Prin actiunea înregistrata sub nr. 10163/196/2007 la Judecatoria Braila , reclamantul G. V. a chemat în judecata pe pârâtul B. S. , pentru a se constata ca la data de 24.09.1999 pârâtul i-a vândut suprafata de 0,50 ha teren cultivat cu vita de vie si sa se pronunte o hotarâre care sa tina loc de act de vânzare –cumparare, precum si obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecata.
În fapt, reclamantul a motivat ca printr-un act sub semnatura privata intitulat încheiat la data de 24.09.1999 pârâtul i-a vândut suprafata de 0,50 ha teren arabil situat în satul B., comuna D., judetul Braila, la pretul de 1.500.000 lei vechi, obligându-se sa perfecteze actele de vânzare – cumparare în forma autentica dupa dezbaterea succesiunii.
Desi pârâtul a dezbatut succesiunea, refuza sa se prezinte la notarul public în vederea încheierii actului autentic, motiv ce l-a determinat sa formuleze actiunea.
În drept, a invocat dispozitiile art.111 Cod de procedura civila .
Pentru dovedirea actiunii a solicitat proba cu înscrisuri, interogatoriul pârâtului si martorii R. V. si S.E., asistenti la tranzactie si la negocierea pretului.
Pârâtul B.S. a formulat întâmpinare prin care a invocat exceptia de necompetenta teritoriala în conformitate cu dispozitiile art. 13 pct. 1 Cod de procedura civila , având în vedere ca cererile privitoare la bunurile mobile se fac numai la instanta în circumscriptia careia se afla imobilele.
În speta, imobilul se afla pe raza satului B., comuna D., judetul Braila.
Prin sentinta civila nr. 718 din 28 ianuarie 2008 pronuntata de Judecatoria Braila în dosarul nr. 10163/196/2007 s-a admis exceptia de necompetenta teritoriala si în temeiul art. 158 alin. 1 si 3 Cod de procedura civila , raportat la art. 13 alin. 1 Cod de procedura civila a declinat competenta de solutionare a actiunii formulate de reclamantul G. V. în contradictoriu cu pârâtul B. S., în favoarea Judecatoriei Faurei si a dispus înaintarea dosarului la aceasta instanta.
Cauza s-a înregistrat la Judecatoria Faurei sub nr. 305/228/2008.
Prin sentinta civila nr. 364 din 13 mai 2008 pronuntata de Judecatoria Faurei în dosarul nr. 305/228/2008, a respins ca nefondata cererea reclamantului G. V. în contradictoriu cu pârâtul B. S., având ca obiect pronuntarea unei hotarâri care sa tina loc de contract de vânzare - cumparare.
Pentru a pronunta aceasta sentinta instanta de fond a retinut ca din economia dispozitiilor art. 948, art. 964, art. 1310 si art. 1311 Cod civil, rezulta ca obiectul vânzarii – cumpararii trebuie sa îndeplineasca cumulativ urmatoarele conditii: sa fie în circuitul civil, sa existe în momentul încheierii contractului sau sa poata exista în viitor, sa fie determinat sau determinabil, licit si posibil; sa fie proprietatea vânzatorului.
Instanta a constatat ca terenul în cauza ce a facut obiectul conventiei între parti nu îndeplineste doua din conditiile cerute imperativ de lege si anume: sa fie determinat sau determinabil; sa fie proprietatea vânzatorului.
Din probele administrate nu rezulta cu exactitate ce teren a facut obiectul conventiei partilor, nu a facut dovada ca pârâtul ar fi proprietar pentru vreo suprafata de teren.
În aceste conditii instanta nu poate valida o conventie intervenita între parti cu ignorarea legii.
Împotriva acestei sentinte a declarat apel reclamantul G. V. motivând ca la momentul depunerii cererii de probe a solicitat si interogatoriu pârâtului dar a fost omisa discutarea si încuviintarea acestei probe care ar putea lamuri cauza sub mai multe aspecte inclusiv acela al determinarii bunului ce a facut obiectul vânzarii – cumpararii în chitanta prezentata.
Determinarea se putea stabili în parte si prin audierea martorului ocular prezent la încheierea tranzactiei.
În ceea ce priveste existenta proprietatii vânzatorului asupra terenului tranzactionat, a sustinut ca pentru acest fapt s-a cerut instantei înca un termen sa depuna dovada însa si acest aspect a fost omis.
Solicita completarea probelor administrate la prima instanta, respectiv proba cu înscrisuri, interogatoriu si martori, reaudierea martorului R. V., rejudecarea cauzei, desfiintarea hotarârii atacate si în baza probelor administrate sa se dispuna admiterea actiunii si pronuntarea unei hotarâri care sa tina loc de act de vânzare-cumparare pentru suprafata de 0,50 ha teren extravilan conform titlului de proprietate nr. 27077 – 24986 care a stat la baza tranzactiei imobiliare.
În drept, a invocat dispozitiile art. 282 – 298 Cod de procedura civila .
Intimatul B.S. a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea apelului motivând ca nu a vândut terenul în suprafata de 2,24 ha deoarece nu s-a realizat iesirea din indiviziune cu ceilalti mostenitori.
Intimatul sustine ca terenul a fost folosit de apelant fara ca sa fi platit echivalentul lipsei de folosinta.
A depus la dosar copia titlului de proprietate nr. 27077-24986/1995.
Tribunalul, examinând cauza în raport de obiectul dedus judecatii constata ca hotarârea atacata este supusa recursului si nu apelului.
Examinând legalitatea si temeinicia hotarârii atacate atât prin prisma motivelor invocate de reclamantul apelant, a apararilor formulate de pârâtul intimat, cât si sub toate aspectele în conformitate cu dispozitiile art. 3041 Cod de procedura civila , Tribunalul constata ca recursul nu este fondat pentru considerentele ce vor fi expuse.
În fapt, la data de 24.09.1999 s-a încheiat înscrisul sub semnatura privata intitulat < Minuta> ( fila 5 dosar fond), în care s-a consemnat faptul ca între G. V. si B. S. s-a încheiat o conventie de vânzare-cumparare a terenului în suprafata de 0,50 ha teren vie „ parasita, fara spalieri, sârma..”, contra sumei de 1,5 milioane lei.
În acest înscris se mentioneaza ca „vânzatorul se obliga sa nu mai revendice marirea sumei sau a terenului si se obliga sa perfecteze actele de succesiune si actul de vânzare-cumparare”.
Termenii conventiei nu sunt suficient de clari deoarece nu se individualizeaza suprafata în sensul ca nu se precizeaza unde este situata aceasta suprafata si vecinatatile .
Pentru a fi considerat un antecontract de vânzare-cumparare, înscrisul sub semnatura privata încheiat de parti trebuie sa îndeplineasca anumite conditii de validitate generale, obligatorii pentru orice conventie civila de vânzare-cumparare si anume: capacitatea de a contracta a partilor; consimtamântul valabil al celui care se obliga; un obiect determinat ; o cauza licita.
Antecontractul de vânzare cumparare reprezinta acordul de vointa contractual prin care partile îsi asuma reciproc obligatia de a încheia între ele, în viitor , un anumit contract de vânzare cumparare, stabilind si continutul esential al acestuia, fara a avea efect translativ de proprietate.
Desi reclamantul a sustinut ca înscrisul mentionat a avut caracterul unui antecontract de vânzare-cumparare, nu se poate retine ca fiind corecta sustinerea deoarece îi lipseste un element esential de validitate si anume, obiectul determinat.
Simpla mentiune cu privire la suprafata de 0,50 ha teren fara ca sa fie determinata, în sensul de a se indica locul unde este situata si vecinatatile, nu este suficient pentru a se considera ca obiectul conventiei este determinat.
Desi în motivele invocate a sustinut ca la instanta de fond a facut dovada cu titlul de proprietate si cu martori cu privire la validitatea conventiei încheiate si ca a solicitat proba cu interogatoriu asupra careia instanta nu s-a pronuntat, aceste sustineri nu se regasesc în probele dosarului.
La instanta de fond s-a depus numai înscrisul sub semnatura privata si a fost audiat un singur martor, iar din încheierile de sedinta nu rezulta ca reclamantul a solicitat si alte probe.
Din titlul de proprietate nr. 27077-24986/1995 , depus în recurs de pârâtul intimat rezulta ca s-a reconstituit dreptul de proprietate în baza Legii nr. 18/1991 pentru suprafata totala de 2 ,9900 ha pe raza satului T., comuna D., judetul Braila în favoarea mostenitorilor B. S., B. G., M. Z., B. D., B. A..
În titlul de proprietate sunt trecute mai multe loturi de teren, atât arabil cât si cu vita de vie.
Mostenitorii nu au iesit din indiviziune asupra terenului, astfel ca nu se poate stabili ce suprafata de teren apartine fiecaruia.
Pârâtul nu putea sa înstraineze o suprafata de teren asupra careia aveau drepturi indivize ceilalti mostenitori.
În mod corect a retinut instanta de fond ca nu poate valida o conventie care nu îndeplineste conditiile prevazute de lege.
Potrivit art. 964 Cod civil, obligatia trebuie sa aiba de obiect un lucru determinat, cel putin în specia sa.
Dreptul de proprietate al vânzatorului nu era determinat astfel ca acesta nu putea dispune de suprafata de teren mentionata în înscrisul sub semnatura privata.
În cazul în care s-a platit o suma cu titlu de pret, exista modalitati pentru restituirea prestatiilor.
În cauza nu s-a solicitat restituirea vreunei prestatii , ci doar pronuntarea unei hotarâri care sa tina loc de act autentic de vânzare-cumparare.
Având în vedere ca nu sunt îndeplinite conditiile prevazute de lege pentru pronuntarea unei asemenea hotarâri, solutia instantei de fond este legala si temeinica.
În drept, nu s-a constatat nici un motiv de recurs prevazut de art. 304 si art. 3041 Cod de procedura civila si Tribunalul în temeiul art. 312 alin. 1 Cod de procedura civila a respins ca nefondat recursul si a mentinut ca legala si temeinica hotarârea atacata.