SENTINTA CIVILA NR. 493/04.02.2010
- actiune în constatare
Deliberând asupra cauzei civile de fata, constata urmatoarele:
Prin cererea înregistrata pe rolul acestei instante la data de xx, sub nr. xx, petentul xx a solicitat instantei sa constate calitatea sa de cetatean român, cetatenie dobândita prin nastere.
În motivarea în fapt a cererii, petentul a învederat instantei ca bunicul sau, Voleac Petru, s-a nascut în anul 1923 în Ocnita, satul Hadarauti, Republica Moldova, aflata pâna în iunie 1940 sub jurisdictia statului român, s-a casatorit în anul 1930 cu xx, iar la data de 07.06.1958 s-a nascut tatal sau, xx. Petentul a precizat ca bunicii sai au dobândit, prin nasterea pe teritoriul românesc, cetatenia româna.
Petentul s-a nascut la data de 29.07.1980, în acest mod dobândind cetatenia româna prin nastere în strainatate, din cetateni români, iar potrivit art. 5 alin. 2 din Constitutia României, cetatenia româna nu poate fi retrasa celor ce au dobândit-o prin nastere. A mai învederat ca nu exista o alta posibilitate pentru constatarea cetateniei române.
În drept, au fost invocate dispozitiile art. 5 alin. 2 din Constitutie, art. 111 din Codul de procedura civila, art. 5 alin. 1 si 2 al Tratatului între Republica Moldova si România privind asistenta juridica în materie civila si penala din 06.06.1996.
În dovedirea cererii, petentul a depus, în fotocopie, o serie de înscrisuri (filele 4-28).
Cererea a fost legal timbrata cu taxa judiciara de timbru în cuantum de 19 lei si timbru judiciar de 0,30 lei.
În conditiile art. 137 C.pr.civ, analizând cu prioritate exceptia de necompetenta generala a instantelor judecatoresti, invocata din oficiu, la termenul de judecata din data de 04.02.2010, instanta retine ca cererea de constatare a calitatii de cetatean român constituie o chestiune diferita, dar strâns legata de cea a probarii calitatii de cetatean român, întrucât idem est non esse aut non probari (este acelasi lucru a nu fi cu a nu fi dovedit) iar, în aceste conditii, unei persoane care se pretinde cetatean român dar nu dispune si nu poate obtine mijloacele de proba pentru dovedirea acestei calitati, nu i se poate recunoaste aceasta calitate pe calea unei actiuni în constatare, formulata în conditiile art. 111 din Codul de procedura civila.
În masura în care o persoana care se pretinde cetatean român, respectiv în prezenta speta petentul xx, nu are mijloacele de proba pentru dovedirea acestei calitati, respectiv nu detine o carte de identitate sau un pasaport, eliberate de autoritatile române sau un certificat de cetatenie româna, eliberat în conditiile art. 19 alin. 4 din Legea nr. 21/1991, de Comisia pentru cetatenie din cadrul Ministerului Justitiei ori o adeverinta de atestare a calitatii ce cetatean român, eliberata de Comisia pentru cetatenie din cadrul Ministerului Justitiei, instanta apreciaza ca împotriva persoanei în cauza opereaza, pâna la proba contrara, o prezumtie simpla, conform art. 1023 din Codul civil, de neîndeplinire a conditiilor pentru recunoasterea calitatii de cetatean român. Pe cale de consecinta, persoana în cauza trebuie sa urmeze procedura prevazuta de art. 13-19 din Legea nr. 21/1991 pentru obtinerea calitatii de cetatean român.
Conform art. 13-19 din actul normativ mai sus mentionat, cetatenia româna se acorda prin ordinul Ministrului Justitiei, în baza si în conformitate cu concluziile raportului întocmit potrivit art. 16 si 17 din lege, de Comisia pentru cetatenie din cadrul Ministerului Justitiei. Ordinul de acordare sau respingere a cererii poate fi verificat pentru legalitate pe calea contenciosului administrativ.
În concluzie, procedura de solutionare a cererii de acordare a cetateniei române se desfasoara în fata unor autoritati administrative, respectiv în fata Comisiei pentru cetatenie din cadrul Ministerului Justitiei, iar fata de aceste considerente, instantele judecatoresti române nu sunt abilitate sa constate calitatea de cetatean român. Prin urmare, instanta va admite, în baza art. 159 pct. 1 din Codul de procedura civila, exceptia necompetentei generale a instantelor judecatoresti si va respinge actiunea promovata de petentul xx, ca inadmisibila.