Înlocuirea plasamentului în regim de urgenta cu masura de protectie speciala a plasamentului. Conditia ca minorul sa fie „neglijat”, în sensul art. 56 lit. c) din Legea nr. 272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului.
Masura de protectie speciala a plasamentului, înlocuind plasamentul în regim de urgenta, se ia – printre altele – în situatia copilului neglijat, conform art.56 lit. c) din Legea nr.272/2004. Pentru a se dispune încetarea masurii de protectie speciala este necesar – potrivit art.68 si 69 din Legea nr.272/2004 – sa se constate ca au intervenit schimbari esentiale în împrejurarile ce au determinat masura, în speta ca a încetat neglijarea.
Curtea de Apel Iasi, decizia nr. 147 din 30 octombrie 2008
Tribunalul Vaslui, admitând actiunea D.G.A.S.P.C. Vaslui si înlocuind masura de protectie speciala a plasamentului în regim de urgenta pentru copilul L.M.M., cu masura plasamentului, a retinut ca din fisa de evaluare psihologica si profilul psihologic al pârâtului L.Al. ca acesta prezinta instabilitate afectiva si psihica si nu se recomanda reintegrarea copilului în familie, la tata considerându-se ca este inapt din punct de vedere psihologic.
În prezent, astfel cum rezulta din continutul planului individualizat de protectia depusa la dosarul cauzei, copilul beneficiaza de un sistem de serviciu complex asigurat de reclamanta prin reprezentantii sai, care are ca scop asigurarea unui mediu familial stabil si securizant, mentinerea si dezvoltarea legaturii cu parintii.
În urma reevaluarii cazului, reprezentantii reclamantei au identificat familia T.V. si T.M., unchii materni ai copilului, care si-au manifestat disponibilitatea de a se ocupa de cresterea si îngrijirea acestuia.
Din referatul de ancheta sociala depus la dosarul cauzei rezulta ca familia T.V. si M. dispune de conditii materiale si morale care sa asigure o crestere si dezvoltare normala ca copilului.
Din coroborarea probelor administrate în cauza tribunalul a constatat ca interesul superior al copilului, asa cum este definit de art.2 din Legea nr.272/2004, este de a beneficia în continuare de masura de protectie speciala a plasamentului.
Tatal copilului, din cauza starii de sanatate nu poate crea un climat familial corespunzator cresterii si dezvoltarii normale a copilului iar mama a plecat în strainatate si nu s-a mai interesat de copil.
Împotriva acestei sentinte a declarat recurs pârâtul L.Al. criticând-o pentru netemeinicie si sustinând ca el ofera conditii optime pentru cresterea si educarea minorului, astfel încât nu se impune masura de protectie instituita de instanta de fond.
El recunoaste ca dupa plecarea sotiei si moartea mamei sale a suferit o cadere psihica aproximativ o luna de zile, fiind dezorientat deoarece nu stia ce sa faca cu cei 2 copii.
Ulterior si-a revenit astfel încât concluziile evaluarii psihologice nu pot fi în concordanta cu realitatea si starea sa de sanatate actuala.
Apreciaza ca la acest moment este apt din punct de vedere psihic si ofera conditii materiale optime pentru crestere si educare minorului L.M.–M., nascut la 05.07.2004.
Analizând actele si lucrarile dosarului prin prisma motivelor de recurs invocate dar si a dispozitiilor legale operante în cauza, curtea a retinut ca prin dispozitia nr. 6297/3.10.2007 emisa de Directorul Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului Vaslui s-a dispus plasamentul în regim de urgenta al minorului L.M.–M. nascut la 05.07.2004, fiul lui L.An. si L.Al. la asistentul maternal profesionist B.Gh., deoarece mama era plecata în Italia, iar tatal prezenta probleme de sanatate si nu-si putea întretine copilul, iar matusa paterna C. N. nu mai putea avea grija de copil.
În prezenta cauza se solicita înlocuirea masurii plasamentului în regim urgenta cu masura plasamentului, iar recurentul cere reitegrarea copilului în familie.
Referatele efectuate si raportul de ancheta psihosociala nr. 1356/16.01.2008 atesta ca recurentul, timp de o luna de zile dupa plecarea sotiei a calatorit prin tara fara o tinta precisa, de copil ocupându-se matusa paterna C.N.
Evaluarile psihologice efectuate tatalui recurent au evidentiat impulsivitate, superficialitate, labilitate psihica, tulburare de gândire si concentrare, hiperautoevaluare, nevoia de sprijin, necesitate de compensare instabilitate afectiva si emotionala.
Recomandarile finale ale psihologilor au fost ca acesta sa fie evaluat psihiatric. S-a mentionat imposibilitatea reintegrarii copilului în familia naturala.
Minorul L.M.–M. nascut la 05.07.2004 se afla în situatia minorului neglijat astfel cum e aceasta reglementata de art. 56 lit. c) din Legea 272/2004, a constatat curtea de apel.
Si proba cu ancheta sociala efectuata de Serviciul de Asistenta Sociala din cadrul Consiliului local al municipiului Râmnicu Sarat atesta ca L.Al. sufera de depresii si varice la picioare. În cuprinsul referatului de ancheta sociala L.Al. si C.N. îsi exprima dorinta de a le fi dat minorul spre crestere si educare datorita conditiilor bune oferite de familia C., actele depuse în sustinerea recursului continând referiri doar la conditiile materiale ale acestei familii.
Instanta de recurs a retinut ca potrivit dispozitiilor art. 68 si 69 din Legea 272/2004, masurile de protectie speciala instituite de Legea 272/2004 au caracter temporar, astfel încât în ipoteza intervenirii unor schimbari evidente a împrejurarilor ce au generat aceste masuri sa se poata dispune încetarea masurii si reintegrarea copilului în familia de origine.
Articolul 2 din Legea 272/2004 stabileste cu titlu de principiu ca interesul superior al copilului va prevala în toate demersurile si deciziile care privesc copiii, întreprinse de autoritatile publice, precum si în cauzele solutionate de instantele judecatoresti.
Criteriul dupa care trebuie sa se calauzeasca instantele pentru a decide cu privire la minor este interesul acestuia.
În determinarea interesului superior al copilului minor trebuie sa se tina seama de o serie de factori, cum ar fi: posibilitatile materiale ale ocrotitorului, posibilitatile de dezvoltare fizica, morala si intelectuala pe care copilul le poate gasi la acesta, vârsta copilului, legatura de afectiune stabilita între cei doi.
Rezulta asadar, ca notiunea de interes superior al copilului, de care trebuie sa se tina seama are un caracter complex, iar instanta trebuie sa aiba în vedere întregul context situational anterior expus.
Masura de protectie speciala a fost impusa în considerarea faptului ca parintii îsi neglijau minorul, conform celor retinute anterior.
Probatoriul amplu administrat la fond cât si înscrisurile depuse în fata instantei de recurs – care atesta situatia materiala de care dispune sora recurentului – sunt de natura a crea instantei convingerea ca este în interesul superior al minorului sa se mentina masura plasamentului la familia T.V. si M., astfel cum a dispus instanta de fond, reintegrarea copilului în familia tatalui nefiind în interesul lui L.M.-M.
Curtea de apel a respins recursul, mentinând sentinta Tribunalului Vaslui.