Actiune în granituire ce cuprinde si revendicarea unei suprafete de teren. Constatare nulitate absoluta titlu de proprietate emis în baza Legii nr. 18/1991. Recalificarea în recurs a caii de atac. Cererea de constatare a nulitatii absolute a titlului de proprietate si a amendamentului Comisiei Judetene de aplicare a Legii nr. 18/1991 are caracter principal fata de celelalte capete de cerere care sunt accesorii. Existenta unei diferente între suprafata din titlul de proprietate si suprafata existenta în realitate nu se încadreaza printre cazurile de nulitate absoluta expres si limitativ prevazute de art. III alin. 1 lit. a)-h) din Legea nr. 169/1997.
Prin actiunea înregistrata pe rolul Judecatoriei Racari, sub nr. 623.1/284/2008, reclamantul a solicitat în contradictoriu cu pârâtii VE, NC si NR solicitând ca, prin sentinta ce se va pronunta, sa se dispuna, stabilirea hotarului despartitor dintre proprietatile limitrofe ale pârâtilor, anularea amendamentului nr.8052/2006 la Hotarârea nr.72/1991 cu privire la validarea anexelor si solutionarea contestatiilor prezentate de Comisia Locala Racari, obligarea pârâtilor, în solidar, la plata cheltuielilor de judecata ocazionate de proces.
În motivarea actiunii, reclamantul a aratat ca în baza sentintei civile nr.433/2007 pronuntata în dosarul civil nr.1114/2006 a devenit proprietar pe suprafata de 1.000 m.p. teren intravilan curti constructii situat în tarlaua 73, parcela 236 si 1.400 m.p. teren intravilan arabil situat în tarlaua 73, parcela 236/1, aflat în continuarea suprafetei de 1.000 m.p.; ca la întocmirea lucrarii de cadastru a observat ca pârâta Comisia Locala Racari a eliberat Amendamentul nr. 8052/2006 la Hotarârea nr.72/1991, cu privire la suprafata de 3.600 m.p., suprafata care nu se regaseste în realitate, pârâtii având mai putin, amendamentul fiind emis fara a se face masuratori de Comisia Locala Racari ci numai pe baza declaratiilor pârâtilor, înaintându-se o documentatie falsa de catre Comisia Locala Racari, Comisiei Judetene care a validata acest amendament.
Reclamantul a solicitat ca pe baza unei expertize tehnice de specialitate sa se delimiteze hotarul dintre proprietati si sa se determine suprafata proprietatea pârâtilor, dupa care în baza acestor masuratori sa se emita un nou amendament cu suprafata corecta.
Reclamantul si-a întemeiat actiunea, în drept, pe dispozitiile art. 584 Cod civil si Legea nr.18/1991, art. III.
În dovedirea actiunii s-au propus probele cu acte si expertiza.
Prin întâmpinare si cerere reconventionala, pârâtii au învederat ca sunt de acord cu stabilirea hotarului însa în limita a 2414 m.p. cât masoara proprietatea lor intabulata ca atare, a aratat ca în momentul în care s-a pronuntat sentinta de partaj si anume la data de 20.02. 2007, partajarea s-a facut în baza titlului de proprietate nr.66854, care nu mai era valabil la acea data întrucât nu cuprindea suprafata de teren intravilan din primul titlu de proprietate nr.5800 m.p. si ca acest nou titlu care se eliberase deja la data de 08.01.2007 cuprindea numai suprafata de 2.400 m.p. intravilan deoarece comisia locala si comisia judeteana constatasera ca s-a facut o greseala în ceea ce îi priveste întrucât casa si gospodaria erau cuprinse in vechiul titlu de proprietate, drept pentru care s-a emis de la autorul lor NN titlul de proprietate nr.152020/2006pe numele lor, pentru suprafata de 3.400 m.p., ca atunci când au facut cadastrul s-a gasit numai suprafata de 2.414 m.p. compusa din 415 m.p. curti constructii si 1990 m.p. arabil intravilan vechiul titlu de proprietate fiind diminuat în ceea ce priveste suprafata din intravilan si redus la 2.400 m.p. , în realitate însa nici în acest titlu de proprietate nu se regaseste suprafata de 2.400 m.p. ci numai 1.400 m.p., ca la efectuarea tranzactiei au înteles sa îi dea reclamantului suprafata din tranzactie, în ideea ca acesta avea deja casa pe acel teren si nu avea titlu de proprietate, limita dintre cele doua proprietati fiind data de semne naturale în imediata proprietate a spatelui locuintei reclamantului, precizând ca atât in vechiul titlu de proprietate care cuprindea 5.800 m.p. cât si în cele doua titluri de proprietate noi care cuprind aceeasi suprafata defalcata se regasea cu 2.000 m.p. teren mai putin, ca cea de-a doua solicitare privind anularea amendamentului, pârâtii considera ca este ramasa fara obiect câta vreme amendamentul a fost urmat de un titlu de proprietate.
Prin cererea reconventionala, pârâtii au solicitat sa se constate nulitatea tranzactiei încheiate prin sentinta civila nr.433/2007 în dosarul nr.1114/2006 al Judecatoriei Racari, motivat de faptul ca titlul de proprietate ce a stat la baza tranzactiei era anulat si s-au tranzactionat bunuri ce le apartineau în titlu de proprietate.
În drept, au fost invocate dispozitiile art. 114- 118 Cod procedura civila, art. 119 Cod procedura civila ., art. 1704, art. 1717 Cod civil, solicitându-se în aparare probele cu înscrisuri si interogatorii.
La termenul din 8 mai 2008, reclamantul a depus la dosar o precizare a actiunii introductive, prin care a solicitat sa se constate si nulitatea partiala a titlului de proprietate nr.152020 /2006, în contradictoriu si cu Comisia Locala Racari de aplicare a Legii fondului funciar si Comisia Judeteana Dâmbovita pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor .
În motivarea cererii s-a aratat ca în baza Amendamentului nr.8052/2006 la Hotarârea nr.72/1991 s-a eliberat titlul de proprietate nr.152020/2006 pentru suprafata de 3.400 m.p. teren intravilan, teren ce se suprapune cu suprafata de 1.000 m.p. intravilan curti constructii, situat în tarlaua 73 parcele 236/1, el fiind proprietarul acestor suprafete conform sentintei civile nr.433/2007, pronuntata în dosarul civil nr.1114/2006.
S-u atasat cererii, în copie certificata, titlul de proprietate funciara nr. 152020/2006.
Prin întâmpinare, pârâtii au aratat ca titlul de proprietate, nou emis a fost emis în conditii de perfecta legalitate, iar hotarârea de partaj invocata de reclamant este emisa în conditii de nelegalitate, întrucât se emisese deja un alt titlu de proprietate, însa nici în acest titlu nu a fost înserata suprafata de 2.400 m.p., motiv pentru care a fost necesara corectia acestui titlu.
Instanta de fond a dispus introducerea în cauza a celor 2 comisii de aplicare a legii fondului funciar, pentru a le face opozabila hotarârea ce se va pronunta în cauza.
Reclamantul a depus la dosarul cauzei, în copie certificata, planul cadastral.
Prin adresa nr.313/ 11.09.2008, Comisia Locala pentru aplicarea legii fondului funciar Racari a comunicat instantei ca în temeiul Legii nr. 247/2005, numitii VE, NC si NR, au solicitat modificarea titlului de proprietate nr.66854/1995, titlu în care a fost inclusa si suprafata de teren intravilan detinuta cu titlu de mostenire legala de la defunctul NP, ce reprezinta casa si suprafata de teren intravilan conform certificatului de mostenitor nr.705/1987 emis de Notariatul de Stat Gaesti, prin care tatal si respectiv bunicul lor este unic mostenitor cu mentiunea ca a fost depus titlul de proprietate privind pe defunctul NI în original cu solicitarea de a se face corecturile conform certificatului de mostenitor mentionat, ca prin amendament la Hotarârea nr.46/2005 a Comisiei Judetene Dâmbovita, a fost aprobata propunerea de corectare a titlului de proprietate nr. 66854/1995 prin excluderea suprafetei din intravilan aferenta gospodariei defunctului NN în suprafata de 3.400 m.p. compusa din parcelele nr.237 si 237/1 delimitate între vecinatatile N- DS 17, S- Vlad Petre, E- Bucur Gheorghe si V- rest proprietate mostenitor NI, însa pe acest titlu de proprietate a ramas înscrisa suprafata de teren intravilan detinuta de reclamantul NGh si pe care acesta a înstrainat-o împreuna cu constructiile amplasate numitilor C V si I.
De asemenea din continutul adresei a reiesit faptul ca în cadrul unui proces de partaj solutionat prin tranzactie a fost cuprinsa si suprafata de 1.000 m.p. din totalul de 2.400 m.p. din T- 73, P- 257/1 desi parcela nu mai face parte din acest titlu de proprietate, reclamantul neprezentând titlul de proprietate in original în fata instantei, ceea ce a dus la obtinerea a doua acte de proprietate respectiv titlul de proprietate si sentinta civila de partaj definitiva si irevocabila, lucru ce a generat acest litigiu.
În cauza a fost efectuata raport de expertiza întocmit de expert Georgescu Virginia.
Prin sentinta civila nr.2386/15.07.2009, Judecatoria Racari a respins cererea principala, asa cum a fost completata de catre reclamantul NGh împotriva pârâtilor VE, NC si NR si a respins cererea reconventionala formulata de catre pârâtii reclamanti VE, NC si NR împotriva reclamantului pârât NGh.
Pentru a pronunta aceasta sentinta, prima instanta a retinut ca titlul de proprietate nr.66854/2007 si tranzactia încheiata în sentinta civila nr. 433/20.02.2007 a Judecatoriei Racari, releva indubitabil ca, în ceea ce priveste suprafata de 1.000 m.p. teren curti constructii intravilan situata în tarlaua 73, parcela 236, aceasta nu are in nici un punct cardinal ca vecini limitrofi pe pârâtii în cauza, ca din acest punct de vedere, în mod evident este inadmisibila o actiune în granituire întemeiata pe dispozitiile art. 584 Cod civil pentru ca nu este vorba de o proprietate „lipita cu a sa”, ata cum stipuleaza explicit textul de lege, reclamantul a solicitat o granituire numai în raport de aceasta suprafata de teren intravilan pastrata în proprietate, pentru ca aceasta suprafata de teren intravilan (1.400 m.p.) a fost înstrainata de reclamant înca din anul 1999, prin act autentic lui CV si CI; ca în ceea ce priveste cererea de anulare a Amendamentului nr. 8052/2006 la Hotarârea nr. 72/1991 a Comisiei Locale de aplicare a Legii fondului funciar de constatare a nulitatii absolute partiale a titlului de proprietate nr.152020/2006, s-a constatat ca reclamantul n-a invocat, practic, nici un caz, dintre cele enumerate limitativ de prevederile art. III din Legea nr. 169/1997 care sa poata conduce, eventual, la constatarea nulitatii absolute, fie si partiale, a acestuia; ca analiza continutului cererii releva afirmatia ca s-ar fi produs o suprapunere de proprietatii, în sensul ca ar fi avut loc o dubla reconstituire, ca titlurile de proprietate depuse în dosar de parti, releva ca, în realitate, este vorba de suprafete diferite de teren care provin de la autori diferiti, fapt confirmat si de concluziile rapoartelor de expertiza tehnica topografica întocmite în cauza, ca reclamantul n-a demonstrat incidenta în cauza a vreuneia dintre cazurile de nulitate enumerate de art. III alin. 1 lit. a-h din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea si completarea legii fondului funciar nr. 18/1991; ca în ceea ce priveste cererea reconventionala formulata de pârâtii reclamanti, se observa ca, în realitate si efectiv, titlul de proprietate avut în vedere la tranzactionare a fost titlul funciar nr.66854/2007 si nu cel vechi, de altfel anulat; ca asa au stat lucrurile, o demonstreaza indubitabil chiar înscrisul existent in dosarul de partaj nr. 1114/2006 al Judecatoriei Racari, suspendat la un moment dat si apoi reluata judecata, tocmai în considerarea faptului ca s-a emis un nou titlu de proprietate; ca unii dintre pârâti au recunoscut acest fapt la interogatoriu, continutul tranzactiei include vecinatatile terenurilor conform noului titlu de proprietate .
Împotriva acestei sentinte a declarat apel în termenul legal reclamantul NGh.
În motivele de apel, reclamantul a aratat ca în mod gresit i s-a respins cererea de granituire, formulata în baza art.584 Cod civil, potrivit careia orice proprietar este îndreptatit sa solicite delimitarea proprietatii sale fata de alte proprietati vecine, afirmatia instantei ca suprafata de 1000 mp proprietate a sa ca efect al tranzactiei ce formeaza dispozitivul sentintei civile nr.433/2007 a Judecatoriei Racari nu are nici un punct cardinal limitrof cu proprietatea pârâtilor, este justificata, ca raportul de expertiza întocmit de expertul Georgescu Virginia arata ca în partea de este aceasta suprafata se învecineaza cu „mostenitorii defunctului NI”, iar în schita de la fila 91 rezulta cu prisosinta acest lucru si ca suprafata de 1000 mp face corp comun cu cea de 1400 mp atribuita lui, fiind în aceeasi parcela (73) si aceeasi tarla (236), ca din titlul de proprietate nr.66854/2007 se desprinde clar acest lucru, si în niciun caz nu se poate invoca ca aceste suprafete s-ar suprapune peste cei 3400 mp din titlul de proprietate din 2006, ce priveste o lata reconstituire a dreptului de proprietate, ca a intrat în posesia celor doua suprafete de teren înca din 1956 când a construit casa si anexele, iar din 1964 l-am avut ca lot ajutator de la CAP pâna n 1990, iar aceasta suprafata nu a fost niciodata masurata de Comisia Locala, ca pe suprafata de 1000 mp pe care se afla casa batrâneasca si care apartine pârâtilor a construit si poseda un garaj, o ciupercarie, o fântâna, fiind interesat sa construiasca un gard între cele doua terenuri distincte la care îi da dreptul calitatea sa de proprietar.
Prin întâmpinare, intimatii pârâti VE, NC si NR, au solicitat respingerea apelului, precizând ca în realitate este recurs, aratând ca asa cum au aratat în întâmpinarea si cererea reconventionala, la instanta de fond, în acea curte exista, însumând toate suprafetele de teren din cele doua titluri de proprietate suprafata faptica de 3780 mp si suprafata scriptica de 5800 mp, cu o diferenta colosala de 2020 mp, ca referitor la solicitarea reclamantului de a se anula initial amendamentul si ulterior titlul de proprietate este total nefondat, întrucât ceea ce au avut comisiile în vedere la emiterea acestui nou titlu de proprietate a fost certificatul de mostenitor 705/1987, emis de Notariatul de Stat Gaesti, prin care tatal, respectiv bunicul lor, NP, a avut în proprietate casa si teren intravilan, pe care le-a transmis prin mostenire si era firesc, într-o aplicatie consecventa a legii fondului funciar, pe care si instantele Tribunalului Dâmbovita o fac în mod frecvent, respectiv art.23, ca acest teren sa le revina de drept, ca este corecta si motivarea data de instanta fondului actiunii în granituire, este o interpretare corecta a textului de lege prevazut de art.583, prin care numai doua proprietati se pot granitui, instanta analizând corect atât titlul de proprietate cât si tranzactia, ajungând ca aceste terenuri nu pot fi granituite.
În sedinta publica din 25.11.2009, tribunalul a procedat la recalificarea în recurs a caii de atac exercitata de reclamant având în vedere pe lânga considerentele din încheiere si faptul ca cererile reclamantului recurent de constatare a nulitatii absolute a titlului de proprietate nr. 152020/15.12.2006 si a amendamentului nr. 8052/2006 la Hotarârea Comisiei Judetene Dâmbovita de Fond Funciar în baza caruia s-a eliberat titlul de proprietate nr. 152020/2006 au caracter principal iar cererea recurentului reclamant de granituire a terenului proprietatea sa în suprafata de 2400 mp situat în intravilanul orasului Racari, tarlaua 73, parcelele 236 si 236/1 de terenul în suprafata de 3400 mp. situat în intravilanul orasului Racari, în tarlaua 73, parcelele 237/1 si 237, proprietatea pârâtilor intimati, cerere ce cuprinde si o cerere de revendicare a unei portiuni de 1000 mp. teren, se afla în raport de accesorietate cu cererile de constatare a nulitatii absolute a titlului de proprietate si a amendamentului mai sus aratate întrucât rezolvarea acestora depinde de solutia data acestor din urma cereri.
Prin decizia civila nr.11/06.01.2010, Tribunalul Dâmbovita a respins ca nefondat recursul declarat si a mentinut hotarârea atacata.
Pentru a pronunta aceasta decizie, tribunalul a retinut urmatoarele:
Prin sentinta civila nr. 433/20.02.2007 pronuntata de Judecatoria Racari în dosarul nr. 1114/2006, a fost consfintita învoiala partilor cu privire la partajarea terenurilor din titlul de proprietate nr. 66854/1995 emis pe numele mostenitorilor defunctului NI printre care si recurentul reclamant caruia i-au revenit în lot mai multe terenuri printre care si terenurile în suprafata totala de 2400 mp., situate în intravilanul orasului Racari în tarlaua 73, parcelele 236 si 236/1 din care 1000 mp. – teren având categoria de folosinta curti constructii si 1400 mp.- teren arabil. Anterior, prin contractul autentificat sub nr. 1378/04.06.1999, recurentul reclamant a vândut sotilor CV si I suprafata de 1400 mp. teren curti constructii situat în tarlaua 73, parcelele 236 si 236/1, împreuna cu casa de pe acest teren.
Pe baza Amendamentului nr. 8052/2006 la Hotarârea nr. 72/1991 a Comisiei Judetene Dâmbovita de Fond Funciar a fost eliberat titlul de proprietate nr. 152020/15.12.2006 pe numele mostenitorilor defunctului NN (intimatii pârâti NCG, NVR si VE) pentru terenurile în suprafata totala de 3400 mp., situate în intravilanul orasului Racari, jduetul Dâmbovita, în tarlaua 73, parcelele 273 si 237/1 din care 400 mp. – teren având categoria de folosinta curti constructii si 3000 mp.- teren arabil.
La interogatoriul luat de instanta la cererea intimatilor pârâti, recurentul reclamant a recunoscut ca au existat doua terenuri situate în intravilan („doua curti”) având o suprafata totala de 3800 mp., ca, în realitate, cele doua curti au o suprafata totala mai mica decât în titlurile de proprietate (3800 mp. în loc de 5800 mp.); ca terenul lui si cel al intimatilor pârâti a fost împrejmuit în anul 1955 si ca proprietatile lor (ale lui si ale intimatilor pârâti) au fost delimitate de semne naturale de hotar carora nu li s-a adus nicio modificare.
Din raportul de expertiza întocmit în cauza de experta Georgescu Virginia reiese ca terenurile partilor sunt împrejmuite pe toate laturile cu gard; ca, potrivit titlurilor de proprietate nr. 152020/2006 si nr. 66854/2007, terenurile aflate în proprietatea partilor sunt în suprafata totala de 5800 mp.; ca, în realitate, suprafata existenta în realitate este de doar 3780 mp.; ca exista un deficit de suprafata de 2000 mp.; ca reclamantul recurent a vândut suprafata de 1400 mp. si revendica suprafata de 1000 mp.; ca, la rândul lor, si intimatii pârâti au un deficit de 1000 mp. de teren fata de suprafata de teren din titlul lor de proprietate.
Recurentul reclamant a solicitat sa se constate nulitatea absoluta partiala a titlului de proprietate nr. 152020/15.12.2006 emis pe numele mostenitorilor defunctului NN si a amendamentului nr. 8052/2006 care a stat la baza emiterii acestui titlu invocând ca motive de fapt împrejurarea ca terenul pentru care s-a emis acest titlu se suprapune peste terenul proprietatea sa, faptul ca nu s-au facut masuratori de catre comisia locala si ca, în realitate, nu exista în realitate întreaga suprafata de 3400 mp..
În mod corect si legal, prima instanta a respins aceste capete de cerere având în vedere ca nu s-a facut dovada ca ar fi existat o suprapunere de terenuri si ca ar fi avut loc o dubla reconstituire; ca titlurile de proprietate releva ca este vorba de suprafete de teren situate în aceeasi tarla dar în parcele diferite si ca recurentul reclamant nu a demonstrat incidenta în cauza a vreunuia din cazurile de nulitate expres si limitativ prevazute de art. III alin. 1 lit. a)-h) din Legea nr. 169/1997.
Referitor la solutia data capatului de cerere având ca obiect granituirea, în mod corect, prima instanta a respins cererea recurentului reclamant de granituire tinând seama de faptul ca terenurile recurentului reclamant si al intimatilor pârâti au fost împrejmuite în anul 1955; ca terenul proprietatea recurentului si cel proprietatea intimatilor pârâti au fost delimitate de semne naturale de hotar carora nu li s-a adus nici o modificare; ca din raportul de expertiza rezulta ca recurentul reclamant a vândut înca din anul 1999 suprafata de 1400 mp. cât avea efectiv în realitate si ca acesta are în prezent un deficit de 1000 mp., fata de titlul sau de proprietate.
Sustinerea recurentului reclamant ca din raportul de expertiza de la filele 90 si 91 ar rezulta o alta situatie de fapt nu poate fi primita întrucât acel raport de expertiza aflat la filele 88-96 a fost refacut în urma admiterii obiectiunilor intimatilor pârâti la termenul din 25.02.2009 iar din raportul de expertiza refacut aflat la filele 142-148 rezulta situatia de fapt mai sus expusa si faptul ca intimatii pârâti se învecineaza cu CV pe latura de est si nu cu recurentul reclamant.
Nu pot fi primite nici sustinerile recurentului în sensul ca ar fi avut în posesie înca din 1956 o suprafata de 2400 mp., ca din 1964-1990, ar fi avut aceasta suprafata ca lot ajutator în conditiile în care aceste sustineri nu au nici un suport probator si vin în contradictie cu celelalte dovezi administrate în cauza.
Pentru considerentele mai sus expuse, în temeiul art. 312 alin. 1 Cod procedura civila, tribunalul a respins ca nefondat recursul declarat si a mentinut hotarârea atacata.