    III.25. ANATOMIA SI FIZIOLOGIA ANIMALELOR DOMESTICE
    CELULA ANIMALA
    Morfologia celulei. Fiziologia celulei.
    TESUTURI
    Epiteliale. Conjunctive. Musculare. Nervoase.
    APARATUL DE SUSTINERE SI MISCARE
    Osteologia. Artrologia. Miologia.
    APARATUL DIGESTIV
    Segmentele tubului digestiv, glande anexe. Diferente pe specii de mamifere. Aparatul digestiv la pasari. Fiziologia aparatului digestiv la mamifere. Fiziologia aparatului digestiv la pasari.
    APARATUL RESPIRATOR
    Anatomia aparatului respirator la mamifere. Diferente pe specii de mamifere. Aparatul respirator la pasari. Fiziologia respiratiei la mamifere. Fiziologia aparatului respirator la pasari.
    APARATUL URINAR
    Anatomia si fiziologia aparatului urinar la mamifere. Anatomia si fiziologia aparatului urinar la pasari.
    APARATUL CIRCULATOR
    Sangele. Limfa. Lichidul interstitial. Alcatuirea aparatului cardiovascular. Fiziologia aparatului circulator.
    SISTEMUL NERVOS
    Sistemul nervos al vietii de relatie. Sistemul nervos central. Sistemul nervos periferic. Sistemul nervos al vietii vegetative sau neurovegetative.
    GLANDELE ENDOCRINE
    Glanda hipofiza. Glanda epifiza. Glanda tiroida. Glandele paratiroide. Glandele suprarenale. Timusul si bursa lui Fabricius. Hormonii placentei.

    III.26. IGIENA SI ALIMENTATIA ANIMALELOR DOMESTICE
    FACTORI NATURALI SI DE MEDIU
    Aerul - factor de influenta asupra sanatatii si productiei animalelor. Solul - factor de influenta asupra sanatatii si productiei animalelor. Apa - factor de influenta asupra sanatatii si productiei animalelor.
    FACTORI ARTIFICIALI DE MEDIU
    Igiena adaposturilor. Igiena nutreturilor. Igiena corporala.
    IGIENA ANIMALELOR DE REPRODUCTIE
    IGIENA CRESTERII TINERETULUI ANIMAL
    FILTRUL SANITARO-VETERINAR SI DEZINFECTIA
    Dezinfectia. Dezinsectia. Deratizarea.
    APRECIEREA VALORII NUTRITIVE A NUTRETURILOR
    Compozitia chimica a nutretului. Digestia substantelor nutritive. Aprecierea valorii nutritive a nutreturilor. Unitati de masura a valorii nutritive folosite la noi in tara (UN; UF; EA.).
    CUNOASTEREA SI APRECIEREA NUTRETURILOR
    Notiunea de nutret. Clasificarea nutreturilor. Nutreturi suculente, fibroase, grosiere. Concentrate, energetice si minerale. Prepararea si reconditionarea nutreturilor.
    STABILIREA NECESARULUI DE SUBSTANTE NUTRITIVE
    Notiuni despre normele de baza. Notiuni despre baza furajera.

    III.27. ANATOMIA SI FIZIOLOGIA ALBINEI
    MORFOLOGIA EXTERNA A ALBINEI
    Invelisul corpului, segmentatia corpului, aparatul locomotor.
    APARATUL DIGESTIV
    Parti componente. Glandele mandibulare, glandele anexe. Fiziologia aparatului digestiv.
    ORGANELE SIMTULUI, VAZULUI
    Ochii simpli si compusi; organe olfactive. Rolul senzitiv al antenelor. Simtul auzului. Perceperea temperaturii. Simtul de orientare.
    APARATUL DE REPRODUCERE
    Organul de reproducere la mascul si femela. Fiziologia aparatului reproducator.
    REPRODUCEREA ALBINELOR
    Formarea oualor. Partenogeneza, spermatogeneza. Imperecherea matcii. Hranirea diferentiata a larvelor de matca, albina lucratoare si trantor.
    COMPONENTA FAMILIEI DE ALBINE
    Cele trei tipuri morfologice; matca, albinele lucratoare si trantorii. Rolul lor in viata sociala a familiei.
    PARTICULARITATILE BIOLOGICE ALE ALBINEI MELIFERE
    Aptitudinea de acumulare a rezervelor de hrana. Hrana si relatiile de nutritie dintre albine. Nectarul si transformarea lui. Polenul. Necesarul de apa al albinelor.
    CUIBUL ALBINELOR
    Componenta cuibului - faguri si tipuri de celule. Activitatea albinelor in raport de varsta lor. Glandele cerifere. Ingrijirea puietului.

    III.28. BAZA MELIFERA SI SERICICOLA
    PLANTELE MELIFERE AGRICOLE DE CULTURA
    Culturi de camp (floarea-soarelui; rapita de toamna; mustarul alb). Culturi furajere (sparceta; trifoiul rosu si alb).
    POMI SI ARBUSTI FRUCTIFERI
    Ciresul. Caisul. Marul. Parul. Prunul.
    PLANTE MELIFERE DE PADURE
    Salcamul alb. Teiul. Artarul. Jugastrul. Zmeurul.
    PLANTE MELIFERE DE FANETE SI PASUNE
    DUDUL
    RICINUL
    PLANTE TOXICE PENTRU ALBINE
    Principalele plante toxice si influenta lor asupra albinelor. Masuri de protectie a muncii pentru evitarea intoxicatiilor.
    IMBUNATATIREA BAZEI MELIFERE
    Necesitatea si sarcinile privind imbunatatirea bazei melifere. Conservarea bazei melifere. Selectia plantelor melifere. Metode de imbunatatire a bazei melifere.
    TIPURILE DE CULES SI ZONELE BIOAPICOLE DIN ROMANIA.
    Culesul de productie si de intretinere. "Tipul I de cules si zona bioapicola din Campia Romana si Dobrogea. Tipul II de cules si zona bioapicola din Podisul Moldovei. Tipul III de cules si zona bioapicola din Campia de Vest. Tipul IV de cules si zona bioapicola din Transilvania. Tipul V de cules si zona bioapicola montana. Tipul VI de cules si zona bioapicola de pe versantii Muntilor Carpati.
    BALANTA MELIFERA
    Estimarea bazei melifere. Stabilirea suprafetelor ocupate cu plante melifere. Stabilirea numarului de familii ce pot fi intretinute pe o vatra de stupina, intocmirea balantei melifere.

    III.29. DENDROLOGIE SI DENDROMETRIE
    NOTIUNI INTRODUCTIVE IN DENDROMETRIE
    Partile componente ale arborelui si forma fusului. Procedee si instrumente pentru masurarea dimensiunii arborelui.
    CURBAREA ARBORELUI DOBORAT SI A PARTILOR COMPONENTE ALE ACESTUIA
    Curbarea lemnului rotund. Curbarea lemnului asezat in figuri. Curbarea lemnului prelucrat.
    CURBAREA ARBORELUI IN PICIOARE
    Coeficienti de forma. Descresterea diametrului fusului. Tabele de cubaj pentru fisuri sau arbori intregi.
    ARBORETUL SI PRINCIPALELE LUI CARACTERISTICI
    Denumirea principalelor caracteristici ale arborelui.
    PROCEDEE DE INVENTARIERE, CUBARE SI SORTARE A ARBORETULUI
    Inventarierea arboretelor. Procedee de cubare si sortare a arboretelor. Determinarea volumului pe sortimente.
    DETERMINAREA CRESTERILOR
    Clasificarea cresterilor. Determinarea cresterilor in arbori. Determinarea cresterilor la arborete.
    EVALUARI FORESTIERE
    Actul de punere in valoare. Stabilirea cotelor de pus in valoare. Amplasarea masei lemnoase. Delimitarea pe teren a parchetelor. Evaluarea cantitativa, calitativa si valorica a masei lemnoase.
    NOTIUNI GENERALE DE STUDIUL LEMNULUI
    Structura lemnului. Identificarea lemnului. Proprietatile lemnului. Defectele lemnului.
    PRODUSELE EXPLOATARII LEMNULUI
    Sortimente de lemn brut. Sortarea arborilor doborati.
    CURATIREA SI SELECTIONAREA LEMNULUI
    Curatirea de craci si cioturi. Sectionarea lemnului.

    III.30. METROLOGIE
    MASURAREA LUNGIMILOR
    Sublerele de exterior: descriere, utilizare, verificare metrologica (operatii, mijloace si metode de verificare metrologica). Micrometrele: descriere, utilizare, verificare metrologica (operatii, mijloace si metode de verificare metrologica). Comparatoarele cu cadran: descriere, utilizare, verificare metrologica (operatii, mijloace si metode de verificare metrologica). Comparatoarele Abbe verticale: descriere, functionare, utilizare, verificare metrologica (operatii, mijloace si metode de verificare metrologica).
    MASURAREA MASELOR
    Clasificarea aparatelor de cantarit. Balanta simpla (descriere, functionare, simpla si dubla cantarire).
    MASURAREA FORTELOR
    Dinamometre: descriere, utilizare, verificare metrologica (operatii, mijloace si metode de verificare metrologica).
    MASURAREA PRESIUNILOR
    Aparate cu lichid, cu rezervor si tub vertical pentru masurarea presiunii: descriere, utilizare, verificare metrologica (operatii, mijloace si metode de verificare metrologica).
    Aparate cu lichid, cu rezervor si tub inclinat pentru masurarea presiunii: descriere, utilizare, verificare metrologica (operatii, mijloace si metode de verificare metrologica).
    Aparate indicatoare cu element elastic (manometre cu tub Bourdon): descriere, utilizare, verificare metrologica (operatii, mijloace si metode de verificare metrologica).
    MASURAREA VOLUMELOR
    Contoare de apa (apometre): tipuri constructive, descriere si functionare, utilizare, conditii metrologice. Contoare de volum pentru gaze: tipuri constructive, descriere si functionare, utilizare, conditii metrologice.
    ETALOANE ELECTRICE
    Etalonul de tensiune Weston: constructie, clasificare, parametrii. Etalonul de rezistenta: clasificare, constructie, caracteristici metrologice. Etalonul de capacitate: clasificare, constructie, caracteristici metrologice.
    MASURAREA TENSIUNII SI CURENTULUI ELECTRIC
    Principiile de functionare ale voltmetrelor si ampermetrelor analogice de tip: magnetoelectric, electrodinamic si feromagnetic. Principiul de functionare al voltmetrului digital (schema bloc). Extinderea domeniului de masurare la ampermetre si voltmetre (suntul simplu si divizorul de tensiune relativ). Verificarea metrologica a ampermetrelor si voltmetrelor analogice.
    MASURAREA IMPEDANTEI
    Masurarea rezistentelor. Metoda amonte-aval. Masurarea rezistentei cu ohmetrul serie si paralel; verificarea metrologica a ohmetrului. Masurarea rezistentei cu puntea Wheatstone. Masurarea capacitatilor si inductantelor cu puntea de curent alternativ (puntea Maxwell si Sauty).

    III.31. MANAGEMENTUL, ECONOMIA SI ORGANIZAREA PRODUCTIEI IN AGRICULTURA
    MANAGEMENT, MANAGER - ELEMENTE DE BAZA
    Definirea conceptelor.
    FUNCTIILE SI PRINCIPIILE MANAGEMENTULUI
    METODE SI TEHNICI MANAGERIALE
    Conceptii si elemente componente ale structurii de conducere. Factori care influenteaza structura de conducere. Metode si tehnici de conducere. Functiile si atributiile conducerii agentilor economici.
    AGENTII ECONOMICI IN AGRICULTURA
    Notiuni. Clasificare. Functiile unitatilor agricole.
    MANAGEMENTUL UNITATILOR AGRICOLE
    Caracteristicile muncii. Trasaturile cadrelor de conducere. Stilul de conducere si tipul de conducator. Stresul in activitatea de conducere.
    PIATA PRODUSELOR AGRICOLE
    Cerere si oferta de produse agricole. Cunoasterea si studierea pietei. Piata produselor agricole secundare. Libera initiativa a agentilor economici pe piata.
    COMERCIALIZAREA PRODUSELOR LA EXPORT
    Tipuri de unitati de desfacere a produselor agricole. Publicitate si reclama - rolul acestora in comercializarea produselor agricole.

    III.32. CONTABILITATE
    STRUCTURI PATRIMONIALE
    Structuri patrimoniale de activ. Structuri patrimoniale de pasiv.
    BILANTUL CONTABIL
    Prezentarea bilantului. Variatia posturilor bilantiere. Contul de rezultate.
    CONTUL - PROCEDEU SPECIFIC DE LUCRU AL CONTABILITATII
    Definire, structura, forme. Reguli de functionare. Dubla inregistrare si corespondenta conturilor. Articolul contabil si formula contabila.
    CONTABILITATEA CAPITALULUI SOCIAL SI A REZERVELOR
    CONTABILITATEA ACTIVELOR IMOBILIZATE
    Contabilitatea imobilizarilor necorporale. Contabilitatea imobilizarilor corporale.
    CONTABILITATEA STOCURILOR DE MARFURI DUPA METODA INVENTARULUI PERMANENT
    CONTABILITATEA TERTILOR
    Contabilitatea operatiilor privind decontarile cu personalul. Contabilitatea operatiilor privind decontarile cu asigurarile sociale si protectia sociala.
    CONTABILITATEA TREZORERIEI
    Contabilitatea incasarilor si platilor in lei prin conturile de la banci si din casieria unitatii.

    III.33. ORGANIZAREA ACTIVITATII UNITATILOR COMERCIALE
    CAMERA DE COMERT SI INDUSTRIE A ROMANIEI
    Rol. Membrii. Atributii. Organele de conducere.
    REGISTRUL COMERTULUI
    Definire. Atributii. Tipuri de structuri organizatorice. Criterii.
    ORGANIZAREA SOCIETATILOR COMERCIALE
    Definirea conceptului. Tipuri. Conditii necesare pentru constituirea societatilor comerciale. Societati comerciale in nume colectiv. Societati comerciale in comandita simpla. Societati comerciale in comandita pe actiuni. Societati comerciale pe actiuni. Societate cu raspundere limitata. Societati comerciale cu participare straina.
    ORGANIZAREA RETELEI COMERCIALE CU AMANUNTUL (PROFIL COMERT)
    Rol. Clasificare. Specializare. Tipuri de magazine. Amplasare.
    ORGANIZAREA STIINTIFICA A MUNCII
    Definirea conceptelor. Principii de organizare. Clasificarea personalului. Categorii de personal. Formule de calcul pentru calculul productivitatii muncii. Factori.
    SALARIZAREA MUNCII PERSONALULUI (COMERT)
    Acte normative. Directiile sistemului juridic. Contractul colectiv/individual de munca. Componentele salariului. Formele de salarizare.
    PRETURILE
    Structura. Calcul.
    EFICIENTA ECONOMICA A ACTIVITATII SOCIETATILOR COMERCIALE DIN COMERT
    Definirea conceptelor. Indicatori. Modul de determinare.

    III.34. MERCEOLOGIE
    MARFA
    Definitii. Clasificare. Proprietati.
    CALITATEA SI VALOAREA NUTRITIVA A MARFURILOR ALIMENTARE
    Cadrul legislativ. Verificarea calitatii. Valoarea nutritiva.
    MARFURI ALIMENTARE
    Laptele si produsele lactate. Carnea si produsele din carne. Pestele si produsele din peste. Produsele de morarit si panificatie. Produsele gustative.
    MARFURI NEALIMENTARE
    Confectii din tesaturi. Incaltaminte. Marfuri cosmetice. Marfuri din sticla. Marfuri ceramice. Jucarii. Marfuri electrocasnice.

    III.35. ORGANIZAREA ACTIVITATILOR ECONOMICE
    (pentru contabili-statisticieni)
    CAMERA DE COMERT SI INDUSTRIE A ROMANIEI
    Definitie. Rol. Membrii. Atributii. Organele de conducere. Structura functional - organizatorica.
    REGISTRUL COMERTULUI
    Definire. Rol. Tipuri. Atributii. Inregistrarea comerciantilor.
    ORGANIZAREA STIINTIFICA A MUNCII (IN INDUSTRIE, COMERT, AGRICULTURA, CONSTRUCTII), PRODUCTIVITATEA MUNCII (IN COMERT)
    SALARIZAREA MUNCII PERSONALULUI (COMERT)
    PRETURILE - STRUCTURA SI CALCUL
    EFICIENTA ECONOMICA A ACTIVITATII SOCIETATILOR COMERCIALE

    III.36. ORGANIZAREA UNITATILOR DE ALIMENTATIE PUBLICA
    LOCUL SI ROLUL COMERTULUI IN ACTIVITATEA ECONOMICA SI SOCIALA
    Definirea notiunilor, functiile comertului.
    ORGANIZAREA COMERTULUI IN ROMANIA
    Structura organizatorica. Formele juridice de organizare a agentilor economici. Bursa de marfuri. Bursa de valori. Camera de Comert si Industrie a Romaniei. Registrul comertului.
    COORDONATELE PIETEI BUNURILOR SI SERVICIILOR
    Continutul pietei. Structura pietei. Factorii care influenteaza dinamica pietei.
    RELATIILE COMERTULUI SI ALIMENTATIEI PUBLICE CU CONSUMATORII
    Continutul relatiilor. Metode. Formele relatiilor.
    EFICIENTA ECONOMICA A ACTIVITATII SOCIETATILOR COMERCIALE DIN COMERT
    Cheltuielile de circulatie. Indicatori. Factori. Cai de reducere a cheltuielilor de circulatie. Continutul eficientei economice. Indicatorii eficientei. Profitul.

    III.37. TEHNICA SERVIRII CONSUMATORILOR
    REGULI DE ETICA SI DE TEHNICA SERVIRII CONSUMATORILOR
    Principalele reguli de servire si de protocol. Primirea consumatorilor in restaurant. Prezentarea preparatelor si a bauturilor. Primirea comenzilor de la consumatori. Transmiterea comenzilor la sectii. Primirea comenzilor de la sectii.
    SISTEME PRIVIND TEHNICA SERVIRII
    Sistemul de servire direct (englez). Sistemul de servire indirect (francez). Alte sisteme (autoservirea, servirea rapida, servirea la domiciliu, servirea prin intermediul automatelor).
    TEHNICA SERVIRII SORTIMENTELOR DE PREPARATE CULINARE
    Tehnica servirii gustarilor si aperitivelor. Recomandari. Tehnica servirii preparatelor culinare lichide. Recomandari. Tehnica servirii preparatelor culinare din peste. Recomandari. Tehnica servirii preparatelor culinare cu sos. Recomandari. Tehnica servirii preparatelor din carne, garniturilor, salatelor. Recomandari. Tehnica servirii desertului. Recomandari. Tehnica servirii produselor de panificatie.
    DOTAREA UNITATILOR PE ACTIVITATI FUNCTIONALE
    Mobilierul in dotarea salii de servire. Utilajul tehnologic pentru servire. Inventarul textil din dotarea salonului. Inventarul pentru servire (vesela). Materiale si obiecte de intretinere pentru igienizare. Oficii si dependinte auxiliare in restaurant.
    TEHNICA SERVIRII BAUTURILOR
    Bauturi nealcoolice. Bauturi alcoolice. Prepararea bauturilor amestec.
    TEHNICA SERVIRII DIFERITELOR TIPURI DE MESE
    Elemente fundamentale in stabilirea meniurilor. Organizarea si servirea micului dejun. Tehnica servirii meselor pentru dejun. Tehnica servirii cinei. Organizarea si servirea meselor festive - banchete.

    III.38. ORGANIZAREA SI CONDUCEREA ACTIVITATII DE TURISM
    LOCUL SI ROLUL TURISMULUI IN CADRUL ECONOMIEI NATIONALE
    Factorii care determina evolutia turismului.
    FUNCTIILE TURISMULUI
    ORGANIZAREA ACTIVITATII DE TURISM
    Principii de organizare. Structura organizatorica. Forme ale turismului.
    CIRCULATIA TURISTICA
    OFERTA TURISTICA
    TEHNOLOGIA PRESTARILOR DE SERVICII (CLASIFICARE SI CARACTERISTICI)
    INSTRUMENTE SI MODALITATI DE PLATA IN TURISM

    III.39. TEHNOLOGIA SERVICIILOR HOTELIERE
    STRUCTURI DE PRIMIRE
    Cu functiuni de cazare turistica. Cu functiuni de alimentatie.
    ORGANIZAREA UNITATILOR HOTELIERE
    Principalele compartimente existente intr-o unitate de cazare (operationale si functionale).
    PERSONALUL DIN UNITATILE HOTELIERE
    Calitati. Functii. Ierarhie profesionala.
    COMPARTIMENTUL DE RECEPTIE
    Functia de rezervare. Functia de primire. Functia de concierge. Functia de casierie.
    COMPARTIMENTUL MARKETING
    Analiza clientelei. Modalitati de promovare a vanzarilor.

    III.40. ORGANIZAREA ADMINISTRATIVA A INSTITUTIILOR
    CONTINUTUL. LOCUL SI ROLUL SERVICIILOR IN ECONOMIA DE PIATA
    Definitie. Caracteristici. Interdependenta. Alte ramuri economice.
    PIATA SERVICIILOR PENTRU POPULATIE
    Structura. Sistem de indicatori.
    OFERTA DE SERVICII
    CEREREA DE SERVICII
    SISTEMUL PRETURILOR SI TARIFELOR PENTRU SERVICII
    LOCUL SI ROLUL SECRETARIATELOR IN ADMINISTRATIA DE STAT
    Activitatea de secretariat. Atributiile secretariatului.
    CALITATILE PERSONALULUI SI ETICA PROFESIONALA IN MUNCA DE SECRETARIAT
    REGULI DE PROTOCOL
    Primirea vizitatorilor. Cunoasterea unor uzante protocolare.
    SISTEMUL INFORMATIONAL SI EVIDENTELE DE SECRETARIAT

    III.41. DREPT
    NOTIUNI ELEMENTARE DESPRE STAT
    Natiunea si suveranitatea nationala. Notiuni despre stat. Drepturile fundamentale ale cetatenilor. Indatoririle fundamentale ale cetatenilor. Puterea de stat.
    MODALITATI JURIDICE ALE DREPTULUI DE PROPRIETATE SI APARAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE
    ELEMENTE DE DREPT CIVIL
    Definitii. Principalele drepturi. Obligatiile civile. Tipuri de contracte. Prescriptia.
    ELEMENTE DE DREPT AL MUNCII
    Definitii. Raporturile juridice de munca. Principiile dreptului muncii. Contractul colectiv de munca. Statutele profesionale/disciplinare. Sindicatele. Apararea drepturilor salariatilor. Patronatul. Contractul individual de munca. Raspunderea disciplinara si raspunderea materiala. Munca la negru.
    ELEMENTE DE DREPT PENAL
    Definitii. Principii fundamentale. Raspunderea penala si raportul juridic penal. Infractiunea. Pedeapsa penala. Categorii de infractiuni.
    ELEMENTE DE DREPT COMERCIAL
    Definitii. Actele si faptele de comert. Comerciantii. Contractul comercial. Tipuri de contracte comerciale. Titlurile de credit.
    ELEMENTE DE DREPT ADMINISTRATIV
    Definitii. Sistemul administratiei publice. Functionarii administratiei publice. Actul administrativ. Formele de control exercitate in cadrul sistemului administratiei publice.
    DREPTUL FAMILIEI
    Casatoria, divortul, filiatia si rudenia.

                                    ROMANIA

                       MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII
________________________________________________________________________________

                 LISTA DISCIPLINELOR TEHNICE - proba "E" - scris
                            la care se poate sustine
                         EXAMENUL DE BACALAUREAT - 2002
 ______________________________________________________________________________
|    |                       |                         | DISCIPLINA LA CARE SE |
|NR. | DOMENIUL DE ACTIVITATE|        MESERIA          | POATE SUSTINE EXAMENUL|
|CRT.|                       |                         |     DE BACALAUREAT    |
|____|_______________________|_________________________|_______________________|
|  1.|I.1. CONSTRUCTII DE    |Lacatus constructii de   |(1) Organe de masini si|
|    |     MASINI            |masini                   |mecanisme              |
|____|                       |_________________________|(2) Desen tehnic si de |
|  2.|                       |Mecanic montator,        |specialitate (domeniul |
|    |                       |intretinere si reparatii |mecanic - 2.a.)        |
|    |                       |in industria             |                       |
|    |                       |constructiilor de masini |                       |
|____|                       |_________________________|                       |
|  3.|                       |Mecanic de mecanica fina |                       |
|____|                       |_________________________|                       |
|  4.|                       |Optician-montator de     |                       |
|    |                       |aparatura optico-mecanica|                       |
|____|                       |_________________________|                       |
|  5.|                       |Mecanic motoare termice  |                       |
|____|                       |_________________________|                       |
|  6.|                       |Sculer-matriter          |                       |
|____|                       |_________________________|                       |
|  7.|                       |Prelucrator prin aschiere|                       |
|____|                       |_________________________|                       |
|  8.|                       |Prelucrator in sectoare  |                       |
|    |                       |calde                    |                       |
|____|                       |_________________________|                       |
|  9.|                       |Prelucrator cu tehnici de|                       |
|    |                       |precizie                 |                       |
|____|_______________________|_________________________|_______________________|
| 10.|I.2. ELECTROTEHNICA SI |Electrician montator,    |(1) Masini, aparate,   |
|    |     ELECTRONICA       |intretinere si reparatii |actionari si           |
|    |                       |instalatii electrice     |automatizari electrice |
|    |                       |industriale si           |(2) Masurari electrice |
|    |                       |echipamente de           |si electronice         |
|    |                       |automatizare             |                       |
|____|                       |_________________________|                       |
| 11.|                       |Confectioner produse     |                       |
|    |                       |electrotehnice           |                       |
|____|                       |_________________________|                       |
| 12.|                       |Electromecanic montator, |                       |
|    |                       |intretinere si reparatii |                       |
|    |                       |masini si aparate        |                       |
|    |                       |electrice                |                       |
|____|                       |_________________________|_______________________|
| 13.|                       |Electronist montator si  |(1) Componente si      |
|    |                       |depanator aparate de     |circuite electronice   |
|    |                       |radio si televiziune     |(2) Masurari electrice |
|____|                       |_________________________|si electronice         |
| 14.|                       |Electronist montator si  |                       |
|    |                       |depanator de tehnica de  |                       |
|    |                       |calcul                   |                       |
|____|                       |_________________________|                       |
| 15.|                       |Electronist montator si  |                       |
|    |                       |depanator echipamente de |                       |
|    |                       |electronica profesionala |                       |
|____|                       |_________________________|                       |
| 16.|                       |Electronist montator si  |                       |
|    |                       |depanator echipamente de |                       |
|    |                       |automatizare             |                       |
|____|                       |_________________________|                       |
| 17.|                       |Electronist pentru       |                       |
|    |                       |electronica nucleara     |                       |
|____|                       |_________________________|                       |
| 18.|                       |Confectioner produse     |                       |
|    |                       |electronice si de        |                       |
|    |                       |telecomunicatii          |                       |
|____|                       |_________________________|                       |
| 19.|                       |Operator roboti          |                       |
|    |                       |industriali              |                       |
|____|_______________________|_________________________|_______________________|
| 20.|I.3. MINE              |Preparator substante     |(1) Organe de masini si|
|    |                       |minerale utile           |mecanisme              |
|    |                       |                         |(2) Desen tehnic si de |
|    |                       |                         |specialitate (domeniul |
|    |                       |                         |mecanic - 2.a.)        |
|____|                       |_________________________|_______________________|
| 21.|                       |Topograf de mina         |(1) Topografie generala|
|    |                       |                         |(2) Desen tehnic si de |
|    |                       |                         |specialitate (domeniul |
|    |                       |                         |constructii - 2.d.)    |
|____|                       |_________________________|_______________________|
| 22.|                       |Electronist automatizari |(1) Componente si      |
|    |                       |miniere                  |circuite electronice   |
|____|                       |_________________________|(2) Masurari electrice |
| 23.|                       |Electronist pentru       |si electronice         |
|    |                       |cariere                  |                       |
|____|                       |_________________________|_______________________|
| 24.|                       |Electromecanic de mina   |(1) Masini, aparate,   |
|    |                       |                         |actionari si           |
|    |                       |                         |automatizari electrice |
|    |                       |                         |(2) Masurari electrice |
|    |                       |                         |si electronice         |
|____|_______________________|_________________________|_______________________|
|25. |I.4. PETROL            |Sondor foraj si          |(1) Organe de masini si|
|    |                       |exploatare zacaminte de  |mecanisme              |
|    |                       |petrol si gaze           |(2) Desen tehnic si de |
|    |                       |                         |specialitate (domeniul |
|    |                       |                         |mecanic - 2.a.)        |
|____|                       |_________________________|_______________________|
| 26.|                       |Operator geolog pentru   |(1) Topografie generala|
|    |                       |prospectarea, explorarea |(2) Desen tehnic si de |
|    |                       |si exploatarea           |specialitate (domeniul |
|    |                       |zacamintelor de petrol si|topografic - 2.e.)     |
|    |                       |gaze                     |                       |
|____|                       |_________________________|_______________________|
| 27.|                       |Mecanic exploatare,      |(1) Organe de masini si|
|    |                       |intretinere si reparare  |mecanisme              |
|    |                       |masini si utilaje        |(2) Desen tehnic si de |
|    |                       |petroliere               |specialitate (domeniul |
|    |                       |                         |mecanic - 2.a.)        |
|____|                       |_________________________|_______________________|
| 28.|                       |Electrician masini si    |(1) Masini, aparate,   |
|    |                       |echipamente electrice    |actionari si           |
|    |                       |pentru foraj-extractie   |automatizari electrice |
|    |                       |                         |(2) Masurari electrice |
|    |                       |                         |si electronice         |
|____|_______________________|_________________________|_______________________|
| 29.|I.5. METALURGIE        |Metalurgist feroase      |(1) Organe de masini si|
|____|                       |_________________________|mecanisme              |
| 30.|                       |Metalurgist neferoase    |(2) Desen tehnic si de |
|____|                       |_________________________|specialitate (domeniul |
| 31.|                       |Prelucrator produse      |mecanic - 2.a.)        |
|    |                       |metalurgice              |                       |
|____|                       |_________________________|                       |
| 32.|                       |Operator la fabricarea   |                       |
|    |                       |produselor refractare si |                       |
|    |                       |abrazive                 |                       |
|____|                       |_________________________|                       |
| 33.|                       |Mecanic exploatare,      |                       |
|    |                       |intretinere si reparare  |                       |
|    |                       |masini si utilaje        |                       |
|    |                       |metalurgice              |                       |
|____|                       |_________________________|_______________________|
| 34.|                       |Electromecanic           |(1) Masini, aparate,   |
|    |                       |exploatare, intretinere  |actionari si           |
|    |                       |si reparare masini si    |automatizari electrice |
|    |                       |instalatii din industria |(2) Masurari electrice |
|    |                       |metalurgica              |si electronice         |
|____|                       |_________________________|_______________________|
| 35.|                       |Automatist exploatare,   |(1) Componente si      |
|    |                       |intretinere si reparare  |circuite electronice   |
|    |                       |echipamente din industria|(2) Masurari electrice |
|    |                       |metalurgica              |si electronice         |
|____|_______________________|_________________________|_______________________|
| 36.|I.6. ENERGETIC         |Mecanoenergetic centrale |(1) Organe de masini si|
|    |                       |termoelectrice           |mecanisme              |
|____|                       |_________________________|(2) Desen tehnic si de |
| 37.|                       |Operator instalatii      |specialitate (domeniul |
|    |                       |termomecanice centrale   |mecanic - 2.a.)        |
|    |                       |nuclearo-electrice       |                       |
|____|                       |_________________________|                       |
| 38.|                       |Mecanic intretinere      |                       |
|    |                       |centrale                 |                       |
|    |                       |nuclearo-electrice       |                       |
|____|                       |_________________________|                       |
| 39.|                       |Lacatus mecanic agregate |                       |
|    |                       |energetice               |                       |
|____|                       |_________________________|_______________________|
| 40.|                       |Mecanoenergetic centrale |(1) Masini, aparate,   |
|    |                       |hidroelectrice           |actionari si           |
|____|                       |_________________________|automatizari electrice |
| 41.|                       |Mecanoenergetic aparate  |(2) Masurari electrice |
|    |                       |de masura, control si    |si electronice         |
|    |                       |automatizari in centrale |                       |
|    |                       |electrice                |                       |
|____|                       |_________________________|                       |
| 42.|                       |Electroenergetic statii  |                       |
|    |                       |si retele electrice      |                       |
|____|                       |_________________________|                       |
| 43.|                       |Electroenergetic centrale|                       |
|    |                       |termo- si                |                       |
|    |                       |nuclearo-electrice       |                       |
|____|                       |_________________________|                       |
| 44.|                       |Electroenergetic         |                       |
|    |                       |protectia prin relee     |                       |
|    |                       |automatizari si          |                       |
|    |                       |masuratori (PRAM)        |                       |
|    |                       |centrale, statii si      |                       |
|    |                       |retele electrice         |                       |
|____|                       |_________________________|                       |
| 45.|                       |Electromecanic centrale  |                       |
|    |                       |nuclearo-electrice       |                       |
|____|                       |_________________________|_______________________|
| 46.|                       |Electrician automatizari |(1) Componente si      |
|    |                       |centrale                 |circuite electronice   |
|    |                       |nuclearo-electrice       |(2) Masurari electrice |
|    |                       |                         |si electronice         |
|____|_______________________|_________________________|_______________________|
| 47.|I.7. CHIMIE INDUSTRIALA|Operator in industria    |(1) Chimie analitica si|
|    |                       |chimica anorganica       |analize tehnice        |
|____|                       |_________________________|(2) Desen tehnic si de |
| 48.|                       |Operator in industria    |specialitate (domeniul |
|    |                       |chimica organica si      |mecanic - 2.a.)        |
|    |                       |petrochimica             |                       |
|____|                       |_________________________|                       |
| 49.|                       |Operator in industria    |                       |
|    |                       |polimerilor              |                       |
|____|                       |_________________________|                       |
| 50.|                       |Operator in industria    |                       |
|    |                       |fibrelor chimice si      |                       |
|    |                       |artificiale              |                       |
|____|                       |_________________________|_______________________|
| 51.|                       |Laborant analize         |(1) Chimie analitica si|
|    |                       |fizico-chimice           |analize tehnice        |
|    |                       |                         |(2) Tehnica masurarii  |
|    |                       |                         |marimilor              |
|    |                       |                         |fizico-chimice         |
|____|                       |_________________________|_______________________|
| 52.|                       |Automatist exploatare,   |(1) Componente si      |
|    |                       |intretinere si reparatii |circuite electronice   |
|    |                       |echipamente din industria|(2) Masurari electrice |
|    |                       |chimica si petrochimica  |si electronice         |
|____|                       |_________________________|_______________________|
| 53.|                       |Mecanic intretinere si   |(1) Organe de masini si|
|    |                       |reparare masini si       |mecanisme              |
|    |                       |utilaje din industria    |(2) Desen tehnic si de |
|    |                       |chimica si petrochimica  |specialitate (domeniul |
|    |                       |                         |mecanic - 2.a.)        |
|____|_______________________|_________________________|_______________________|
| 54.|I.8. MATERIALE DE      |Operator la fabricarea   |(1) Chimia silicatilor |
|    |     CONSTRUCTII       |materialelor izolatoare  |si analize tehnice     |
|____|                       |_________________________|(2) Desen tehnic si de |
| 55.|                       |Operator la fabricarea   |specialitate (domeniul |
|    |                       |liantilor si             |constructii - 2.d.)    |
|    |                       |azbocimentului           |                       |
|____|                       |_________________________|                       |
| 56.|                       |Operator la fabricarea   |                       |
|    |                       |prefabricatelor din beton|                       |
|____|                       |_________________________|                       |
| 57.|                       |Operator la fabricarea   |                       |
|    |                       |produselor ceramice      |                       |
|    |                       |pentru constructii       |                       |
|____|                       |_________________________|                       |
| 58.|                       |Decorator-gravor produse |                       |
|    |                       |ceramice si de sticla    |                       |
|____|                       |_________________________|_______________________|
| 59.|                       |Operator la fabricarea   |(1) Organe de masini si|
|    |                       |sticlei                  |mecanisme              |
|____|                       |_________________________|(2) Desen tehnic si de |
| 60.|                       |Operator la fabricarea   |specialitate (domeniul |
|    |                       |ceramicii fine           |mecanic - 2.a.)        |
|____|                       |_________________________|                       |
| 61.|                       |Mecanic intretinere si   |                       |
|    |                       |reparatii masini si      |                       |
|    |                       |utilaje din industria    |                       |
|    |                       |materialelor de          |                       |
|    |                       |constructii              |                       |
|____|                       |_________________________|_______________________|
| 62.|                       |Automatist exploatare,   |(1) Componente si      |
|    |                       |intretinere si reparatii |circuite electronice   |
|    |                       |echipamente din industria|(2) Masurari electrice |
|    |                       |materialelor de          |si electronice         |
|    |                       |constructii              |                       |
|____|_______________________|_________________________|_______________________|
| 63.|I.9. CONSTRUCTII-MONTAJ|Constructor structuri    |(1) Materiale de       |
|____|                       |_________________________|constructii            |
| 64.|                       |Constructor finisor      |(2) Desen tehnic si de |
|____|                       |_________________________|specialitate (domeniul |
| 65.|                       |Constructor lucrari de   |constructii - 2.d.)    |
|    |                       |izolatii si samota       |                       |
|____|                       |_________________________|                       |
| 66.|                       |Desenator tehnic pentru  |                       |
|    |                       |constructii, arhitectura,|                       |
|    |                       |urbanism si amenajarea   |                       |
|    |                       |teritoriului             |                       |
|____|                       |_________________________|                       |
| 67.|                       |Restaurator edificii de  |                       |
|    |                       |arhitectura              |                       |
|____|                       |_________________________|                       |
| 68.|                       |Restaurator monumente    |                       |
|    |                       |istorice                 |                       |
|____|                       |_________________________|_______________________|
| 69.|                       |Instalator in constructii|(1) Materiale de       |
|    |                       |                         |instalatii             |
|    |                       |                         |(2) Desen tehnic si de |
|    |                       |                         |specialitate (domeniul |
|    |                       |                         |constructii - 2.d.)    |
|____|                       |_________________________|_______________________|
| 70.|                       |Electrician in           |(1) Masini, aparate,   |
|    |                       |constructii              |actionari si           |
|    |                       |                         |automatizari electrice |
|    |                       |                         |(2) Masurari electrice |
|    |                       |                         |si electronice         |
|____|                       |_________________________|_______________________|
| 71.|                       |Lacatus pentru           |(1) Organe de masini si|
|    |                       |constructii              |mecanisme              |
|____|                       |_________________________|(2) Desen tehnic si de |
| 72.|                       |Mecanic exploatare,      |specialitate (domeniul |
|    |                       |intretinere si reparare  |mecanic - 2.a.)        |
|    |                       |masini si utilaje de     |                       |
|    |                       |constructii-montaj       |                       |
|____|_______________________|_________________________|_______________________|
| 73.|I.10. EXPLOATAREA SI   |Mecanizator exploatari,  |(1) Organe de masini si|
|    |      INDUSTRIALIZAREA |constructii si           |mecanisme              |
|    |      LEMNULUI         |transporturi forestiere  |(2) Desen tehnic si de |
|____|                       |_________________________|specialitate (domeniul |
| 74.|                       |Operator la fabricarea   |industria lemnului -   |
|    |                       |produselor semifinite din|2.c.)                  |
|    |                       |lemn                     |                       |
|____|                       |_________________________|                       |
| 75.|                       |Operator la fabricarea   |                       |
|    |                       |produselor finite din    |                       |
|    |                       |lemn                     |                       |
|____|                       |_________________________|_______________________|
| 76.|                       |Operator la fabricarea   |(1) Chimia lemnului    |
|    |                       |celulozei si hartiei     |(2) Desen tehnic si de |
|    |                       |                         |specialitate (domeniul |
|    |                       |                         |industria lemnului -   |
|    |                       |                         |2.c.)                  |
|____|                       |_________________________|_______________________|
| 77.|                       |Mecanic intretinere si   |(1) Organe de masini si|
|    |                       |reparare utilaje si      |mecanisme              |
|    |                       |instalatii pentru        |(2) Desen tehnic si de |
|    |                       |exploatarea si           |specialitate (domeniul |
|    |                       |industrializarea lemnului|mecanic - 2.a.)        |
|____|_______________________|_________________________|_______________________|
| 78.|I.11. TRANSPORTURI     |Electromecanic vagoane   |(1) Masini, aparate,   |
|____|                       |_________________________|actionari si           |
| 79.|                       |Electromecanic locomotive|automatizari electrice |
|____|                       |_________________________|(2) Masurari electrice |
| 80.|                       |Electromecanic auto      |si electronice         |
|____|                       |_________________________|                       |
| 81.|                       |Electrician instalatii   |                       |
|    |                       |fixe de tractiune        |                       |
|    |                       |electrica                |                       |
|____|                       |_________________________|                       |
| 82.|                       |Electromecanic utilaje   |                       |
|    |                       |terasamente si cale      |                       |
|____|                       |_________________________|                       |
| 83.|                       |Electrician nave         |                       |
|____|                       |_________________________|_______________________|
| 84.|                       |Electromecanic           |(1) Componente si      |
|    |                       |telecomenzi feroviare    |circuite electronice   |
|____|                       |_________________________|(2) Masurari electrice |
| 85.|                       |Electromecanic           |si electronice         |
|    |                       |comunicatii feroviare    |                       |
|____|                       |_________________________|_______________________|
| 86.|                       |Motorist nave            |(1) Marinarie          |
|____|                       |_________________________|(2) Desen tehnic si de |
| 87.|                       |Marinar                  |specialitate (domeniul |
|    |                       |                         |mecanic - 2.a.)        |
|____|                       |_________________________|_______________________|
| 88.|                       |Constructor cai ferate   |(1) Materiale de       |
|____|                       |_________________________|constructii            |
| 89.|                       |Constructor de drumuri si|(2) Desen tehnic si de |
|    |                       |poduri                   |specialitate (domeniul |
|    |                       |                         |constructii - 2.d.)    |
|____|_______________________|_________________________|_______________________|
| 90.|I.12. POSTA SI         |Electronist              |(1) Componente si      |
|    |      TELECOMUNICATII  |telecomunicatii          |circuite electronice   |
|    |                       |                         |(2) Masurari electrice |
|    |                       |                         |si electronice         |
|____|                       |_________________________|_______________________|
| 91.|                       |Operator P.T.T.R.        |(1) Exploatare posta si|
|    |                       |                         |telecomunicatii        |
|    |                       |                         |(1) Organizarea        |
|    |                       |                         |P.T.T.R.               |
|____|_______________________|_________________________|_______________________|
| 92.|I.13. INDUSTRIE        |Operator in morarit si   |(1) Biochimie          |
|    |      ALIMENTARA       |panificatie              |(2) Materii prime si   |
|____|                       |_________________________|materiale folosite in  |
| 93.|                       |Operator in industria    |industria alimentara   |
|    |                       |alimentara extractiva    |                       |
|____|                       |_________________________|                       |
| 94.|                       |Operator in industria    |                       |
|    |                       |alimentara fermentativa  |                       |
|____|                       |_________________________|                       |
| 95.|                       |Operator in industria    |                       |
|    |                       |carnii, laptelui si      |                       |
|    |                       |conservelor              |                       |
|____|                       |_________________________|_______________________|
| 96.|                       |Mecanic frigotehnist     |(1) Organe de masini si|
|____|                       |_________________________|mecanisme              |
| 97.|                       |Mecanic exploatare,      |(2) Desen tehnic si de |
|    |                       |intretinere si reparare  |specialitate (domeniul |
|    |                       |masini si utilaje din    |mecanic - 2.a.)        |
|    |                       |industria alimentara     |                       |
|____|                       |_________________________|_______________________|
| 98.|                       |Automatist exploatare,   |(1) Componente si      |
|    |                       |intretinere si reparare  |circuite electronice   |
|    |                       |echipamente din industria|(2) Masurari electrice |
|    |                       |alimentara               |si electronice         |
|____|_______________________|_________________________|_______________________|
| 99.|I.14. INDUSTRIE USOARA |Filator                  |(1) Materii prime si   |
|____|                       |_________________________|materiale din industria|
|100.|                       |Tesator                  |usoara textile/pielarie|
|____|                       |_________________________|(2) Desen tehnic si de |
|101.|                       |Finisor produse textile  |specialitate (domeniul |
|____|                       |_________________________|industrie usoara -     |
|102.|                       |Tricoter                 |2.b.)                  |
|____|                       |_________________________|                       |
|103.|                       |Confectioner imbracaminte|                       |
|    |                       |din tesaturi si tricoturi|                       |
|____|                       |_________________________|                       |
|104.|                       |Confectioner produse din |                       |
|    |                       |piele si inlocuitori     |                       |
|____|                       |_________________________|_______________________|
|105.|                       |Mecanic intretinere si   |(1) Organe de masini si|
|    |                       |reparare masini si       |mecanisme              |
|    |                       |utilaje din industria    |(2) Desen tehnic si de |
|    |                       |usoara                   |specialitate (domeniul |
|    |                       |                         |mecanic - 2.a.)        |
|____|_______________________|_________________________|_______________________|
|106.|I.15. POLIGRAFIE       |Poligraf                 |(1) Organe de masini si|
|____|                       |_________________________|mecanisme              |
|107.|                       |Mecanic intretinere si   |(2) Desen tehnic si de |
|    |                       |reparare masini si       |specialitate (domeniul |
|    |                       |utilaje din industria    |mecanic - 2.a.)        |
|    |                       |poligrafica              |                       |
|____|                       |_________________________|_______________________|
|108.|                       |Operator in tehnici      |(1) Introducere in arta|
|    |                       |cinematografice          |si tehnica             |
|    |                       |                         |cinematografiei        |
|    |                       |                         |(2) Componente si      |
|    |                       |                         |circuite electronice   |
|____|_______________________|_________________________|_______________________|
|109.|I.16. GOSPODARIRE APE  |Agent hidrotehnic        |(1) Hidrotehnica si    |
|____|                       |_________________________|gospodarirea apelor    |
|110.|                       |Hidrometrist             |(2) Desen tehnic si de |
|    |                       |                         |specialitate (domeniul |
|    |                       |                         |constructii - 2.d.)    |
|____|                       |_________________________|_______________________|
|111.|                       |Observator meteorolog    |(1) Meteorologie       |
|    |                       |                         |generala               |
|    |                       |                         |(2) Desen tehnic si de |
|    |                       |                         |specialitate (domeniul |
|    |                       |                         |mecanic - 2.a.)        |
|____|                       |_________________________|_______________________|
|112.|                       |Laborant analize         |(1) Hidrotehnica si    |
|    |                       |hidrochimice si          |gospodarirea apelor    |
|    |                       |hidrobiologice pentru    |(2) Desen tehnic si de |
|    |                       |protectia calitatii apei |specialitate (domeniul |
|    |                       |si aerului               |mecanic - 2.a.)        |
|____|                       |_________________________|_______________________|
|113.|                       |Constructor lucrari de   |(1) Materiale de       |
|    |                       |gospodarirea apelor      |constructii            |
|    |                       |                         |(2) Desen tehnic si de |
|    |                       |                         |specialitate (domeniul |
|    |                       |                         |constructii - 2.d.)    |
|____|                       |_________________________|_______________________|
|114.|                       |Electromecanic statii de |(1) Masini, aparate,   |
|    |                       |pompare; alimentari cu   |actionari si           |
|    |                       |apa si canalizari        |automatizari electrice |
|    |                       |                         |(2) Masurari electrice |
|    |                       |                         |si electronice         |
|____|_______________________|_________________________|_______________________|
|115.|II. LICEE AGRICOLE     |Agronom                  |(1) Agrotehnica        |
|____|                       |_________________________|(2) Tractoare si masini|
|116.|                       |Horticultor              |agricole               |
|____|                       |_________________________|                       |
|117.|                       |Fermier agromontan       |                       |
|____|                       |_________________________|                       |
|118.|                       |Agent protectia plantelor|                       |
|____|                       |_________________________|_______________________|
|119.|                       |Zootehnist               |(1) Anatomia si        |
|____|                       |_________________________|fiziologia animalelor  |
|120.|                       |Veterinar                |domestice              |
|    |                       |                         |(2) Igiena alimentatiei|
|    |                       |                         |animalelor domestice   |
|____|                       |_________________________|_______________________|
|121.|                       |Apicultor-sericicultor   |(1) Anatomie si        |
|    |                       |                         |fiziologia albinei     |
|    |                       |                         |(2) Baza melifera si   |
|    |                       |                         |sericicola             |
|____|                       |_________________________|_______________________|
|122.|                       |Topograf pentru          |(1) Topografie generala|
|    |                       |agricultura              |(2) Desen tehnic si de |
|    |                       |                         |specialitate (domeniul |
|    |                       |                         |topografie - 2.e.)     |
|____|                       |_________________________|_______________________|
|123.|                       |Contabil, planificator,  |(1) Managementul       |
|    |                       |statistician in          |economia si organizarea|
|    |                       |agricultura              |productiei in          |
|    |                       |                         |agricultura            |
|    |                       |                         |(2) Contabilitate      |
|____|                       |_________________________|_______________________|
|124.|                       |Mecanic agricol          |(1) Organe de masini si|
|____|                       |_________________________|mecanisme              |
|125.|                       |Mecanic instalatii si    |(2) Desen tehnic si de |
|    |                       |utilaje zootehnice       |specialitate (domeniul |
|____|                       |_________________________|mecanic - 2.a.)        |
|126.|                       |Mecanic imbunatatiri     |                       |
|    |                       |funciare si terasamente  |                       |
|____|_______________________|_________________________|_______________________|
|127.|III. LICEE SILVICE     |Silvicultor              |(1) Dendrologie si     |
|    |                       |                         |dendrometrie           |
|    |                       |                         |(2) Topografie generala|
|____|_______________________|_________________________|_______________________|
|128.|IV.1. COMERT           |Comerciant-merceolog     |(1) Organizarea        |
|____|                       |_________________________|activitatii unitatilor |
|129.|                       |Vitrinier-decorator      |comerciale             |
|    |                       |                         |(2) Merceologie        |
|____|_______________________|_________________________|_______________________|
|130.|IV.2. FINANTE-         |Contabil-statistician    |(1) Organizarea        |
|    |      CONTABILITATE    |                         |activitatilor economice|
|    |                       |                         |(2) Contabilitate      |
|____|_______________________|_________________________|_______________________|
|131.|IV.3. ALIMENTATIE      |Lucrator in alimentatia  |(1) Organizarea        |
|    |      PUBLICA SI TURISM|publica                  |unitatilor de          |
|    |                       |                         |alimentatie publica    |
|    |                       |                         |(2) Tehnica servirii   |
|    |                       |                         |consumatorului         |
|____|                       |_________________________|_______________________|
|132.|                       |Lucrator in turism       |(1) Organizarea si     |
|    |                       |                         |conducerea activitatii |
|    |                       |                         |de turism              |
|    |                       |                         |(2) Tehnologia         |
|    |                       |                         |serviciilor hoteliere  |
|____|_______________________|_________________________|_______________________|
|133.|IV.4. ADMINISTRATIE    |Lucrator in administratie|(1) Organizarea        |
|    |      PUBLICA SI       |si servicii              |administrativa a       |
|    |      SERVICII         |                         |institutiilor          |
|    |                       |                         |(2) Drept              |
|____|_______________________|_________________________|_______________________|
|134.|V. LICEE DE METROLOGIE |Metrolog                 |(1) Metrologie         |
|    |                       |                         |(2) Desen tehnic si de |
|    |                       |                         |specialitate (domeniul |
|    |                       |                         |mecanic   2.a.)        |
|____|_______________________|_________________________|_______________________|