ÎNCHIDEREA PROCEDURII REORGANIZARII
JUDICIARE SI A FALIMENTULUI. EFECTE.
RADIEREA.
În masura în care conditiile impuse de art.130 din
Legea nr.64/1995 sunt îndeplinite, judecatorul sindic
poate dispune închiderea procedurii chiar daca nu s-a
executat înca hotarârea pronuntata în temeiul art.137 din
acelasi act normativ.
În ce priveste radierea într-o astfel de situatie, ea a
fost dispusa fara nici un suport legal si de aceea masura se
impune a fi înlaturata.
(Decizia nr.122/R-C din 18 februarie 2005)
Fata de debitoarea S.C. „H” S.R.L. Rm.Vâlcea, Tribunalul Vâlcea
a deschis procedura reorganizarii judiciare si a falimentului, iar la 24
noiembrie 2003 a dispus si trecerea la faliment, dizolvarea societatii si
numirea unui lichidator.
Pe parcursul desfasurarii procedurii s-a pronuntat o hotarâre
judecatoreasca prin care administratorul falitei a fost obligat sa plateasca
acesteia în conditiile art.124 (actual 137) din Legea nr.64/1995, suma de
51.006.527 lei.
La 3 decembrie 2004, prin sentinta nr.1147/F, acelasi judecator al
tribunalului a dispus închiderea procedurii reorganizarii judiciare si a
falimentului, radierea debitoarei si achitarea onorariului catre lichidator din
fondul prevazut de art.4 din Legea nr.64/1995, apreciind ca sunt îndeplinite
cerintele art.130 din aceasta lege.
Împotriva acestei hotarâri a formulat recurs creditoarea D.G.F.P.
Vâlcea, cale de atac ce a fost admisa de instanta de control judiciar, care a
modificat în parte sentinta în sensul înlaturarii masurii radierii cu mentinerea
însa a celorlalte dispozitii.
Curtea de Apel Pitesti a retinut pentru a statua astfel ca, potrivit
art.130 din Legea nr.64/1995, atunci când nu exista bunuri în averea
debitorului ori acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile
administrative si nici un creditor nu se ofera sa avanseze sumele
corespunzatoare, judecatorul sindic va închide procedura.
O astfel de masura este justificata de faptul ca, daca s-ar continua
o astfel de procedura, ea ar fi numai o sursa de cheltuieli administrative ce nu
pot fi acoperite prin lichidarea unor active si oricum, creditorii nu ar obtine
acoperirea, nici macar în parte, a creantelor lor. Suportarea acestor cheltuieli
din fondul special de lichidare nu are justificare legala, întrucât dispozitiile
art..4 din Legea nr.64/1995 permit folosirea acestui fond atunci când nu
exista în patrimoniul falitei „disponibilitati” banesti. Nu se are în vedere
situatia în care nu exista nici un fel de active în patrimoniul falitei, iar folosirea
fondului ar fi total neeconomic.
Legiuitorul a avut în vedere situatia în care împotriva unui
membru al organului de conducere s-a obtinut un titlu executoriu, care însa,
pentru moment nu poate fi adus la îndeplinire (de cele mai multe ori datorita
starii de insolvabilitate si a persoanei fizice) statuând ca „dupa închiderea
procedurii falimentului sumele rezultate din executarea silita vor fi depuse
într-un cont bancar distinct, la dispozitia judecatorului sindic, pentru
distribuirea acestor sume în conditiile legii” (art.140).
Este adevarat ca, de principiu, cu ocazia închiderii procedurii toate
persoanele angrenate în aceasta sunt descarcate de îndatoriri cu privire la
procedura (art.135), regula de la care exista însa exceptii, una fiind cea la care
se refera dispozitiile art.140 alin.2 din cap.IV, ce priveste tocmai raspunderea
membrilor organelor de conducere.
În ceea ce priveste radierea dispusa de judecatorul sindic, aceasta
este lipsita de suport legal. Sectiunea a 8-a privind închiderea procedurii,
reglementeaza mai multe situatii în care aceasta poate interveni, dar nu pentru
toate s-a prevazut ca o consecinta si radierea societatii. Acolo unde legiuitorul
a dorit acest lucru a mentionat-o în mod expres (art.131), iar extinderea
acestor prevederi nu are nici o justificare.
Pentru închiderea întemeiata pe dispozitiile art..130 din Legea
nr.64/1995, legiuitorul nu a prevazut ca o consecinta a acestei dispozitii si
radierea societatii, lucru absolut firesc si în concordanta cu dispozitiile art.140
alin.2 a caror aplicare ar deveni discutabila atunci când persoana juridica si-ar
înceta existenta si pentru dispozitiile de lichidare.