Dosar nr. 1952/109/2008
R O M Â N I A
TRIBUNALUL ARGES
SECTIA PENALA
SENTINTA PENALA NR. 268
Sedinta publica de la 16 Iulie 2009
Completul compus din:
PRESEDINTE M. N.
Grefier E. E. C.
Parchetul de pe lânga Tribunalul Arges este reprezentat de procuror D. T.
S-a luat în examinare, pentru solutionare în prima instanta, cauza penala privind pe inculpatul C. I. N. fiul lui (...), nascut la data de (...) în (...), domiciliat în orasul (...), trimis în judecata prin rechizitoriu Parchetului de pe lânga Tribunalul Arges nr. 84/P/2008 pentru savârsirea infractiunii prev.si ped. de art. 215 alin. 1-3 si 5 Cod pen, parte civila fiind SC M. MG S.R.L, iar parti responsabile civilmente S.C. S. I. SRL si S.C. R. S. SRL
La apelul nominal facut în sedinta publica, au lipsit partile.
Procedura legal îndeplinita.
S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta, dupa care:
Dezbaterile de fond asupra cauzei de fata au avut loc la data de 07 iulie 2009 si au fost consemnate în încheierea de sedinta de la acea data care face parte integranta din prezenta sentinta penala.
T R I B U N A L U L
Prin rechizitoriul cu nr 84/P/2008 al Parchetului de pe lânga Tribunalul Arges, a fost trimis în judecata, în stare de libertate, inculpatul C. I. N. , pentru savârsirea infractiunii prev de art 215 alin 1-3 si 5 Cod penal .
S-a retinut în cuprinsul actului de sesizare a instantei ca, SC. M. MG. S.R.L. Câmpulung a formulat plângere penala împotriva societatilor SC. S. I. SRL , SC. R. S. SRL Brasov si a învinuitului C. I. N. ,administrator la ambele societati întrucât în relatiile comerciale cu partea vatamata a completat si predat fila CEC (...), în valoare de 500 mii RON, proviziune pe care nu o avea la momentul scrierii , nici la scadenta , aspect necunoscut de partea vatamata care nu ar fi facut prestatia ce i-a provocat prejudiciul.
În fapt , s-au stabilit urmatoarele :
În anul 2004, SC. M. MG. S.R.L. Câmpulung , achizitionând fabrica de matrite a fostei SC A. SA , a continuat activitatea de profit principala , constând în executarea de scule de ambutisare pentru industria automobilelor, de regula pentru beneficiarii externi (Italia), activitatea de comert exterior desfasurându-se practic prin intermediul unui " exportator " , SC. S. I. Brasov , care identifica beneficiarul, aviza calitatea marfii, facea expeditia si achita pretul producatorului .
În perioada 2004-2005 , relatiile comerciale dintre SC. M. MG. S.R.L. . Câmpulung si SC. S. I. Brasov s-au desfasurat în baza contactului de prestari servicii nr. 32/2004 si practicii vechi existente , însa exportatorul a ramas dator producatorului importante sume de bani din livrari anterioare, motivul invocat fiind acela ca beneficiarul italian nu ar fi achitat integral marfurile livrate .
La 27 si 28.01.2005, între SC. M. MG. S.R.L. . Câmpulung si SC. S. I. Brasov se încheie anexele 9 si 10 la contractul nr. 32/2004 , pentru confectionarea de stante si matrite, utilizator fiind doua firme italiene , urmând ca produsele sa fie confectionate pâna la finele anului 2005, însa solicitând predarea acestora la SC. S. I. Brasov, sub pretextul reverificarii tehnice, învinuitul a fost refuzat de reprezentantii SC. M. MG. S.R.L. . Câmpulung pentru neachitarea datoriilor mai vechi.
În consecinta, acesta a conceput un plan de inducere în eroare a partii vatamate si sub motivul ca în acel moment " are problemele cu Finantele Publice" ,împreuna cu reprezentantii SC. M. MG. S.R.L. . Câmpulung au convenit si întocmit procesul verbal de compensare nr. 17.01.2006 ( fila 28) ,din care rezulta ca SC R. S. S.R.L. Brasov, unde era administrator unic , va achita catre SC. M. MG. S.R.L. . Câmpulung suma de 500 mii RON, pentru SC. S. I. Brasov, cu fila CEC (...), cu termen scadent la 25.01.2006.
La aceeasi întâlnire a fost înmânata si acea fila CEC , completata integral cu toate datele si stampilata de catre SC R. S. S.R.L. Brasov, mai putin termenul de scadenta , prevazut însa în protocol.
S-a urmarit astfel si s-a realizat introducerea , în relatiile comerciale dintre cei doi parteneri , a unei societati comerciale (SC R. S. SRL) care nu era parte în contactul comercial si evident efectuarea prestatiei de catre partea vatamata care, de îndata , a facut si lucrarile solicitate, ceea ce constituia si scopul urmarit.
Ulterior s-a dovedit ca SC S. I. SRL se afla în interdictie de a emite fila CEC în perioada 27.04.2005- 27.04.2006 (f.33), societatea era data în judecata în Italia, pentru ca încasase în avans pretul unor livrari ce nu se efectuasera , iar SC R. S. SRL avea la 17.01.2006 un credit de 1,97 RON.
Aceste date evident nu au fost cunoscute de partea vatamata, pentru ca nu ar mai fi facut prestatia si nu ar fi încercat prejudiciul în suma de 500 mii RON, suma neîncasata nici în prezent .
În perioada urmatoare încheierii protocolului, învinuitul le-a cerut reprezentantilor partii vatamate sa nu introduca fila CEC în banca , sub pretextul ca va achita imediat cu ordin de plata, a reusit un timp sa-i mentina în aceasta stare , pentru ca în final , la 25.10.2006, când s-a introdus CEC-ul în banca , sa se constate ca nu exista proviziunea necesara nici la data scrierii CEC-ului si nici la termenul scadent.
Rezulta asadar,savârsirea de catre C. I. N. a infractiunii prev. de art. 215 alin-1-3 si 5 C.pen. întrucât a actionat pentru a induce si mentine în eroare partenerii de afaceri, în cazul de fata SC M. SA Câmpulung , cu privire la solvabilitatea si credibilitatea financiara a societatii pe care o administra , mijloacele frauduloase folosite fiind protocolul din 17.01.2006 si fila CEC mai sus mentionata , în care s-a înscris fictiv o proviziune pe care nu avea , iar inducerea în eroare tine de esenta infractiunii de înselaciune , în toate formele ei.
Învinuitul C. I. N. s-a aparat constant în a sustine ca a emis fila CEC ca o garantie ca va achita contravaloarea marfurilor livrate si ca partea vatamata ar fi cunoscut situatia financiara a firmelor sale, astfel ca, potrivit practicii judecatoresti , fapta lui s-ar încadra în prevederile art. 84 alin.1 pct.2 din Legea nr. 59/1934.
Apararea învinuitului este deconstruita de însasi ratiunea formularii plângerii penale si care a constituit si mobilul neîntelegerilor dintre ele doua societati , si anume ca, având datorii mai vechi , învinuitul nu mai prezenta credibilitatea pentru a se face alte livrari pe datorie, iar prin refuzul livrarii marfurilor s-a urmarit atât achitarea marfurilor vechi , cât si plata livrarilor recente.
Pe alta parte , în protocol nu s-a facut recuperat nici pâna în prezent ,desi prin sentinta comerciala nr. 389/C/05.05.2007 a Tribunalului Comercial Arges ,debitoarea SC S. I. SRL a fost somata sa achite suma restanta.
Examinând materialul probator administrat în cele doua faze ale procesului penal, instanta retine urmatoarea situatie de fapt:
Între SC M. MG SRL si SC S. I. SRL administrata de inculpat existau relatii comerciale din anul 2004, încheindu-se în acest sens contractul de prestari servicii nr 32/2004 ( fila 9 vol 1 dosar up ), în baza caruia prima societate livra catre cea administrata de inculpatul C. diverse piese pentru industria automobilelor.
Pe parcursul derularii acestui contract au aparut însa probleme legate de faptul ca SC S. I. SRL a ramas restanta în mai multe rânduri la plata livrarilor efectuate de SC M. MG SRL.
La 27.01.2005 si 28.01.2005, s-au întocmit anexele 9 si 10 la contractul nr. 32/2004 , ( filele 15,16 dosar up) în vederea confectionarii de stante si matrite, utilizator fiind doua firme italiene , produsele urmând a fi confectionate de SC M. MG SRL pâna la finele anului 2005.
Deoarece SC. S. I. SRL avea datorii catre producator, acesta din urma a refuzat predarea produselor mentionate în anexele 9 si 10 la contractul nr. 32/2004 ,iar motivul a fost adus la cunostinta exportatorului.
Pentru a determina societatea producatoare sa livreze acele produse, inculpatul s-a angajat sa achite din datoriile restante si totodata sa faca plata pieselor ce urmau a fi livrate, fiind întocmit în acest sens un protocol de compensare în data de 17.01.2006 (fila 30 vol 1 dosar up).
În acest protocol s-a prevazut ca SC R. S. SRL, firma administrata de inculpat, urma sa preia datoria pe care SC S. o avea catre SC. M. MG. S.R.L. datorie ce avea sa fie achitata printr-o fila cec emisa de inculpatul Ciorba ,pentru suma de 500.000. lei, fila completata integral cu toate datele si stampilata de catre SC R. S. S.R.L. Brasov, mai putin termenul de scadenta , prevazut însa în protocol ca fiind 25.01.2006. Fila cec a fost înmânata de inculpat reprezentantilor SC. M. MG. S.R.L. .
S-a recurs la aceasta modalitate de plata deoarece la acea data SC S. era în interdictie bancara, conform adresei de la fila 35 dosar up.
Totodata în agreementul din data de 6.02.2006, prin care s-a constatat plata pentru livrarea produselor executate de SC M. conform anexelor 9,10, ( fila 27 dosar up), s-a consemnat ca diferenta de 70400 euro din datoria restanta urmeaza a fi acoperita cu fila CEC emisa de SC R. S. SRL.
În perioada urmatoare încheierii protocolului, s-a încercat de catre reprezentantii SC Montana recuperarea acestei creante, însa inculpatul le-a cerut acestora sa nu introduca fila CEC în banca , sub pretextul ca va achita imediat cu ordin de plata iar în final , la 25.10.2006, când s-a introdus cecul în banca , sa se constate ca nu exista proviziunea necesara nici la data scrierii cecului si nici la termenul scadent.
Fata de situatia de fapt retinuta tribunalul apreciaza ca încadrarea juridica corecta a faptelor inculpatului este cea prev. de art 215 alin 1,3,4,5 Cod penal, asa încât va dispune în baza art 334 Cod pr pen schimbarea încadrarii juridice a faptei .
Astfel în speta de fata este vorba de o actiune de inducere în eroare exercitata de catre inculpatul C. N. asupra reprezentantilor partii civile, pentru a-i determina pe acestia sa îi livreze marfa produsa în baza celor doua anexe la contractul initial, pentru a o livra mai departe beneficiarului extern, in scopul obtinerii unui folos material.
Inducerea in eroare s-a concretizat prin aceea ca inculpatul s-a angajat sa achite datoriile restante pe care le avea fata de aceasta societate, stiind ca numai în acest mod va determina partea civila sa livreze produsele respective, alegând ca modalitate de plata a acestora emiterea unei file cec, cunoscând ca în acel moment nu are disponibil suficient în cont, aspect ce nu a fost adus la cunostinta reprezentantilor partii civile.
.Sustinerea inculpatului în sensul ca fila cec a fost lasata ca si garantie nu poate fi primita, în contextul în care producatorul a conditionat livrarea pieselor de plata imediata a datoriilor restante, situatie de care inculpatul a stiut sa profite din plin.
De altfel în protocolul de compensare ca si în agreementul din 6.02.2009 se consemneaza ca fila CEC urmeaza sa achite datoriile restante si nu este lasata ca si garantie aspect confirmat si de martorii F. C. , B. G. , T. I. L. ( f 53 , 54, 69 dosar instanta)
Un alt argument în sensul ca fila cec nu a fost lasata ca o garantie îl constituie faptul ca infractiunea prev de art 215 alin 4 Cod penal se comite între subiecti calificati, vizând comertul si activitatea bancara. Derularea acestor activitati presupune buna credinta si încredere între parteneri, corelata cu respectarea scopului în care a fost creat si reglementat cecul, ca instrument de plata care suplineste operatiunile în numerar, în mod contrar creându-se posibilitatea utilizarii cecului ca instrument de garantie si de fraudare, desi el a fost conceput ca mijloc de plata.
Împrejurarea ca datoria nu a putut fi achitata din cauza beneficiarilor externi nu poate fi , în opinia instantei ,cauza exoneratoare de raspundere, în conditiile în care textul de lege incrimineaza emiterea unui CEC în conditiile în care emitentul stie ca la acea data nu are suficient disponibil în cont . De altfel, inculpatul stia ca firmele pe care le administreaza au probleme financiare, SC S. aflîndu-se în interdictie bancara iar SC Romp Stamp având o suma infima în cont la data emiterii cecului, aceste cauze fiind deci preexistente protocolului din 17.01.2006 si nu ulterioare acestui moment.
Singura martora care confirma sustinerile inculpatului, în sensul ca fila cec a fost lasata drept garantie este S. K., martor care nu a fost de fata la discutiile purtate de inculpat cu reprezentantii societatii producatoare si doar a relatat cele spuse de C. N.
De asemenea, se constata ca inculpatul a indus în eroare pe reprezentantii SC M. cu prilejul executarii contractului nr 32/2004, asigurându-i ca plata datoriilor restante si a unei parti a marfurilor confectionate conform anexelor nr 9, 10 ale acestui contract este garantata, emitând o fila cec în conditiile mai sus aratate, fara aceasta eroare producatorul nu ar mai fi executat contractul ,în sensul ca ar fi refuzat livrarea produselor, conditii în care fapta inculpatului se încadreaza si în disp art 215 alin3 cod penal
Având în vedere cuantumul sumei cu care a fost prejudiciata partea civila instanta constata ca fapta se încadreaza si în disp art 215 alin 5 Cod penal.
În ceea ce priveste încadrarea juridica data de procuror se constata ca aceasta este eronata
Astfel nu au fost retinute disp art 215 alin 4 Cod penal, desi era vorba despre emiterea unui cec fara acoperire, în schimb s-au retinut disp art 215 alin 2 Cod penal care prevad înselaciunea savârsita prin nume sau calitati mincinoase ori alte mijloace frauduloase.
Din acest text de lege reiese ca pentru existenta acestei forme agravante este necesar ca fila cec sa fi fost emisa de catre o persoana care nu este legal împuternicita sa semneze un asemenea instrument de plata , sa nu aiba nicio calitate în societatea în numele careia a fost emisa fila cec etc, ceea ce nu este cazul în speta deoarece inculpatul, fiind administrator al SC R. S., avea dreptul de a emite file cec. Împrejurarea ca nu avea disponibil suficient în cont la data emiterii cecului, nu conduce la concluzia ca acest instrument de plata este un mijloc fraudulos, alin4 referindu-se la cu totul alte situatii ( ex folosirea unui înscris fals, exercitarea fara drept a unei profesii, emiterea unui cec fara acoperire ce fusese anterior declarat de titular ca fiind furat, etc)
Având în vedere ca instrumentul de plata este valabil, fiind emis cu respectarea dispozitiilor Legii 59/1934 , constituind de altfel si titlu executoriu, instanta nu poate dispune anularea acestuia, neexistând o falsificare totala sau partiala a acestuia iar în prezenta cauza el este titlu valabil.
Pentru aceleasi motive nu se poate retine, asa cum a facut procurorul prin rechizitoriu, ca protocolul din 17.01.2009 este un mijloc fraudulos, deoarece acesta cuprinde si manifestarea de vointa a reprezentantilor societatii partenere ,în sensul ca sunt de acord ca plata datoriilor restante sa fie platite cu cecul emis de inculpat.
Prin urmare, încadrarea juridica corecta este cea prev de art 215 alin 1, 3, 4 si 5 Cod penal.
În ceea ce priveste cererea formulata de inculpat, de restituire a cauzei la parchet pentru refacerea urmaririi penale, instanta constata ca s-a mai pronuntat cu privire la o astfel de solicitare la termenul de judecata din data de 14.10.2008.
Asa cum am aratat, împrejurarea ca inculpatul a fost cercetat si pentru infractiunea prev de art 84 pct 2,3 din Legea 59/1934 iar trimiterea în judecata a operat doar pentru infractiunea prev de art 215 alin 1-3, 5 Cod pen, nu impune trimiterea cauzei la parchet pentru refacerea urmaririi penale.
În urma cercetarilor efectuate s-a constatat de catre procuror, ca fapta în materialitatea sa se încadreaza în disp art 215 ceea ce exclude retinerea în acelasi timp a infractiunii prev de art art 84 pct 2,3 din Legea 59/1934, dispunând în consecinta trimiterea în judecata doar pentru prima infractiune.
Având în vedere cele mai sus expuse, instanta va aplica inculpatului pedeapsa închisorii care sa corespunda scopului acesteia , definit prin art 52 din codul penal, prin observarea criteriilor generale de individualizare prev de art 72 Cod penal.
Sub acest aspect, instanta retine pericolul social al infractiunii, reflectat în limitele de pedeapsa stabilite de legiuitor, conduita buna a inculpatului înainte de savârsirea infractiunii, relevante fiind în acest sens lipsa antecedentelor penale ale acestuia, aspecte care îndreptatesc instanta sa faca aplicarea în cauza a disp art 74-76 Cod penal..
Cât priveste modalitatea de executare, în raport de criteriile anterior mentionate si apreciind ca scopul pedepsei va putea fi atins chiar fara executarea acesteia, va dispune, conform art 86/1 Cod penal, suspendarea executarii pedepsei aplicate, sub supravegherea Serviciului de Probatiune de pe lânga Tribunalul Satu Mare, pe un termen de încercare de 6 ani stabilit conform art. 862 Cod penal.
În baza art. 86/3 alin. 1 Cod penal pe durata termenului de încercare condamnatul trebuie sa se supuna urmatoarelor masuri de supraveghere:
- sa se prezinte lunar la Serviciul de Probatiune de pe lânga Tribunalul Satu Mare;
- sa anunte în prealabil orice schimbare de domiciliu, resedinta sau locuinta si orice deplasare care depaseste 8 zile, precum si întoarcerea;
- sa comunice si sa justifice schimbarea locului de munca;
- sa comunice informatii de natura a putea fi controlate, mijloacele lui de existenta.
În baza art. 359 Cod procedura, penala va pune în vedere inculpatului dispozitiile art. 86/4 Cod penal si art. 83 Cod penal privind revocarea suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere.
Sub aspectul laturii civile se constata ca partea vatamata SC M. s-a constituit parte civila în procesul penal cu suma de 498.859,48 lei despagubiri civile reprezentând suma neachitata conform filei cec.
Având în vedere principiul repararii integrale a prejudiciului va obliga inculptaul în solidar cu partea responsabila civilmente SC R. S. la plata sumei de 498.859,48 lei despagubiri civile. Desi initial s-a dispus introducerea în cauza ca parte responsabila civilmente a SC S. SRL Brasov se constata ca inculpatul a emis cecul în calitate de administrator al SC R. S. asa încât doar aceasta societate poate fi obligata alaturi de inculpat, la repararea prejudiciului.
În baza art.191 alin. 1 si 3 Cod procedura penala va obliga inculpatul în solidar cu partea responsabila civilmente la plata sumei de 1700 lei cheltuieli judiciare catre stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTARASTE
Respinge cererea formulata de inculpatul C. I. N. fiul lui (...), nascut la data de (...) în (...), domiciliat în orasul (...) privind restituirea cauzei la Parchetul de pe lânga Tribunalul Arges în vederea refacerii urmaririi penale.
Respinge cererea de schimbare a încadrarii juridice a faptei din infractiunea prevazuta de art. 215 alin. 1-3 si 5 Cod penal în infractiunea prevazuta de art. 84 alin. 1 si 2 din Legea 59/1934.
În baza art. 334 Cod procedura penala, schimba încadrarea juridica a faptei ce a fost retinuta în sarcina inculpatului prin rechizitoriu, din infractiunea prevazuta de art. 215 alin. 1-3 si 5 Cod penal, în infractiunea prevazuta de art. 215 alin. 1, 3, 4 si 5 Cod penal.
În baza art. 215 alin. 1, 3, 4, 5 Cod penal, cu aplicarea art. 74 lit. a-c Cod penal raportat la art. 76 alin. 1 litera a si alin. 2 Cod penal, condamna pe inculpatul C. I. N. , la pedeapsa de 4 ani închisoare si 1 an interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 lit. a, b Cod penal.
În baza art. 86/1 Cod penal dispune suspendarea executarii pedepsei aplicate, sub supravegherea Serviciului de Probatiune de pe lânga Tribunalul Satu Mare, pe un termen de încercare de 6 ani stabilit conform art. 862 Cod penal.
În baza art. 86/3 alin. 1 Cod penal pe durata termenului de încercare condamnatul trebuie sa se supuna urmatoarelor masuri de supraveghere:
- sa se prezinte lunar la Serviciul de Probatiune de pe lânga Tribunalul Satu Mare;
- sa anunte în prealabil orice schimbare de domiciliu, resedinta sau locuinta si orice deplasare care depaseste 8 zile, precum si întoarcerea;
- sa comunice si sa justifice schimbarea locului de munca;
- sa comunice informatii de natura a putea fi controlate, mijloacele lui de existenta.
În baza art. 359 Cod procedura, penala pune în vedere inculpatului dispozitiile art. 86/4 Cod penal si art. 83 Cod penal privind revocarea suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere.
Admite actiunea civila formulata de partea civila SC M. MG SRL si obliga pe inculpat în solidar cu partea responsabila civilmente SC R. SRL Brasov la plata sumei de 498.859,48 lei despagubiri civile.
În baza art.191 alin. 1 si 3 Cod procedura penala obliga inculpatul în solidar cu partea responsabila civilmente la plata sumei de 1700 lei cheltuieli judiciare catre stat.
Cu apel în 10 zile de la pronuntare pentru inculpat, partea civila si Ministerul Public si de la comunicare pentru partea responsabila civilmente.
Pronuntata în sedinta publica azi, 16 Iulie 2009, la Tribunalul Arges - Sectia Penala.
Presedinte,
M. N.
Grefier,
E. E. C.????
8