Prin sentinta civila nr. 276 din 17 martie 2008, pronuntata de Judecatoria Gheorgheni în dosarul nr. 436/234/2007, s-a admis exceptia prescrierii dreptului material la actiune al reclamantilor, invocata de S.C. BTT SA Bucuresti si exceptia inadmisibilitatii actiunii în revendicare, invocata de S.C. BTT SA; s-a respins actiunea reclamantilor G. A. si G. A, împotriva pârâtilor Comuna Voslobeni, prin Primar, F.M, S.C. Biroul de Turism pentru Tineret SA si Comisia judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Harghita.
Prin decizia civila nr. 163 din 11 decembrie 2008, pronuntata de Tribunalul Harghita, Sectia civila în dosarul nr. 436/234/2007, s-a respins exceptia necompetentei materiale a Judecatoriei Gheorgheni, invocata în apel de apelanti si s-a respins apelul formulat de G. A. si G. A., împotriva sentintei civile nr. 276 din 17 martie 2008 a Judecatoriei Gheorgheni.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs, în termen legal, reclamantii G. A. si G. A. si au solicitat, în principal, trimiterea cauzei spre rejudecare, întrucât instanta de apel nu s-a pronuntat asupra aspectului invocat de reclamanti privind necitarea legala a comunei Voslobeni, prin Primar, pe întreg parcursul dosarului de la instanta de fond. În subsidiar, s-a solicitat modificarea în tot a deciziei atacate si pe cale de consecinta admiterea apelului, constatarea nulitatii sentintei pronuntate de Judecatoria Gheorgheni si trimiterea cauzei spre rejudecare primei instante, conform art. 297 alin. 1 Cod procedura civila, invocându-se totodata faptul ca instanta nu s-a pronuntat asupra exceptiei inadmisibilitatii actiunii în constatare, privind constatarea titlului preferabil, invocat de catre S.C. BTT SA Bucuresti. Pe fondul cauzei, s-a solicitat ca în urma desfiintarii sentintei primei instante sa se dispuna admiterea actiunii asa cum a fost formulata.
Reclamantii au invocat în drept prevederile art. 304 pct. 5,8 si 9 Cod procedura civila.
În motivarea recursului s-a aratat ca cu ocazia judecarii apelului, reclamantii au invocat ca si motiv de nulitate ale sentintei atacate faptul ca la instanta de fond la toate termenele de judecata a fost lipsa de procedura cu pârâta Comuna Voslobeni, prin Primar, întrucât instanta de fond în mod eronat a citat Primaria comunei Voslobeni. S-a mai aratat ca prin actiunea introductiva s-a solicitat citarea în calitate de pârâta a Comunei Voslobeni, neexistând identitate între Comuna Voslobeni prin Primar si Primaria comunei Voslobeni.
Desi reclamantii au invocat acest motiv de nulitate a sentintei primei instante, instanta de apel nu s-a pronuntat asupra acestei exceptii invocata la termenul din 27 noiembrie 2008, desi
judecatorii apelului au constatat personal aceasta nulitate, întrucât la termenul din 16 octombrie 2008 au hotarât citarea Comunei Voslobeni prin Primar în cadrul apelului.
Reclamantii au reiterat în recurs exceptia necitarii legale a Comunei Voslobeni prin Primar si lipsa de procedura cu aceasta parte pe toata perioada derularii procesului la instanta de fond, solicitând pentru acest motiv constatarea nulitatii sentintei judecatoriei si trimiterea cauzei spre rejudecare.
S-a invocat totodata faptul ca instanta de apel în mod gresit a respins exceptia necompetentei materiale a Judecatoriei Gheorgheni. Astfel, la termenul din 27 noiembrie 2008 reclamantii au indicat valoarea imobilului la suma de 510.000 lei (RON) iar instanta de apel nu a pus în discutia partilor valoarea indicata de catre apelanti. Contrar prevederilor legale, instanta de apel a respins aceasta exceptie raportându-se la contractul de vânzare-cumparare încheiat între S.C. B. SA si F. M, precum si la raportul de evaluare depus la instanta de fond, fara a da posibilitatea reclamantilor sa dovedeasca cele sustinute de ei , întrucât reclamantul este cel care indica valoarea obiectului în litigiu, iar raportarea instantei de apel la anumite înscrisuri datate din anul 1993, nu poate fi primita.
Reclamantii au invocat si faptul ca în mod eronat instanta de apel a retinut prin decizia atacata împrejurarea ca instanta de fond nu a schimbat temeiul juridic al cererii de chemare în judecata. Astfel, instanta de fond a caracterizat capatul de cerere privind revendicarea ca pe o cerere la care se aplica prevederile Legii nr. 10/2001, fara a pune în discutia partilor cauza cererii de chemare în judecata si cauza actiunii, aspect care este contrar principiilor disponibilitati si contradictorialitatii care guverneaza procesul civil.
Instanta de fond si cel de apel nu au retinut faptul ca imobilul în litigiu a fost vândut cu mult timp înainte de aparitia Legii nr. 10/2001 si datorita acestui fapt trebuiau comparate titlurile si nu aplicate în mod retroactiv si unilateral prevederile Legii nr. 10/2001 fara a tine cont de înscrisurile de la dosar.
S-a relevat totodata faptul ca instanta de apel în mod gresit a considerat ca prima instanta s-a pronuntat în conformitate cu prevederile legale chiar daca s-au depus anumite înscrisuri si dupa închiderea dezbaterilor.
Sustinerea instantei de apel prin care se arata ca nu actele care au fost depuse tardiv, dupa închiderea dezbaterilor, au determinat luarea solutiei de catre prima instanta , nu are suport real si este în contradictie totala cu afirmatiile instantei de fond care face referire numai la înscrisurile depuse de catre intimata dupa închiderea dezbaterilor.
În procesul civil exista obligativitatea comunicarii tuturor înscrisurilor depuse la dosarul cauzei, iar înscrisurile la care au facut referire reclamantii au fost depuse dupa închiderea dezbaterilor si nu le-au fost comunicate, iar instanta de fond s-a pronuntat pe baza acestora fara a le da posibilitatea reclamantilor sa-si formuleze apararea.
Reclamantii au mai invocat faptul ca instanta de apel în mod gresit a considerat ca Judecatoria Gheorgheni a admis în mod corect exceptia prescrierii dreptului material al actiunii introductive n baza Legii nr. 10/2001. Instanta de fond si instanta de apel au omis în mod intentionat sa arate ca temeiul de drept al actiunii este art. 480 si urm. Cod civil, iar Legea nr. 10/2001 nu poate fi aplicata retroactiv la anul 1993, când s-a înstrainat proprietatea reclamantilor.
Exceptia inadmisibilitatii actiunii în revendicare a fost admisa de catre prima instanta tot în baza Legii nr. 10/2001 însa aceasta lege nu se aplica în cazul reclamantilor, care se judeca sub imperiul legilor existente la data când li s-a luat în mod abuziv proprietatea.
În fata instantei de fond, la termenul din 19 februarie 2008, S.C. BTT SA Bucuresti a invocat exceptia inadmisibilitatii actiunii în constatare privind constatarea titlului preferabil, iar instanta de fond nu s-a pronuntat pe aceasta exceptie. Sustinerea instantei de apel prin care se arata ca acest aspect ar fi putut fi invocat eventual de catre S.C. B SA, care însa nu a declarat apel, nu poate fi primita întrucât instanta de apel avea obligatia sa constate ca instanta de fond nu s-a pronuntat pe aceasta exceptie, sa desfiinteze hotarârea apelata si sa trimita cauza spre rejudecare.
Aceleasi chestiuni au fost sustinute si în privinta motivului de apel, prin care s-a aratat ca prima instanta nu s-a pronuntat asupra exceptiei lipsei calitati procesuale active a reclamantilor invocata de catre S.C. B. SA Bucuresti prin întâmpinare. Exceptia invocata fiind o exceptie dirimanta este obligatorie pentru instanta, iar legea nu lasa la aprecierea instantei daca trebuie sa se pronunte sau nu.
Referitor la fondul cauzei, s-a aratat ca instanta de apel în mod gresit a considerat ca sentinta atacata este ferita de critici, iar apelul este neîntemeiat.
Sub acest aspect s-a precizat ca antecesorii reclamantilor de la care a fost nationalizat imobilul în litigiu în baza Decretului nr. 92/1950 faceau parte din categoria persoanelor exceptate de la nationalizare, întrucât G. A. era casnica iar G. I. era ofiter în rezerva.
Pe de alta parte, Statul Român nu si-a întabulat niciodata dreptul sau de proprietate în CF nr. 6756 Tomesti nr. top. 11206, 11207, 11210.
În mod gresit instanta de fond si cea de apel au refuzat sa admita faptul ca actiunea introductiva este întemeiata pe dispozitiile art. 480 si urm. Cod civil , omitând în mod intentionat sa arate ca reclamantii se judeca pe drept comun si nu pe lege speciala.
De asemenea, sustinerea ca dreptul reclamantilor la actiune este prescris, nu este întemeiata, întrucât dreptul de proprietate nu este supus prescriptiei extinctive.
Constatând ca Statul Român nu a avut niciodata calitatea de proprietar, nefiind întabulat în cartea funciara si ca dreptul de proprietate al antecesoarei reclamantilor nu s-a pierdut, se poate deduce ca statul nu avea vocatia transmiterii catre pârât a dreptului de proprietate asupra imobilului în litigiu. Vânzatorul S.C. BTT SA si cumparatorul Fluieras Moise au fost de rea-credinta întrucât au cunoscut faptul ca în cartea funciara terenul pe care se afla constructia edificata de antecesoarea reclamantilor, era întabulat pe numele acesteia la data întocmirii actelor de vânzare-cumparare.
La toate acestea, trebuie adaugata si prevederea din contractul de vânzare-cumparare în care se arata ca în situatia în care fostul proprietar va fi repus în drepturi, vânzatorul nu-si asuma raspunderea pentru eventualele daune.
Examinând decizia atacata prin prisma motivelor de recurs si în raport de prevederile art. 306 alin. 2 Cod procedura civila si având în vedere actele si lucrarile dosarului, instanta a retinut urmatoarele:
Prin actiunea civila înregistrata la Judecatoria Gheorgheni reclamantii G.A. si G. A. au solicitat în contradictoriu cu pârâtii Comuna Voslobeni prin Primar, F. M., S.C. B. SA Bucuresti si Comisia judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Harghita urmatoarele:
- sa se constate inaplicabilitatea Decretului nr. 90/1950 privind terenul aferent constructiei, înscris initial sub mentiunea de cota 1/3 pare, în CF 6756 Tomesti, cu nr. top 11206, 11207, 11210 si a constructiei neîntabulata initial în cartea funciara intitulata „Vila Decebal”, ambele proprietatea numitei A. G., nascuta K., situate în comuna Voslobeni-Izvorul Muresului;
- sa se constate ca imobilul, teren si constructii, descris mai sus, a fost preluat de catre Statul Român fara titlu valabil;
- sa se constate nulitatea absoluta a contractului de vânzare-cumparare nr. 98 din 7 decembrie 1993 încheiat în baza procesului verbal de adjudecare a licitatiei nr. 17 din 22 noiembrie 1993 între Biroul de Turism pentru Tineret SA Bucuresti si F. M., prin care a fost înstrainat imobilul constructie neîntabulat în cartea funciara;
- sa se constate nulitatea absoluta a titlului de proprietate nr. 23583 din 8 mai 1996 emis de Comisia judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Harghita pentru o suprafata de teren de 1347 mp atribuit numitului F.M.;
- sa se dispuna rectificarea CF 6756 Tomesti la pozitia B7, în sensul revenirii în aceasta carte funciara a corpului funciar cu nr. top 11206/1, pe numele fostului proprietar de la pozitia B+6 din aceasta carte funciara si radierea dreptului de proprietate a numitului F. M. de pe acest numar top;
- sa se dispuna rectificarea CF 8494 Tomesti cu nr. top 11206/1 teren de 1306 mp în sensul radierii dreptului de proprietate a numitului F. M. si înscrierea imobilului pe numele vechiului proprietar, antecesorul reclamantilor;
- sa se dispuna restabilirea situatiei anterioare a cartii funciare precizate prin compararea titlurilor, stabilind ca dreptul de proprietate al antecesoarei reclamantilor, dobândit prin cumparare si construire este preferabil si anterior drepturilor pârâtilor dobândit de la un neproprietar prin cumparare, cu reînscrierea dreptului de proprietate al antecesoarei reclamantilor;
- sa fie obligati pârâtii sa lase imobilul mai sus descris în deplina proprietate si linistita posesie;
- sa fie obligati pârâtii la plata cheltuielilor de judecata .
Prin actiunea dedusa judecatii reclamantii au chemat în judecata Comuna Voslobeni, prin Primar. Cu toate acestea pe parcursul judecarii cauzei, în fata prim ei instante a fost citat Primarul comunei Voslobeni, fara a se preciza daca acesta a fost citat ca reprezentant al unitatii administrativ-teritoriale, chemate în judecata, sau în alta calitate.
În apel, de asemenea, a fost citat initial în calitate de pârât Primarul comunei Voslobeni, iar la termenul din 16 octombrie 2008 s-a dispus citarea în cauza a Comunei Voslobeni, prin Primar. Instanta de apel a retinut lipsa de procedura cu aceasta parte, înca nu a clarificat daca pe parcursul judecarii cauzei în prima instanta procedura de citare a fost legal îndeplinita. Conform prevederilor art. 85 Cod procedura civila judecatorul nu poate hotarî asupra unei cereri decât dupa citarea sau înfatisarea partilor, afara numai daca legea nu dispune altfel.
Dispozitiile legale referitoare la citare au caracter imperativ, deoarece au fost prevazute pentru respectarea principiului contradictorialitatii si al dreptului la aparare, iar nerespectarea lor atrage nulitatea hotarârii pronuntate.
Având în vedere ca în speta prima instanta s-a pronuntat în contradictoriu cu Primarul comunei Voslobeni, care nu a fost citat în calitate de reprezentant al unitatii administrativ – teritorial chemata în judecata, instanta de recurs retine ca sentinta pronuntata de judecatorie este lovita de nulitate, fiind incident în cauza motivul de recurs prevazut de art. 304 pct. 5 Cod procedura civila.
Pentru aceste motive se impune casarea atât a deciziei civile pronuntate de instanta de apel, cât si a sentintei civile pronuntate de judecatorie si trimiterea cauzei spre rejudecare primei instante.
În recurs au fost invocate mai multe motive de nelegalitate a hotarârilor judecatoresti pronuntate în fazele procesuale anterioare, însa având în vedere ca nerespectarea prevederilor legale referitoare la citare primeaza, instanta de recurs apreciaza ca acestea nu se mai impun a fi analizate, urmând ca aspectele invocate de recurentii reclamanti sa fie avute în vedere cu ocazia rejudecarii cauzei.
În consecinta, în temeiul art. 312 alin. 5 Cod procedura civila curtea a admis recursul declarat de reclamanti si a casat integral decizia pronuntata de tribunal si sentinta pronuntata de judecatorie si a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la Judecatoria Gheorgheni.
În rejudecare, instanta va proceda la citarea partilor cu respectarea prevederilor legale aplicabile în materie. De asemenea, se va clarifica si valoarea imobilului în litigiu în raport de care urmeaza a se stabili competenta materiala de solutionare a cauzei, în conditiile în care reclamantii invoca o anumita valoare, iar din actele depuse la dosar rezulta o alta valoare, urmând ca sub acest aspect sa se aiba în vedere si pozitia partilor din proces. Totodata, se vor pune în discutie si se vor solutiona si celelalte aspecte invocate pe parcursul judecarii cauzei referitoare la temeiul cererii de chemare în judecata, exceptiile invocate de parti si chestiunile legate de fondul cauzei.