ACHIZITIE PUBLICA. LICITATIE. ANULAREA
PROCEDURII PENTRU NECOMUNICAREA
CLARIFICARILOR. CERERE DE DESPAGUBIRI.
COMPETENTA. ATRIBUIREA CONTRACTULUI.
- art. 72, 78, 79, 209 SI 285 din OUG nr.34/2006
- art. 10 din Legea nr.554/2004
- art.2 si 3 din Codul de procedura civila
Nerespectarea de catre autoritatea contractanta a obligatiei
de a comunica participantilor la licitatie solicitarile de clarificari
si raspunsul la acestea, nu o îndreptatesc pe aceasta sa anuleze
procedura, ci numai sa intre în legalitate si sa prelungeasca
termenele, în masura în care aceasta este necesara, continuând
însa procesul de achizitie.
Cererea de acordare a despagubirilor este de competenta
instantei de judecata, iar din punct de vedere material se aplica
dispozitiile incidente în cauzele de contencios administrativ.
Instanta de judecata nu este îndreptatita sa atribuire un
contract de achizitie, ci numai sa cenzureze masurile luate si sub
acest aspect de autoritatea contractanta.
( Curtea de Apel pitesti –s.c.c.a.f., decizia nr. 1032/R-
C/7 noiembrie 2008 )
Prin plângerea formulata la 23 septembrie 2008, reclamanta
SC „S” SA Pitesti a solicitat în contradictoriu cu C.B. C.N. „V.V.” Curtea
de Arges desfiintarea deciziei nr.4178/2C2/4097, pronuntata de
Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor la 11.09.2008.
În motivare s-a aratat ca reclamanta a formulat contestatie
împotriva actului nr.2534, emis de autoritatea contractanta pârâta la 29
august 2008, prin care aceasta a anulat procedura, retinându-se ca au
intervenit unele nereguli de care reclamanta nu a luat cunostinta. Acestea
ar consta în clarificari solicitate si care nu au fost transmise ofertantei-
reclamante, asa încât se ajunge la invocarea propriei culpe pentru a nu
onora obligatiile si nu a declarat câstigatoare licitanta îndreptatita.
Se impune, deci, ca instanta sa anuleze decizia CNSC, sa
admita contestatia si sa oblige autoritatea contractanta sa încheie
contractul de achizitie cu reclamanta, care a obtinut cel mai bun punctaj,
iar în subsidiar sa se dispuna plata despagubirilor si sanctionarea
persoanelor vinovate.
La acest dosar, care are nr.731/46/2008, a fost atasat si
dosarul nr.761/46/2008, retinându-se cauza de litispendenta.
Examinând actele dosarului în raport de sustinerile partilor si
având în vedere prevederile art.137 din Codul de procedura civila, act
normativ ce se aplica în completarea, sub aspect procedural, a OUG
nr.34/2006, s-au retin urmatoarele.
Sub aspectul competentei de solutionare a capatului de cerere
subsidiar, se apreciaza ca acesta nu revine în competenta materiala a
Curtii de Apel Pitesti. Este adevarat ca potrivit art.286 din OUG
nr.34/2006, competenta de acordarea despagubirilor revine numai
instantei de judecata. Aceasta competenta se determina în raport de
dispozitiile art.10 din Legea nr.554/2004 si art.2 si 3 din Codul de
procedura civila.
Cum în cauza autoritatea contractanta este un organ local,
retinând si ca în materia contenciosului administrativ competenta nu se
stabileste în raport de existenta sau nu a personalitatii juridice întrucât
autoritatile administrative au o competenta de drept public, se apreciaza
ca cererea de despagubiri si cea de sanctionare a autoritatii contractante
se impune a fi declinata în favoarea Tribunalului Arges.
În baza art.165 din Codul de procedura civila, s-a dispus
disjungerea acestui capat al pretentiilor formulate si în baza art.158 si
urmatoarele din acelasi act normativ si declinarea competentei de
solutionare.
În ceea ce priveste fondul pretentiilor deduse judecatii s-a
retinut ca acestea sunt întemeiate, în parte.
Prin decizia CNSC nr.4178/2C2/4097/2008 a fost respinsa
contestatia formulata de petenta prin care aceasta solicita desfiintarea
actului emis de autoritatea contractanta ce decisese anularea procedurii.
Procedura de licitatie în discutie este supusa prevederile
OUG nr.34/2006 si avea ca obiect lucrari de consolidare, reabilitare si
modernizare a C.N. „V.V.” Curtea de Arges.
Pe parcursul derularii acestei proceduri s-au solicitat mai
multe clarificari de catre operatorii economici participanti, clarificari ce
nu au fost comunicate petentei-contestatoare, asa încât, dupa încheierea
procesului verbal de deschidere a ofertelor, la 25 aprilie 2008, s-a retinut
încalcarea dispozitiilor legale privind necomunicarea clarificarilor, faptul
ca nu se mai pot remedia abaterile comise si de aceea, s-a luat masura
anularii întregii proceduri.
În esenta, problema pe care a avut-o de rezolvat organul
administrativ jurisdictional si instanta de judecata este aceea de a sti daca
o încalcare a cerintelor art.78 din OUG nr.34/2006 si necomunicarea de
catre autoritatea contractanta a clarificarilor catre toti participantii o
îndreptateste pe aceasta sa ia masura anularii licitatiei.
Raspunsul la aceasta chestiune rezulta din prevederile art.72,
78, 79 si 209 din actul normativ precitat.
Astfel, potrivit art.78, orice operator economic are dreptul sa
solicite clarificari privind documentatia de atribuire, solicitare la care i se
va raspunde de regula în trei zile, în mod clar si fara ambiguitati, iar
întrebarile si raspunsurile formulate se trimit catre toti operatorii
economici, asigurându-se însa confidentialitatea solicitantului. Art.79
reglementeaza si el aspecte particulare ce pot sa apara cu ocazia solicitarii
de clarificari.
Art.72 raspunde, în esenta, întrebarii mai sus formulate,
prevazând în mod expres ca, în masura în care autoritatea contractanta,
desi a primit în termen (aspect necontestat în cauza), solicitarea de
clarificari nu a înaintat tuturor agentilor economici participanti întrebarile
si raspunsurile formulate, are obligatia sa prelungeasca termenele pe o
„perioada suficienta astfel încât orice operator economic interesat sa
dispuna de un timp rezonabil necesar pentru obtinerea informatiilor
complete si relevante pentru elaborarea ofertei”.
În concluzie, autoritatea contractanta nu este îndreptatita,
atunci când nu comunica întrebarile si raspunsurile solicitate pentru
clarificarea tuturor aspectelor ridicate de licitatie, sa decida anularea
procedurii, ci are dreptul sa ia masuri pentru prelungirea termenelor.
Textul se coroboreaza cu prevederile art.209 din Ordonanta,
care enumera limitativ cazurile în care se poate dispune anularea licitatiei,
cazuri în care nu poate fi încadrat cel invocat în prezenta pricina.
Concluzia privind caracterul nelegal al actului contestat s-a
impus cu atât mai mult cu cât acesta a fost emis dupa deschiderea
ofertelor, când se cunosteau cele mai importante elemente ce puteau
decide licitantul câstigator.
Tocmai de aceea, din economia art.78 si 79, rezulta ca aceste
clarificari nu pot fi decât anterioare depunerii ofertei si de aceea este si
nefireasca masura adoptata de autoritate, de a constata încalcarea
cerintelor de tratament egal numai dupa ce a deschis ofertele
participantilor.
Pentru toate aceste considerente s-a apreciat ca este
întemeiata plângerea formulata si pentru aceleasi rationamente si
contestatia adresata organului administrativ jurisdictional si de aceea au
fost admise caile de atac, conform art.285 din Ordonanta, modificata
decizia CNSC, iar în fond anulat actul administrativ nr.2534/29.08.2008
si dispusa continuarea procedurii.
S-a mai retinut ca instanta nu poate sa ia direct masura
atribuirii unui contract si declararii drept câstigatoare a unei anumite
oferte, aceste atributii revenind autoritatii contractante si numai dupa
exercitarea lor, în caile de atac, este posibila cenzurarea statuarilor astfel
adoptate.