. Plata sporului de 15% din salariul de bază pentru funcţia de bibliotecar. Admisibilitate. (art.51 alin.3 din Legea nr. 334/2002; art.6 alin.1 din Legea nr. 128/1997, art.50 alin.12)

Dosar Nr. 212 R (29.01.2008)

. Plata sporului de 15% din salariul de baza pentru functia de

bibliotecar. Admisibilitate.

(art.51 alin.3 din Legea nr. 334/2002; art.6 alin.1 din Legea nr.

128/1997, art.50 alin.12)

Potrivit art.51 alin.3 din Legea nr. 334/2002, defineste notiunea de biblioteca scolara si arata expres ca din sistemul national de biblioteci fac parte si bibliotecile scolare, astfel personalul din biblioteci care lucreaza în depozite de carte, colectii care includ bunuri ce fac parte din patrimoniul national mobil, etc. (asa cum sunt enuntate în text), beneficiaza pentru conditii periculoase sau vatamatoare, de un spor de pâna la 15% din salariul de baza, în aceasta categorie incluzându-se si personalul didactic auxiliar, Legea nr. 128/1997 fiind o lege speciala în raport cu Legea nr. 334/2002 si , în masura în care nu contine dispozitii exprese, acestea se completeaza cu norma generala în materie.

Decizia civila nr.212/R/29.01.2008

Prin sentinta civila nr. 1321 din 18 octombrie 2007 pronuntata în dosarul nr. 28390/3/2007, Tribunalul Bucuresti-Sectia a VIII-a Conflicte de Munca si Asigurari Sociale a respins exceptiile lipsei calitatii procesuale pasive a pârâtilor, ca neîntemeiate; a admis în parte actiunea formulata de reclamanta M. D. reprezentata de Sindicatul Salariatilor din Învatamântul Preuniversitar Sector 6, în contradictoriu cu pârâtii Scoala cu clasele I-VIII nr.193, Consiliul Local Sector 6, Primarul Sector 6-Institutia Primarului Sector 6 si Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti; a obligat pârâtii la plata catre reclamata a drepturilor salariale reprezentând sporul pentru conditii periculoase sau vatamatoare de munca de 15% din salariul de baza al acesteia, pentru perioada august 2004-18.10.2007,drepturi ce vor fi actualizate în functie de rata inflatiei pâna la data platii; a respins pretentiile privind plata sumelor cu acest titlu pentru viitor.

Pentru a hotarî astfel, Tribunalul Bucuresti a retinut urmatoarea situatie de fapt si de drept:

Reclamanta M. D. prin reprezentant Sindicatul Independent din Învatamântul Preuniversitar Sector 6 Bucuresti a solicitat în contradictoriu cu pârâtii Scoala cu clasele I-VIII nr.193, Consiliul Local Sector 6 Bucuresti, Primarul Sectorului 6 Bucuresti si Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti , pronuntarea unei hotarâri în baza careia pârâtii sa fie obligati la calcularea si plata drepturilor salariale neacordate reclamantei încadrata în functia didactica auxiliara de bibliotecar, reprezentând sporul pentru conditii periculoase si vatamatoare de 15% din salariul de baza, prevazut de art. 51 alin.3 din Legea nr.334/2002 republicata, cu modificarile si completarile ulterioare pe o perioada de 3 ani anterioara depunerii cererii de chemare în judecata, actualizate cu indicele de inflatie, precum si obligarea pârâtelor la calcularea si plata sporului pentru conditii periculoase si vatamatoare de 15% din salariul de baza, care fac parte din acesta, prevazut de art.51 al.3 din Legea nr.334/2002.

În motivare se arata ca salarizarea personalului didactic si didactic auxiliar este reglementata de prevederile Legii nr.128/1997, precum si de alte acte normative care reglementeaza salarizarea personalului bugetar. Bibliotecarii ocupa functii didactice auxiliare potrivit art.6 alin.1 din Legea nr.128/1997 si potrivit art.50 al.12 personalul didactic beneficiaza de premii si de alte drepturi banesti prevazute de lege si de contractul colectiv de munca.

Legea nr.334/2002 defineste notiunea de biblioteca scolara si arata expres ca din sistemul national de biblioteci fac parte si bibliotecile scolare.

Potrivit art.51 al.3 din aceasta lege, personalul din biblioteci care lucreaza în depozite de carte, colectii care includ bunuri ce fac parte din patrimoniul cultural national mobil, laboratoare de restaurare si conservare a cartii sau cei care asigura servicii de împrumut la domiciliu ori în spitale, aziluri de batrâni si în orfelinate, beneficiaza pentru conditii periculoase sau vatamatoare de un spor de pâna la 15% din salariul de baza, care fac parte din acesta.

Printre atributiile prevazute în fisa postului pentru bibliotecar sunt si activitati specifice: achizitie-casare publicatii, depozitare, catalogare, clasificare, împrumut, organizarea colectiilor, etc.

Fata de faptul ca notiunea de biblioteci include si biblioteci scolare, rezulta ca personalul didactic auxiliar din cadrul acestora beneficiaza de sporul prevazut de dispozitiile legale invocate, Legea nr. 128/1997 fiind o lege speciala în raport cu Legea nr.334/2002 si, în masura în care nu contine dispozitii exprese, aceasta se completeaza cu norma generala în materie.

În drept, cererea a fost întemeiata pe dispozitiile art. 283 al.1 lit.c Codul Muncii, art.67 Legea nr. 168/1999, art. 28 Legea nr. 54/2003, art.6, 48-80, Legea nr.128/1997, art.1,10,44 al.3 si 51 al.3 din Legea nr.334/2002 si pe OMEH 3522/2000.

Pârâtul Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti a formulat întâmpinare solicitând respingerea actiunii ca neîntemeiata. Totodata s-a solicitat suspendarea cauzei, în temeiul art. 244 al.1 c.pr.civ. pâna la solutionarea dosarului nr.1123/2/2007 aflat pe rolul CAB –Sectia a VIII-a si s-a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive.

În motivarea întâmpinarii se arata ca, în cazul bibliotecarilor, ca personal didactic auxiliar, calitatea de angajator o are unitatea de învatamânt, fara ca Inspectoratul sa aiba vreo legatura cu angajarea, remunerarea sau eliberarea din functie. Mai mult, potrivit art.167 din Legea nr.84/1995, finantarea unitatilor de învatamânt preuniversitar se face prin hotarâre a Consiliului Judetean, CGMB sau a Consiliului local, pe baza metodologiei elaborate de MEC, aprobata prin hotarâre a Guvernului si cu asistenta tehnica a inspectoratelor scolare.

Pe fondul cauzei, s-a aratat ca bibliotecarii, sunt cadre didactice auxiliare si beneficiaza de drepturile prevazute de Legea nr. 128/1997, completându-se în limitele legale cu cele negociate si stabilite prin contract colectiv unic la nivelul Inspectoratului Scolar al Municipiului Bucuresti.

Drepturile salariale se negociaza în limitele prevazute de lege, în cadrul Contractului colectiv unic la nivelul Inspectoratului Scolar. Mai mult, bibliotecarii din cadrul bibliotecilor scolare nu se încadreaza în categoriile determinate de art.51 al.3, deoarece nu lucreaza în depozite de carte care includ bunuri ce fac parte din patrimoniul cultural national mobil sau depozite de colectii. Inspectoratul nu este în masura sa aprecieze si sa determine conditiile în cadrul bibliotecilor scolare ca fiind vatamatoare si periculoase pentru a acorda sporul prevazut de art.51 al.3. Ministerul Educatiei si Cercetarii a reglementat cadrul normativ de acordare a sporului pentru conditii periculoase si vatamatoare, inclusiv pentru bibliotecarii din învatamânt prin Ordinul 3541/4.04.2006. În anexele 3a si 3b la OG nr.4/2006, în categoria sporurilor, este inclus si cel pentru conditii periculoase si vatamatoare.

În cauza a formulat întâmpinare si unitatea de învatamânt, solicitând, de asemenea, suspendarea si invocând exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, pe aceleasi considerente ca si Inspectoratul Scolar.

Pârâtii Consiliul Local si Primarul de sector au formulat întâmpinare, solicitând respingerea actiunii ca neîntemeiata si invocând exceptia lipsei calitatii procesuale pasive.

În motivare, s-a aratat ca autoritatile administratiei publice locale, respectiv Consiliul Local , are ca atributie doar aprobarea bugetului local si nu este abilitat sa calculeze si sa plateasca sporul pentru conditii periculoase si vatamatoare personalului auxiliar al unitatii de învatamânt. În aceeasi ordine de idei, primarul este ordonator principal de credite, iar plata salariilor si sporurilor aferente se repartizeaza prin alocarea de credite bugetare din bugetul local în baza solicitarii fundamentale a unitatii de învatamânt. Nici primarul si nici Consiliul Local nu au calitatea de angajatori.

În dovedirea actiunii si în aparare a fost încuviintata proba cu înscrisurile depuse la dosar.

În sedinta publica de la data de 18.10.2007, instanta a pus în discutie cererea de suspendare si exceptiile invocate si a respins suspendarea si a unit cu fondul exceptiile lipsei calitatii procesuale pasive, în baza considerentelor aratate în practica.

Din analiza actelor si lucrarilor dosarului, instanta retine urmatoarele:

În temeiul art. 137 C.pr.civ., Tribunalul a solutionat cu prioritate exceptiile lipsei calitatii procesuale pasive invocate de catre pârâte.

În ceea ce priveste unitatea de învatamânt, instanta a constat ca, în temeiul art. 19 al.2 din Legea nr.128/1997, aceasta are calitatea de angajator, iar sporul de 15 % prevazut de art.51 alin.3 din Legea nr.334/2002, reprezinta un drept salarial pretins în baza raporturilor juridice de munca. În aceste conditii, vâzând si dispozitiile art.282 alin.1 lit.b din Codul Muncii, potrivit carora pot fi parti în conflictele de munca angajatorii, instanta a constat ca exceptia invocata este neîntemeiata si a respins-o, existând identitate între acest pârât si debitorul obligatiei în raportul juridic dedus judecatii.

Cu privire la Inspectoratul Scolar, instanta a constat ca drepturile salariale ale personalului didactic auxiliar sunt stabilite si asigurate în conditiile Legii nr.84/1995 si Legea nr.128/1997, prin implicarea mai multor factori decizionali. Chiar daca unitatea de învatamânt are calitatea de angajator cu efectele prevazute de Codul Muncii, inclusiv obligatia de plata a drepturilor salariale, potrivit art.142 din legea nr.84/1995, Inspectoratele scolare sunt organe descentralizate, subordonate Ministerului Educatiei si Cercetarii, având printre atributii modul de organizare si functionare retelei de învatamânt preuniversitar, aplicarea legislatiei si organizarea, conducerea si desfasurarea procesului de învatamânt, propun reteaua de scolarizare, coordoneaza încadrarea unitatilor de învatamânt cu personal didactic în conformitate cu Statutul personalului didactic, coordoneaza activitatea bibliotecilor din unitatile de învatamânt subordonate.

Fata de aceste considerente, având în vedere implicarea Inspectoratului ca factor care coordoneaza încadrarea unitatilor de învatamânt cu personal didactic, deci si personal didactic auxiliar necesar si ca unitate care coordoneaza activitatea bibliotecilor scolare, instanta a constat existenta identitatii dintre acest pârât si debitorul obligatiei în raportul juridic dedus judecatii, motiv pentru care a respins exceptia lipsei calitatii procesuale invocate de acest pârât.

În privinta exceptiei invocate de Primar si Consiliul Local, instanta a retinut ca potrivit art. 167 din Legea nr. 24/1995, unitatile de învatamânt preuniversitar de stat functioneaza ca unitati finantate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unitatilor administrativ-teritoriale pe a caror raza îsi desfasoara activitatea. În procesul alocarii de fonduri, în care intra si fondurile pentru plata drepturilor salariale ale personalului didactic si personalului didactic si personalului didactic auxiliar, Primarul este ordonator principal de credite, iar consiliul local aproba bugetul local, astfel încât instanta a respins si exceptia invocata de acest pârât.

Pe fondul cauzei, instanta a fost sesizata cu pretentiile reclamantei, în calitate de bibliotecar în cadrul unei biblioteci scolare, pentru sporul de 15%, pentru conditii periculoase sau vatamatoare, din salariul de baza, care face parte din acesta, spor prevazut de art.51 al.3 din Legea nr.334/2002.

Sporul respectiv reprezinta un drept salarial invocat în baza raporturilor juridice de munca, nascute prin încheierea contractului individual de munca.

Asa cum rezulta din adeverinta depusa la dosar, reclamanta este încadrata în functia de bibliotecar în cadrul unitatii de învatamânt, functie didactica auxiliara potrivit art.6 al.1 din Legea nr.128/1997.

În temeiul art. 48 al.1 din acelasi act normativ, salariul personalului didactic se compune din salariul de baza, stabilit conform legii si o parte variabila, constând în adaosuri, sporuri si alte drepturi salariale suplimentare.

Potrivit art.146, în masura în care prezentul statut nu dispune altfel, personalului didactic i se aplica si celelalte dispozitii din legislatia muncii.

Legea nr. 128/1997 reprezinta în cazul bibliotecarilor, ca personal didactic auxiliar, lege speciala în raport cu Legea nr. 334/2002-Legea bibliotecarilor, prevazând expres ca, în masura în care nu dispune altfel, personalului didactic i se aplica si celelalte dispozitii prevazute de legislatia muncii. Cu alte cuvinte, în lipsa de stipulatie contrara expresa, personalul didactic auxiliar beneficiaza si de alte drepturi salariale suplimentare stabilite prin legi speciale în favoarea acestora.

Dar din analiza dispozitiilor Legii bibliotecarilor, care defineste si notiunea de biblioteca scolara si încadreaza în sistemul national de biblioteci si bibliotecile scolare, instanta a constatat ca norma generala în materie de biblioteci reglementeaza si alte drepturi salariale, ce nu sunt excluse expres de legea speciala (Legea nr. 128/1997).

Astfel, potrivit art.51 al.3 din Legea nr.334/2002, personalul din biblioteci care lucreaza în depozite de carte, colectii care includ bunuri ce fac parte din patrimoniul cultural national mobil, laboratoare de restaurare si conservare a cartii sau cei care asigura servicii de împrumut la domiciliu ori în spitale, aziluri de batrâni si în orfelinate beneficiaza, pentru conditii periculoase sau vatamatoare, de un spor de pâna la 15% din salariul de baza, care face parte din acesta.

Din continutul textului de lege, rezulta ca personalul din bibliotecile scolare îndeplineste conditiile prevazute alternativ, deoarece în fisa postului aprobata prin Ordinul nr. 3522/30.03.2000 al Ministrului Educatiei Nationale, sunt prevazute ca atributii raspunderea privind gestiunea, securitatea si buna pastrare a colectiilor si a dotarii bibliotecilor, recuperarea la timp a publicatiilor împrumutate, depozitare, împrumut, organizarea colectiilor.

Astfel, personalul din bibliotecile scolare îndeplineste cel putin doua din conditiile prevazute de art.51 al.3 din Legea 334/2002: lucreaza în depozite de carte si asigura servicii de împrumut la domiciliu, conditii în care acesta ar trebui sa beneficieze de sporul pentru conditii periculoase si vatamatoare, întrucât textul art.51 alin.3 din Legea 334/2002 nu exclude de la aplicare personalul din bibliotecile scolare si nu conditioneaza acordarea acestui spor decât de îndeplinirea criteriilor prevazute în mod alternativ de textul normativ în discutie, orice alta cerinta suplimentara neputând fi primita întrucât ar adauga în mod nepermis la lege.

În acest context, instanta nu va retine apararile pârâtilor în sensul ca reclamantul nu poate beneficia decât de drepturile salariale negociate, deoarece atât dispozitiile art.48 al.2 din Legea nr.128/1997 cât si de art.157 al.1 din contractul colectiv de munca unic la nivelul Inspectoratului Scolar al Municipiului Bucuresti, prevad ca negocierea se face în limitele stabilite de lege.

Cum negocierea nu a avut ca obiect un drept salarial prevazut de lege în favoarea salariatului, angajatorul nu poate invoca acest text în sensul exonerarii de obligatia corelativa dreptului recunoscut de lege.

Instanta nu a retinut nici apararile pârâtelor în sensul ca bibliotecarii din scoli nu îndeplinesc conditiile prevazute de art.51 al.3, deoarece aceste conditii sunt alternative, asa cum a aratat, fiind necesara si suficienta îndeplinirea de catre acestia a oricareia dintre conditiile ce echivaleaza cu conditiile periculoase si vatamatoare enumerate de lege, indiferent de autorizarea scolii din punct de vedere igienico-sanitar.

Dreptul la sporul prevazut de art.51 al.3 din Legea nr. 334/2002, nu este înlaturat nici de faptul ca scoala în cadrul careia functioneaza biblioteca, functioneaza în baza unei autoritatii eliberata de organele abilitate care constata îndeplinirea unor cerinte igienico-sanitare, deoarece acest drept se cuvine bibliotecarului prin natura muncii prestate, care ope legis este prezumata ca generatoare de pericol si vatamatoare.

Pentru aceleasi considerente nu au putut fi retinute nici apararile pârâtilor în sensul ca sporul pentru conditii periculoase si vatamatoare nu se poate acorda decât în cadrul reglementat din Ordinul 354/4.04.2006 al Ministerului Educatiei si Culturii, deoarece anexa nr.3 si 33 la OG 64/2006, prevad doar coeficientii de multiplicare, pentru functiile didactice auxiliare din învatamânt, iar potrivit art.3 al.2 în coeficienti de multiplicare este cuprins sporul pentru suprasolicitare neuropsihica, diferit de dreptul solicitat în speta.

Sporul solicitat în temeiul art. 51 al.3 este un drept recunoscut de lege prin prisma naturii specifice a profesiei-bibliotecar-fara a fi aplicabile nici dispozitiile art.8 lit.a din HG nr.281/1993, asa cum a fost modificata si nici Regulamentul comun al Ministerului Muncii si al Ministerului Sanatatii, deoarece legea prezuma caracterul potential vatamator al locului de munca prin prisma unor realitati si criterii obiective, fara a fi necesara efectuarea unor determinari si încadrari de catre organele de specialitate din Ministerul Sanatatii.

În aceste conditii, instanta constata ca reclamantul îndeplineste conditiile stabilite de lege pentru a beneficia de sporul prevazut de art. 51 al.3 din Legea nr. 334/2001.

În privinta cuantumului în care personalul din bibliotecile scolare poate beneficia de acest spor, în conditiile în care legea prevede dreptul la un spor de pâna la 15% din salariul de baza, instanta are în vedere faptul ca actul normativ care constituie temeiul dreptului invocat nu prevede criterii de stabilire concreta pâna la limita de 15%.

Având în vedere ca legiuitorul stabileste limita maxima (15%) si ca acest spor se calculeaza la salariul de baza, prin aceasta asigurându-se o compensare diferentiata între bibliotecari în functie de situatia concreta a locului de munca (biblioteca scolara, colectii care cuprind patrimoniul cultural), instanta obliga pârâtele la plata drepturilor salariale cu acest titlu în cuantumul maxim prevazut de lege, în limita termenului de prescriptie, pâna la pronuntarea hotarârii, drepturi ce vor fi actualizate cu indicele de inflatie pâna la plata efectiva.

Solutia se justifica prin prisma dispozitiilor art. 1082 si art. 1084 C.civ., pârâtii fiind în culpa pentru neacordarea sporurilor cuvenite, precum si pentru neinitierea unor masuri care sa aiba ca finalitate plata acestor drepturi. Astfel, reclamanta are dreptul la repararea integrala a prejudiciului suferit ce include si beneficiul de care a fost lipsita.

În ceea ce priveste plata acestor drepturi pentru viitor, instanta nu poate stabili la momentul pronuntarii hotarârii daca reclamanta va mai îndeplini conditiile prevazute de lege dupa acest moment, obiectul acestei cereri nefiind o creanta certa, lichida si exigibila, întrucât, prin ipoteza, drepturile solicitate nu sunt nici lichide si nici scadente la momentul pronuntarii hotarârii, ele fiind datorate numai în masura în care vor fi datorate drepturile salariale pe viitor.

Astfel, plata drepturilor salariale, printre care si sporurile, reprezinta o prestatie succesiva executata în baza muncii depuse de salariat, în conditiile contractului individual de munca, neputând fi pretinse pentru viitor, anticipat prestarii muncii, fata de dispozitiile art. 161 Codul Muncii.

În termenul legal de 10 zile prevazut de art. 80 din Legea nr. 168/1999 privind solutionarea conflictelor de munca, coroborat cu art. 301-303 C.pr.civ., împotriva sentintei de mai sus au declarat recurs motivat recurentii- intimati (pârâti) Inspectoratul Scolar al Municipiul Bucuresti si Consiliul Local al Sectorului 6 , alaturi de Institutia Primarului Sector 6.

Recurentul Inspectoratul Scolar al Municipiul Bucuresti, invoca art. 3041 C.pr.civ. si critica sentinta pe aspectele ce vor fi redate în continuare:

Instanta de fond în mod incorect a admis cererea reclamantului fara a tine cont de apararile formulate de pârâte, precum si de prevederile legale în vigoare.

Astfel, instanta a respins exceptia lipsei calitatii procesuale pasive invocata de Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti, facând o confuzie grava între personalul didactic auxiliar si personalul didactic.

Din analiza art.5,6 7,8,9,19,32,39 si urmatoarele din Legea nr. 128/1997, reiese ca Statutul, atunci când se refera la personalul didactic de predare foloseste sintagma de „personal didactic”, iar când stabileste drepturile si obligatiile personalului didactic auxiliar foloseste denumirea de „personal didactic auxiliar”.

Interpretarea eronata a instantei de judecata potrivit careia personal didactic = personal didactic auxiliar, este infirmata de toate articolele invocate mai sus. Categoriile socio-profesionale în numele carora a fost promovata prezenta actiune, respectiv bibliotecarii, sunt cadre didactice auxiliare în temeiul art.6 din Legea nr.128/1997 privind Statutul Personalului Didactic cu modificarile si completarile ulterioare.

Referitor la cadrele didactice auxiliare, art. 19 alin.2 din Legea nr. 128/1997 privind Statutul Personalului Didactic, stabileste în mod clar ca: „Angajarea si eliberarea din functie a personalului didactic auxiliar de învatamânt cu personalitate juridica se fac de catre directorul unitatii, cu aprobarea consiliului de administratie”.

Din coroborarea articolelor de lege mai sus invocate rezulta ca în cazul bibliotecarilor, calitatea de angajator o are unitatea de învatamânt în cadrul careia îsi desfasoara activitatea, fara ca Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti sa aiba vreo calitate în angajarea, eliberarea din functie sau în remunerarea acestora, deci nici calitatea procesuala pasiva în prezenta cauza.

În ceea ce priveste unitatea de învatamânt, trebuie sa se aiba în vedere ca, în art. 33 alin.1 din Contractul colectiv de munca la nivelul Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti pe anul 2004-2005, înregistrat la Ministerul Muncii Solidaritatii Sociale si Familiei cu nr.1553/09.03.2004 se prevad urmatoarele:”Partile convin ca la stabilirea salariilor sa se respecte urmatoarele principii: a). Pentru personalul didactic auxiliar salariile de baza vor fi diferentiate pe functii, grade si trepte profesionale si se stabilesc potrivit Legii nr.128/1997, cu modificarile si completarile ulterioare; b). Pentru personalul didactic auxiliar si personalul nedidactic din învatamântul preuniversitar salariile vor fi negociate între limite minime si maxime, în prezenta liderului sindical din unitate, la solicitarea salariatului membru de sindicat”.

Se poate observa ca pârâta este obligata de reglementarile speciale din domeniul învatamântului (inclusiv de Contractul Colectiv de Munca semnat si de reclamant devenind legea partilor) sa respecte M.E.C. si nu orice alte reglementari care ar exista cu privire la categoriile socio-profesionale în care s-ar încadra reclamantii.

Mai mult, cu privire la capatul de cerere referitor la „obligarea pârâtelor la acordarea sporului pentru conditii periculoase si vatamatoare prevazute de art.51 alin.3 din Legea nr.334/2002 fata de personalul din bibliotecile scolare, retroactiv începând cu ultimii trei ani de la data introducerii actiunii si în continuare pentru viitor, actualizat cu rata inflatiei”, considera ca I.S.M.B. nu are calitate procesuala pasiva având in vedere si art.167 din Legea nr.84/1995 Legea învatamântului-republicata cu modificarile si completarile ulterioare care prevede ca „finantarea unitatilor de învatamânt preuniversitar se face descentralizat prin bugetele consiliilor judetene/Consiliul General al Municipiului Bucuresti sau prin bugetele locale. Repartizarea fondurilor pe unitati de învatamânt preuniversitar se face prin hotarâre a consiliului judetean/Consiliul General al Municipiului Bucuresti sau a consiliului local, pe baza metodologiei elaborate de M.E.C., aprobata prin hotarâre a Guvernului si cu asistenta tehnica a inspectoratelor scolare.

Având în vedere cele mai sus invocate instanta de fond în mod corect a respins exceptia invocata de a Inspectoratului Scolar al Municipiului Bucuresti, drept urmare solicita sa se constate lipsa calitatii procesuale pasive a Inspectoratului Scolar al Municipiului Bucuresti.

În ceea ce priveste fondul cauzei, hotarârea s-a dat cu gresita aplicare si interpretare a legii. Astfel, bibliotecarii fiind cadre didactice auxiliare, potrivit art.6 alin.1 din Legea nr.128/1997, beneficiaza de drepturile si obligatiile asa cum sunt stabilite de legislatia speciala în domeniu, respectiv Legea nr.128/1997 privind Statutul Personalului Didactic, completându-se în limitele legale cu cele negociate si stabilite prin Contractul colectiv unic la nivelul Inspectoratului Scolar al Municipiului Bucuresti, înregistrat la Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei cu nr.1553/2004. În acest sens, art.48 alin.2 din Legea nr.128/1997 stabileste extrem de clar ca: „Drepturile salariale suplimentare, drepturile cu caracter social, alte drepturi si facilitati ale personalului nedidactic si auxiliar se negociaza în limitele stabilite de lege, în cadrul contractelor colective de munca dintre administratie si sindicatele din învatamânt recunoscute la nivel national, potrivit legii”.

Acelasi principiu consacrat prin art. 48 alin.2 Legea nr.128/1997 si prin Contractul Colectiv unic la nivelul Inspectoratului Scolar al Municipiului Bucuresti este recunoscut si de Legea nr.53/2003 privind Codul muncii-cu modificarile si completarile ulterioare, în art.157 alin1 „Salariile se stabilesc prin negocieri individuale sau/si colective între angajator si salariatii sau reprezentanti ai acestora. Alin.2 Sistemul de salarizare a personalului din autoritatile si institutiile publice finantate integral sau în majoritate de la bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat,bugetele locale si bugetele fondurilor speciale se stabileste prin lege cu consultarea organizatiilor sindicale reprezentative”.

În considerarea textelor de lege mai sus invocate, apreciaza ca acordarea unui spor precum cel solicitat de catre reclamanti ar fi trebuit sa faca obiectul unor negocieri si ar fi trebuit sa se regaseasca în dispozitiile Contractului colectiv unic la nivelul Inspectoratului Scolar al Municipiului Bucuresti.Or, conventia partilor astfel cum a fost înregistrata la Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei , nu face referire în capitolul dedicat „Salarizarii si altor drepturi sociale la sporul de 15% care constituie obiectul prezentei cauze si a caror acordare este solicitata.

În al doilea rând, art.39 din Legea nr.334/2002 privind Legea bibliotecarilor-republicata, stabileste ca patrimoniul bibliotecilor este alcatuit din:

„Alin.1 Colectiile bibliotecilor pot fi formate din urmatoarele categorii de documente: carti; publicatii seriale; manuscrise; microformate; documente cartografice; documente de muzica tiparite; documente audiovizuale; documente grafice; documente electronice; documente fotografice sau multiplicate prin prelucrari fizico-chimice; documente arhivistice; alte categorii de documente, indiferent de suportul material; Alin.2:„Colectiile pot cuprinde si alte documente, nespecifice bibliotecilor, istoriceste constituite sau provenite din donatii”.

Potrivit art.42 alin.1 din Legea nr.334/2002:”Colectiile bibliotecilor se pastreaza în depozite si/sau în sali cu acces liber special amenajate”, prin urmare în cadrul bibliotecilor, inclusiv în cadrul bibliotecilor scolare, colectiile de carte sunt pastrate în depozite sau în sali cu acces liber. În cadrul depozitelor de carte sau în cadrul colectiilor din bibliotecile scolare se gasesc carti, seriale, publicatii, documente de evidenta a colectiilor asa cum se mentioneaza si în cadrul fisei de post elaborata de catre Ministerul Educatiei si Cercetarii aprobata prin O.M.Ed.C NR. 3522/2000 privind aprobarea fiselor de evaluare a personalului didactic si didactic auxiliar din învatamântul preuniversitar. Cartile, seriale, publicatii, documente de evidenta ale colectiilor nu pot fi catalogate ca bunuri ce fac parte din patrimoniul cultural national mobil în considerarea art.40 alin.1 din Legea nr.334/2000 care stabileste necesitatea clasarii bunurilor în categoria anterioara mentionata.

În considerarea celor mai de sus, apreciaza ca în art.51 alin.3 legiuitorul are în vedere doua categorii bine determinate ale personalului din biblioteci carora le poate fi acordat sporul de 15%:

1.Personalul din biblioteci care lucreaza în depozite de carte care includ bunuri ce fac parte din patrimoniul cultural national mobil, laboratoare de restaurare si conservare a cartii sau cei care asigura servicii de împrumut la domiciliu ori în spitale, aziluri de batrâni si în orfelinate.

2. Personalul din biblioteci care lucreaza în depozite de colectii care includ bunuri ce fac parte din patrimoniul cultural national mobil, laboratoare de restaurare si conservare a cartii sau cei care asigura servicii de împrumut la domiciliu ori spitale, aziluri de batrâni si în orfelinate.

În al treilea rând, un alt aspect care trebuie avut în vedere de instanta de judecata în hotarârea ce o va pronunta în prezenta cauza, este acela ca bibliotecile scolare în care îsi desfasoara activitatea reclamantii sunt organizate potrivit art. 1 lit „f” din legea nr.334/2002 „în cadrul unei institutii de învatamânt preuniversitar, care se afla cu precadere în serviciul elevilor si al cadrelor didactice din institutia respectiva si care, în limitele prevazute de lege si de regulamentul de organizare”. Este stiut faptul ca unitatile de învatamânt preuniversitar, care se afla cu precadere în serviciul elevilor si al cadrelor didactice din institutia respectiva si care, în limitele prevazute de lege si de regulamentul de organizare”. Este stiut faptul ca unitatile de învatamânt preuniversitar de stat nu pot functiona în lipsa unei autorizatii eliberate de organele abilitate care constata îndeplinirea unor cerinte igienico-sanitare absolut necesare. Prin urmare, daca în cadrul unitatilor de învatamânt organele abilitate sunt cele care apreciaza si constata îndeplinirea cerintelor igienico-sanitare în vederea acordarii autorizatiei de functionare, considera ca nu sunt în masura a aprecia si a cataloga conditiile în cadrul bibliotecilor scolare ca fiind „vatamatoare” si „periculoase” pentru a fi justificata acordarea sporului prevazut de alin.3 al art.51 din Legea nr.334/2002 bibliotecarilor, documentaristilor si redactorilor.

În al patrulea rând, precizeaza ca Ministerul Educatiei si Cercetarii a reglementat cadrul normativ de acordare a sporului pentru conditii vatamatoare, inclusiv pentru bibliotecarii din învatamânt prin Ordinul nr.3541 din 4 aprilie 2006 pentru aprobarea metodologiilor de calcul al drepturilor salariale care se acorda personalului didactic încadrat pe functiile cuprinse în anexele la Ordonanta Guvernului nr.4/2006. Astfel, potrivit machetei de calcul al salariului personalului auxiliar din învatamânt, documentaristii, redactorii ca personal didactic auxiliar, primesc sporul pentru conditii periculoase si vatamatoare în conformitate cu prevederile HG nr.281/1993. În aplicarea acestei hotarâri de Guvern a fost emis Regulamentul nr. 6366/1993 al Ministerului Muncii si Protectiei Sociale si al Ministerului Sanatatii privind aplicarea art.8 lit.a din HG nr.281/1993.

De altfel, chiar în Legea nr.34/2002 se statueaza faptul ca bibliotecarii din bibliotecile scolare sunt personal didactic auxiliar motiv pentru care nu se aplica „sporul de pâna la 15% din salariul de baza „din actul normativ mai sus amintit ci sporul pentru conditii vatamatoare si periculoase prevazut de art.8 lit.a din HG nr.281/1993 aplicabil personalului didactic auxiliar” în raport cu conditiile în care se desfasura activitatea, pot fi acordate urmatoarele categorii de sporuri...a) pentru conditii periculoase sau vatamatoare, un spor de pâna la 15% din salariul de baza, corespunzator timpului lucrat la locurile de munca respective”.

Învedereaza ca prin adresa nr. 43343/2005 Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei a precizat ca „sporul pentru conditii periculoase de munca se acorda acolo une cu toate masurile privind protectia muncii se mentine un anumit grad de pericol”; prin adresa nr.20553/2005 Ministerul Sanatatii precizeaza:”conform prevederilor Regulamentului comun al Ministerului Muncii si Ministerului Sanatatii nr. 1132/46226/1993 de acordare a sporului la salariile de baza în conformitate cu prevederile art. 8 lit.a din HG nr.281/1993, cu modificarile si completarile ulterioare, sporul pentru conditii vatamatoare se acorda în baza determinarilor facute de organele de specialitate al Ministerului Sanatatii, din care sa rezulte ca noxele depasesc în atmosfera zonei de munca, concentratia maxima admisa”.

Dupa cum se poate observa printre înscrisurile depuse la dosar de catre reclamanta nu se regasesc si acele buletine individuale de determinare la care face referire Ministerul Sanatatii în Adresa nr.20553/2005 care ar conduce la îndeplinirea conditiilor pentru acordarea sporului.

Prin urmare, în conditiile în care sporul pentru conditii periculoase si vatamatoare este reglementat de Ministerul Educatiei si Cercetarii prin Ordinul nr.3561/2006, considera ca solicitarea reclamantei de aplicare a dispozitiilor Legii nr.334/2002 în virtutea art. 146 din Statutul Personalului Didactic este neîntemeiata si nejustificata.

Prin întâmpinarea depusa la recursul Inspectoratului Scolar, Sindicatul Liga Salariatilor din Învatamântul preuniversitar sector 6, conform art. 28 din Legea Sindicatelor nr. 53/2003 în numele intimatei-reclamante M. D. a raspuns criticilor din recurs si a solicitat respingerea recursului ca nefondat (fila 26-29).

Analizând acest recurs, având în examinare si apararile din întâmpinare, Curtea constata ca criticile formulate asupra sentintei, sunt neîntemeiate, iar recursul este nefondat pentru considerentele de fapt si de drept ce se vor arata în motivarea prezentei decizii:

Din criticile formulate de recurenta , rezulta ca aceasta este nemultumita de sentinta pronuntata si atacata cu recurs, pentru ca s-a aplicat de catre Tribunal, gresit legea.

Curtea constata ca aceste critici sunt încadrabile în dispozitiile art. 304 pct.9 C.pr.civ.(Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti neindicând motivul de nelegalitate pe care îsi întemeiaza recursul, asa cum prevede art. 3021 pct.3 C.pr.civ.).

Sustinerile recurentei, nu au însa acoperire în lege, si sunt în dezacord cu situatia de fapt retinuta corect de catre Tribunal, neregasindu-se nici o extindere, restrângere a normelor de drept substantial si procedural aplicabile cauzei, si nici încalcari ale vreunui principiu de drept, care sa faca incident motivul de modificare al sentintei (art. 304 pct.9 c.pr.civ.) si art. 81 din Legea nr.168/1999 privind solutionarea conflictelor de munca.

Concret, în cazul bibliotecarilor calitatea de angajator o are unitatea de învatamânt, prin urmare Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti nu poate avea calitate procesuala pasiva, neavând vreo atributie în angajarea, eliberarea din functie sau în salarizarea bibliotecarilor din reteaua de biblioteci a Ministerului Educatiei Cercetarii si Tineretului.

Motivul de recurs referitor la lipsa calitatii procesuale pasive a Inspectoratului Scolar al Municipiului Bucuresti, este neîntemeiat.

Tribunalul Bucuresti a respins exceptia invocata în mod corect având în vedere dispozitiile art. 142 lit.a, b,g,i si l din Legea nr.84/1995 (Legea învatamântului), în acord cu care: „inspectoratele scolare sunt organe descentralizate de specialitate subordonate Ministerului Educatiei, Cercetarii si Tineretului, având în principiu urmatoarele atributii:

a) urmaresc modul de organizare si de functionare a retelei de învatamânt preuniversitar, în conformitate cu politica educationala la nivel national;

b) asigura aplicarea legislatiei în organizarea, conducerea si desfasurarea procesului de învatamânt;

c) coordoneaza încadrarea unitatilor de învatamânt cu personal didactic necesar, în conformitate cu prevederile statutului personalului didactic;

d) coordoneaza utilizarea, dezvoltarea si protejarea bazei didactico-materiale din unitatile de învatamânt, împreuna cu autoritatile publice locale;

e) coordoneaza activitatea bibliotecilor din unitatile de învatamânt subordonate.

Mai mult inspectoratele scolare aproba statul de functii al unitatii de învatamânt inclusiv salarizarea functiei respective, iar în ceea ce priveste ocuparea, prin concurs, a postului de bibliotecar (personal didactic auxiliar), desemneaza, la constituirea comisiei de examinare, un membru din compartimentul normare salarizare, conform H.G. 281/1993, Anexa 12.

Asadar instanta a stabilit, în temeiul legii, identitatea dintre Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti si debitorul obligatiei în raportul juridic dedus judecatii, ceea ce exclude gresita rezolvare a exceptiei invocate.

2. Pe fondul cauzei recurentele critica sentinta civila nr.1321/18.10.2007 în sensul încalcarii art.304 pct.9, tezele II si III C.pr.civ. (hotarârea pronuntata a fost data cu încalcarea sau aplicarea gresita a legii) sustinând aplicabilitatea în cauza a art.42 alin.1 din Legea 334/2002 si a art.8 lit.a din H.G.281/1993, care ar guverna acordarea sporului de pâna la 15% din salariul de baza pentru conditii periculoase sau vatamatoare corespunzator timpului lucrat, precum si adresele nr.43.343/2005 a Ministerului Muncii, nr.20553/2005 a Ministerului Muncii, nr.20553/2005 a Ministerului Sanatatii si Ordinul nr. 3541/2006 a Ministerului Educatiei si Cercetarii.

Aceasta critica va fi înlaturata de catre Curte având în vedere ca actele normative invocate au forta juridica inferioara legii, iar adresele mentionate nu pot produce niciun efect juridic în raport cu Legea nr. 334/2002 (Legea bibliotecilor).

Tribunalul Bucuresti a retinut în mod corect, în temeiul art. 48 alin.1 din Legea nr.128/1997 ca salariul personalului didactic se compune din salariul de baza, stabilit conform legii si o parte variabila constând în adaosuri, sporuri si alte drepturi salariale suplimentare. Legea nr.128/1997 reprezinta, în cazul bibliotecarilor, ca personal didactic auxiliar, lege speciala, în raport cu Legea nr. 334/2002 prevazând expres ca în masura în care nu dispune altfel personalului didactic auxiliar i se aplica si celelalte dispozitii prevazute de legislatia muncii. Cu alte cuvinte, în lipsa de stipulatie contrara, personalul didactic auxiliar beneficiaza si de alte drepturi salariale suplimentare stabilite prin legi speciale în favoarea acestora.

Din analiza dispozitiilor legii bibliotecilor care defineste si notiunea de biblioteca scolara si încadreaza în sistemul national de biblioteci si bibliotecile scolare, instanta în mod corect a constatat ca norma generala în materie de biblioteci reglementeaza si alte drepturi salariale, ce nu sunt excluse expres de legea speciala.

În mod corect Tribunalul Bucuresti a retinut incidenta în cauza a art.51 alin.3 din Legea nr.334/2002, conform caruia „personalul din biblioteci, care lucreaza în depozite de carte, colectii care includ bunuri ce fac parte din patrimoniul cultural national mobil, laboratoare de restaurare si conservare a cartii sau cei care asigura servicii de împrumut la domiciliu ori în spitale, aziluri de batrâni si în orfelinate, beneficiaza, pentru conditii periculoase sau vatamatoare de un spor de pâna la 15% din salariul de baza, care face parte din acesta.

Rezulta ca personalul din bibliotecile scolare îndeplineste conditiile prevazute alternativ, deoarece în fisa postului aprobata prin Ordinul nr.3522/30.03.2000 al Ministrului Educatiei Nationale, sunt prevazute ca atributii raspunderea privind gestiunea, securitatea si buna pastrare a colectiilor, a dotarii bibliotecilor, recuperarea la timp a publicatiilor împrumutate, depozitare, împrumut, organizarea colectiilor.

În mod corect instanta a respins apararile pârâtilor în sensul ca reclamanta nu poate beneficia decât de drepturile salariale negociate, deoarece dispozitiile art.48 alin.2 din Legea nr.128/1997, prevad ca negocierea se face în limitele stabilite de lege, iar Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti era dator sa respecte Legea nr.334/2002 si sa negocieze un drept salarial prevazut în favoarea bibliotecarului, personal didactic auxiliar. Faptul de a fi omis negocierea în sensul aratat nu este de natura al exonera de obligatia corelativa dreptului recunoscut de lege în favoarea personalului din subordine.

În alta ordine de idei, a retine punctul de vedere al Inspectoratului Scolar al Municipiului Bucuresti ca, nu s-a negociat si sporul de 15% prevazut de Legea nr.334/2000-Legea bibliotecilor, ar însemna sa nu se dea eficienta dispozitiilor din art.51 a.3 Codul Muncii care stipuleaza clar ca „personalul din biblioteci …beneficiaza de un spor de pâna la 15%...”.

Revenind la „negocierea” invocata de catre recurent, este în afara culpei reclamantei, ca aceasta negociere nu a avut loc, cu ocazia încheierii contractului colectiv de munca, ori dreptul la acest spor este conferit de lege, si singurul aspect care putea fi negociat ar fi fost procentul de spor , având în vedere ca legea prevede „pâna la 15%”.

Fata de cele retinute în precedent, cum în cauza nu se regaseste niciun motiv din cele prevazute de art.304, 306 C.pr.civ., 3041 (cauza fiind examinata sub toate aspectele cum a cerut recurentul Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti), art.81 din Legea nr. 168/1999, care sa atraga casarea sau modificarea sentintei, în baza art. 312 al.1 acelasi cod, recursul Inspectoratului Scolar al Municipiului Bucuresti va fi respins ca nefondat.

Recurentul Consiliul Local Sector 6 si Institutia Primarului au indicat ca fiind cauza a recursului dispozitiile art. 304 pct.8,9 C.pr.civ. iar în dezvoltarea data motivelor de nelegalitate invocate, critica sentinta pe aspectele ce vor fi redate în continuare:

Astfel se sustine ca, instanta de fond în mod cu totul eronat a obligat Institutia Primarului si Consiliul Local al Sectorului 6 la calcularea în conformitate cu dispozitiile legale a sporurilor si indemnizatiilor de care beneficiaza reclamantii, precum si la plata acestora.

În primul rând, pentru ca o persoana (fizica sau juridica) sa poata sta în judecata în calitate de pârât, în cadrul actiunii civile este necesara existenta unei identitati între persoana pârâtului si cel despre care se pretinde ca este obligat în raportul juridic dedus judecatii. Potrivit dispozitiilor Legii nr.53/2003- Codul muncii-litigiile de munca se desfasoara între angajator (unitatea de învatamânt) si angajat.

Conform art.6 alin.1 lit.a din Legea nr.128/1997 privind statutul personalului didactic, bibliotecarii fac parte din personalul didactic auxiliar, iar potrivit art.19 alin.2 dini acelasi act normativ: „angajarea si eliberarea din functie a personalului didactic auxiliar în unitatile de învatamânt cu personalitate juridica se fac de catre directorul unitatii, cu aprobarea consiliului de administratie”.

Mai mult decât atât, Primarul Sectorului 6, ca de altfel si Consiliul Local al Sectorului 6 care este un organ deliberativ, nu sunt abilitate de lege sa calculeze, sa recalculeze sau sa cumuleze în functie de diversi factori aleatori drepturile salariale ale personalului bugetar, activitatea cadrelor didactice auxiliare, neintrând în atributia sas.

Asadar, cum între reclamanti-membrii de sindicat- si institutiile sale nu exista raporturi de munca, devine evident faptul ca, acestia, nu pot solicita institutiilor lor, retroactiv si individual o serie de drepturi salariale asa cum s-a întâmplat prin actiunea introductiva de instanta.

Totodata învedereaza faptul ca institutiile nu sunt responsabile de excluderea de la plata sporului de 15%, acordat în baza art.51 alin.3 din Legea nr.334/2002, personalului didactic auxiliar ce ocupa functia de bibliotecar în învatamântul preuniversitar, ci Ministerul Educatiei si Cercetarii care elaboreaza metodologia si criteriile de acordare a drepturilor salariale atât ale personalului didactic cât si ale personalului didactic auxiliar.

În al doilea rând, potrivit dispozitiilor art.48 alin.2 din Legea nr.128/1997 privind statutul personalului didactic, „drepturile salariale suplimentare si alte drepturi ale personalului didactic si didactic auxiliar se negociaza, în limitele stabilite de lege, în cadrul contractelor colective de munca dintre administratie si sindicatele din învatamânt recunoscute la nivel national, potrivit legii”.

În motivarea hotarârii sale, instanta de fond a invocat tocmai dispozitiile art.6 alin.1 din Legea nr.128/1997 specificând ca reclamanta ocupa functia didactica auxiliara de bibliotecar, fara a tine cont de actele normative ulterioare emise se Ministerul Educatiei si Cercetarii, prin care se stabileste metodologia de calcul pentru salarizarea personalului didactic auxiliar din învatamânt.

În speta, se refera la Ordinul nr.4209/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a unor prevederi din Statutul Personalului didactic referitoare la calculul salariilor pentru personalul didactic din învatamânt si la Ordinul nr. 4.848 bis/2004 pentru aprobarea metodologiei de calcul al drepturilor salariale pentru personalul didactic încadrat pe functiile prevazute în anexa nr.3 la ordonanta de urgenta nr.68/2004, precum si a machetei de calcul al salariului pentru personalul didactic auxiliar încadrat pe functiile prevazute în aceasta anexa.

Potrivit prevederilor actelor normative sus mentionate, direct raspunzatoare de aducerea acestora la îndeplinire, sunt directiile generale din Ministerul Educatiei si Cercetarii, inspectoratele scolare judetene si al Municipiului Bucuresti, unitatile de învatamânt de stat si alte unitati subordonate.

Asadar, devine evident faptul ca nu intra în atributiile institutiei lor sa calculeze ori sa recalculeze drepturile salariale ale membrilor de sindicat, ci sa asigure finantarea unitatilor de învatamânt preuniversitar, potrivit competentelor stabilite de lege. Astfel, potrivit dispozitiilor art.167 alin.1 din Legea învatamântului nr.84/1995 cu modificarile ulterioare, finantarea unitatilor de învatamânt preuniversitar de stat se face descentralizat prin bugetele consiliilor de învatamânt preuniversitar de stat se face descentralizat prin bugetele consiliilor judetene/Consiliului General al Municipiului Bucuresti sau prin bugetele locale în baza metodologiei elaborate de Ministerul Educatiei si Cercetarii aprobata prin hotarâre a guvernului s cu asistenta tehnica a inspectoratelor scolare.

Potrivit Hotarârii Guvernului nr.538/2001 privind aprobarea normelor metodologice pentru finantarea învatamântului preuniversitar de stat, fiecare unitate de învatamânt preuniversitar de stat are obligatia sa îsi întocmeasca bugetul propriu. În acest sens, conducerea fiecarei institutii de învatamânt preuniversitar are obligatia sa îsi fundamenteze cheltuielile pe baza de indicatori fizici si valorici care sa reflecte în mod real necesarul de finantare, aplicându-se masuri pentru utilizarea cu maxima eficienta a bazei materiale existente si a fondurilor, în interesul procesului de învatamânt si al elevilor.

De asemenea, institutiile de învatamânt preuniversitar de stat au obligatia sa îsi fundamenteze sumele necesare în vederea finantarii complementare, potrivit metodologice pentru elaborarea proiectelor de buget, transmise de Ministerul Finantelor Publice.

În vederea cuprinderii în bugetul institutiilor de învatamânt preuniversitar de stat a finantarii proportionale cu numarul de elevi sau prescolari, asigurata din bugetele locale, Consiliul National pentru Finantarea învatamântului preuniversitar de Stat propune spre aprobare Ministerului Educatiei si Cercetarii criteriile si standardele finantarii precum si costurile anuale orientative, dupa consultarea federatiilor sindicale semnatare ale contractului colectiv de munca si le comunica inspectoratelor scolare în vederea stabilirea necesarului de fonduri pentru finantare. La nivelul fiecarui inspectorat scolar se constituie Comisia pentru stabilirea cheltuielilor medii anuale si institutii de învatamânt preuniversitar de stat care stabileste în mod obiectiv si fundamentat costul anual orientativ pe un elev/prescolar, volumul cheltuielilor necesar cu personalul, manualele scolare si bursele elevilor.

Bugetele elaborate de institutiile de învatamânt preuniversitar de stat se prezinta autoritatii administratiei publice locale, în faza de elaborare a proiectului bugetului de stat si a proiectului bugetului de stat si a proiectelor bugetelor locale.

Conform prevederilor art.18 alin.1 din Hotarârea nr. 538/2001, consiliile locale, pe baza sumelor repartizate de la bugetul de stat în consiliile judetene, respectiv Consiliul General al Municipiului Bucuresti, dupa adaugarea sumelor necesare pentru finantarea complementara, comunica bugetele aprobate conform legii institutiilor de învatamânt preuniversitar de stat si trezoreriilor la care acestea sunt arondate.

Deschiderea creditelor bugetare pentru finantarea institutiilor de învatamânt preuniversitar de stat se face, potrivit Hotarârii nr.538/2001, de H.C.G.M.B. NR.5/2001, a fost înfiintata Administratia Scolilor a Sectorului 6, prin Hotarârea nr.10/22.02.2001 a Consiliului Local al Sectorului 6, aflata în subordinea institutiei sale, având ca principala activitate administrarea unitatilor de învatamânt preuniversitar de stat si functionând din punct de vedere al bugetului local ca ordonator tertiar de credite pentru aceste unitati de învatamânt.

Administratia Scolilor Sector 6 deschide credite pentru cheltuieli materiale unitatilor de învatamânt preuniversitar de stat, iar acestea, prin personalul propriu de administrare angajeaza si efectueaza cheltuielile aprobate prin buget pe baza de documente legale (state de plata salariale, comenzi, contracte, conventii).

Asadar, devine evident faptul ca, în ceea ce o priveste, îsi îndeplineste atributiile conferite de lege, în calitate de ordonator secundar de credite. La fel de evident este si faptul ca nu intra în atributiile sale sa calculeze ori sa plateasca drepturile salariale ale membrilor de sindicat, ci sa repartizeze fondurile pe unitatile din învatamântul preuniversitar de stat.

Pentru toate aceste considerente a solicitat admiterea recursului asa cum a fost formulat.

Analizând si acest recurs, Curtea constata ca este nefondat pentru ca:

Unul dintre motivele de nelegalitate invocate este art. 304 al.1 pct.8 C.pr.civ. „Modificarea sau casarea unor hotarâri se poate cere în urmatoarele situatii, numai pentru motive de nelegalitate: când instanta, interpretând gresit actul juridic dedus judecatii, a schimbat natura ori întelesul lamurit si vadit neîndoielnic al acestui”.

Recurenta, în concret, asa cum cere art. 3021 pct.3 C.pr.civ., nu dezvolta acest motiv de nelegalitate invocat, si anume nu arata în ce consta interpretarea gresita de catre Tribunal a actului juridic dedus judecatii, si continutului acestuia.

Asa fiind simpla invocare a acestui motiv prevazut de codul de procedura civila nu poate sa atraga modificarea sentintei.

Criticile din recurs sunt într-adevar încadrabile în dispozitiile art.304 pct.9 C.pr.civ., însa nu pot fi primite si vor fi înlaturate câta vreme, Tribunalul , amplu motivat, bazat pe dovezile administrate, a aplicat corect în speta dreptul substantial si procedural, asa cum rezulta din considerentele sentintei.

Se retine ca, nefiind în raporturi de munca, cu intimata-reclamanta, recurentul nu are calitate procesuala pasiva în cauza.

Aceasta sustinere, este de neretinut întrucât calitatea de parte în cauza dedusa judecatii, rezida din legile de care a facut vorbire în cuprinsul motivelor de mai sus chiar recurenta.

Art.282 alin.1lit.d din Codul Muncii stipuleaza clar ca :„Pot fi parti în conflictele de munca: alte persoane juridice sau fizice care au aceasta vocatie în temeiul legilor speciale sau al Codului de procedura civila”.

În raport de obiectul cererii de chemare în judecata si dispozitiile legale de care s-a facut vorbire, atributiile ce decurg din lege ale Consiliului Local Sector 6 si Institutia Primarului, concluzia ce se desprinde este ca, recurentul are calitate procesuala pasiva, dreptul legal la sporul de pâna la 15% cerut prin actiunea introductiva de instanta, neputând fi realizat decât cu si prin intermediul inclusiv al acestui recurent, alaturi de Inspectoratul Scolar al Municipiului Bucuresti si Scoala cu clasele I-VIII nr.193, Sector 6, pârâti în aceeasi cauza.

Fata de cele constatate de Curte în baza art. 312 al.1 C.pr.civ. a fost respins si acest recurs.