ACTIUNE IN CONSTATARE A CALITATII DE REVOLUTIONAR, EXCEPTIA NECOMPETENTEI GENERALE A INSTANTELOR, ADMITEREA EXCEPTIEI
Prin cererea înregistrata pe rolul acestei instante la data de 06.03.2009, reclamantul C T a solicitat, în contradictoriu cu SECRETARIATUL DE STAT PENTRU PROBLEMELE REVOLUTIONARILOR si cu COMISIA PARLAMENTARA A REVOLUTIONARILOR DIN DECEMBRIE 1989, ca instanta sa constate calitatea sa de retinut în cadrul Revolutiei din Decembrie 1989 si, ca urmare a acestei constatari, sa oblige pârâtele la eliberarea certificatului de retinut în conformitate cu prevederile legale.
În fapt reclamantul a aratat ca, împreuna cu alte trei persoane, se afla la domiciliu pe data de 21.12.1989, când a aflat despre evenimentele din Bucuresti – Piata Revolutiei. Ajuns în Piata Revolutiei în jurul orelor 18.30, împreuna cu celelalte trei persoane, reclamantul a sustinut ca a ramas în zona restaurantului „Dunarea” mai mult timp. Aproximativ la miezul noptii evenimentele au escaladat, reclamantul si prietena sa, B M, fiind retinuti de militari în zona pasajului de metrou de la statia Universitate. Reclamantul afirma ca a fost lovit de fortele de ordine, scos cu forta din metrou si pus în genunchi, fiind lovit în continuare. Apoi, a fost urcat într-o duba si dus la fosta Circa 17 Militie unde a fost anchetat fara a mai fi lovit. Datorita interventiei unui ofiter, cunoscut al reclamantului, acesta din urma si prietena sa au fost eliberati. Întorsi în Piata Universitatii în jurul orei 3 dimineata au constatat ca piata era goala si locul curatat. Reclamantul si prietena sa au luat un taxi, împreuna cu un alt cunoscut din Popesti Leordeni, localitatea sa de domiciliu. Masina a fost oprita în zona Piata Sudului de un echipaj de Militie si de militari înarmati. Reclamantul afirma ca organele de militie, vazând urmele de lovituri de pe corpul sau si al prietenei sale, i-au retinut si i-au transportat în conditii inumane la Penitenciarul Jilava, unde a fost si separat de prietena sa. În celula unde a fost retinut reclamantul, potrivit sustinerilor sale, se mai aflau circa 30 de retinuti, majoritatea cu urme grave de agresiune. Reclamantul însusi sustine ca avea fata tumefiata si ochii umflati din cauza violentelor suferite. Pe 22.12.1989, dimineata, a primit îngrijiri medicale sumare, ramânând în penitenciar pâna pe 23.12.1989 în jurul orelor 11, când a fost transportat cu o duba la Gara Progresul. Reclamantul a mai afirmat ca în timpul retinerii l-a recunoscut în celula pe V V. De asemenea, a mai afirmat ca dupa evenimentele respective a fost cooptat în conducerea FSN în localitatea de domiciliu.
În drept au fost invocate prevederile art. 111 C.proc.civ.
Au fost atasate în fotocopie urmatoarele înscrisuri : declaratie de parte vatamata din 01.10.2008 în dosarul penal nr. 97/P/1990, cererea nr. 6659/17.10.2008 înaintata Secretariatului de Stat pentru Problemele Revolutionarilor, raspunsul la cerere prin adresa nr. 18/6659/20.10.2008, fise de camera cu privire la reclamant si la numitii C F, C D-C si CC, declaratia olografa a numitului A C data la 06.02.2009, rezolutia Parchetului Militar Bucuresti din data de 09.03.1994 în dosarul nr. 754/Sp/1994.
Pârâta SECRETARIATUL DE STAT PENTRU PROBLEMELE REVOLUTIONARILOR a depus întâmpinare la 06.04.2009, prin care a invocat exceptia lipsei competentei materiale a instantei. Pârâta a aratat ca cererea de fata are caracterul unui litigiu de competenta instantei de contencios administrativ, fiind vorba despre contestarea unor acte emise de un organ al administratiei publice centrale, potrivit art. 1 din HG nr. 760/2003.
S-a mai invocat si exceptia lipsei procedurii prealabile, întemeiata tot pe dispozitiile Legii contenciosului administrativ. De asemenea, pârâta a ridicat exceptia tardivitatii introducerii actiunii, fata de faptul ca art. 48 din HG nr. 566/1996 a prevazut un termen limita pentru existenta si functionarea Comisiei înfiintate de Legea nr. 42/1990, iar persoanele îndreptatite la emiterea titlurilor prevazute de lege au primit aceasta recunoastere pâna cel târziu în perioada 1999-2000.
De asemenea, s-a invocat exceptia inadmisibilitatii actiunii, întemeiata pe faptul ca SECRETARIATUL DE STAT PENTRU PROBLEMELE REVOLUTIONARILOR nu mai are, sub imperiul legislatiei noi, competenta de a elibera noi certificate, ci doar de a le preschimba pe cele vechi. De asemenea, un alt temei de inadmisibilitate este acela referitor la obiectul actiunii raportat la temeiul în drept, adica la art. 111 C.proc.civ. invocat de reclamant.
Pe fond, s-a solicitat respingerea cererii ca nefondata si nelegala, deoarece atribuirea calitatii de revolutionar presupune parcurgerea unor etape obligatorii, respectiv analiza dosarului, avizul Comisiei Parlamentare si emiterea unui decret prezidential în acest sens.
Pârâta COMISIA PARLAMENTARA A REVOLUTIONARILOR DIN DECEMBRIE 1989 a formulat întâmpinare la 16.04.2009, prin care a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive , motivata pe lipsa personalitatii juridice a acestui organ. Pe fond, s-a solicitat respingerea actiunii, motivata prin aceea ca în prezent nu se mai emit noi certificate, ci se preschimba cele vechi, iar comisia speciala pentru eliberarea certificatelor si-a încetat activitatea în mai 1997.
Din oficiu instanta a pus în discutia partilor exceptia necompetentei generale a instantelor, cu privire la cererea de fata.
În aplicarea art. 137 alin. 1 C.proc.civ., instanta se va pronunta mai întâi asupra exceptiei necompetentei generale a instantelor, care are prioritate în fata exceptiei necompetentei materiale invocata de SECRETARIATUL DE STAT PENTRU PROBLEMELE REVOLUTIONARILOR.
Asupra necompetentei generale a instantelor, se retin urmatoarele :
Legea nr. 42/18 decembrie 1990 prevedea la art. 3 ca „se instituie titlul de Participant la Victoria Revolutiei Române din Decembrie 1989 pentru cei care au participat la actiunile desfasurate în Revolutia din decembrie 1989, altii decât cei prevazuti la art. 2 alin. 2.
Persoanele prevazute la alin. 1 trebuie sa faca dovada participarii la actiunile revolutiei si sa fie recomandate de o asociatie sau liga a luptatorilor din revolutie, legal constituita pâna la data de 30 decembrie 1992”.
Potrivit anexei la aceasta Lege, „Comisia pentru cinstirea si sprijinirea eroilor Revolutiei din decembrie 1989 constata, din oficiu sau la cererea celor interesati, calitatea de erou-martir, de luptator pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989, de decedat ori de ranit în legatura cu evenimentele revolutionare din decembrie 1989, precum si cea prevazuta la art. 4, elibereaza certificate doveditoare celor îndreptatiti legal si propune acordarea distinctiilor prevazute la art. 1, 2, 3 si 4 din prezenta lege”.
Potrivit OUG nr. 79/1997, la art. 1 alin. (1) „se constituie Comisia speciala de verificare a certificatelor eliberate în baza Legii nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri si acordarea unor drepturi urmasilor acestora, ranitilor, precum si luptatorilor pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989”.
Potrivit art. 3 alin. (1) din acelasi ultim act normativ citat, „atributiile comisiei speciale sunt urmatoarele:
a) verificarea documentatiei care a stat la baza eliberarii certificatelor prevazute de Legea nr. 42/1990;
b) transmiterea, catre Comisia parlamentara pentru controlul aplicarii Legii nr. 42/1990, a concluziilor verificarii documentatiei prevazute la lit. a) si a masurilor propuse;
c) sesizarea organelor de urmarire penala si anularea certificatelor, în cazul în care se constata existenta unor indicii cu privire la dobândirea ilegala a calitatii de beneficiar al prevederilor Legii nr. 42/1990. Decizia de anulare a certificatului poate fi contestata la comisia parlamentara prevazuta la art. 7 din Legea nr. 42/1990, în termen de 30 de zile de la comunicare. Contestatia suspenda executarea.
(2) Comisia speciala va proceda la transmiterea concluziilor si a propunerilor care rezulta în urma verificarii documentatiei prevazute la alin. (1) lit. a), o data la 15 zile. Aceste concluzii si propuneri se comunica si Secretariatului de Stat pentru Problemele Revolutionarilor din Decembrie 1989.
(3) Concluziile si propunerile finale ale comisiei speciale se concretizeaza într-un raport care se prezinta comisiei parlamentare prevazute la art. 7 din Legea nr. 42/1990, cel mai târziu la data de 31 martie 1998”.
„Art. 8 - Cererile privind acordarea calitatii de beneficiar al Legii nr. 42/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, care au fost depuse în termen legal, vor fi solutionate în raport cu masurile dispuse în baza art. 7 alin. (2) din prezenta hotarâre”.
Ulterior este emisa OUG nr. 184/1999, potrivit careia „Articolul 5 din Legea nr. 42/1990 se completeaza dupa cum urmeaza:
În cazul în care comisia prevazuta la art. 2 alin. 4 nu finalizeaza lucrarile în vederea carora a fost instituita, Guvernul, prin Secretariatul de Stat pentru Problemele Revolutionarilor din Decembrie 1989, este împuternicit sa faca propuneri Presedintiei României pentru eliberarea titlurilor prevazute la art. 1, 2 si 3, utilizând listele înaintate Guvernului de catre organizatiile revolutionare legal constituite pâna la data de 31 decembrie 1992.
Listele cuprinzând propunerile vor fi publicate în Monitorul Oficial al României, prin grija Secretariatului de Stat pentru Problemele Revolutionarilor din Decembrie 1989, eventualele contestatii urmând sa fie prezentate comisiei parlamentare prevazute la art. 7, în termen de 30 de zile de la publicare.
Contestatiile vor fi solutionate în termen de 10 zile de la primirea lor, iar hotarârile vor fi comunicate în scris Presedintiei României si contestatarilor."
În 2004 se adopta Legea nr. 341 care abroga expres Legea nr. 42/1990, dar care mentine HG nr. 566/1996. potrivit acestei HG, la art. 11 „Comisia constata, din oficiu sau la cererea celor interesati, calitatea prevazuta de Legea nr. 42/1990, elibereaza certificate doveditoare celor îndreptatiti legal si propune conferirea, de catre Presedintele României, a titlurilor prevazute de lege”. Potrivit art. 14 din acelasi act normativ, „în urma analizarii si discutarii fiecarui dosar aflat în arhiva sau depus ulterior, comisia emite noul certificat si îl anuleaza pe cel anterior emis”.
Art. 23 mai prevede expres: „Dosarul pentru obtinerea certificatului de "Luptator pentru Victoria Revolutiei Române din Decembrie 1989 - Retinut" trebuie sa cuprinda:
a) copie legalizata de pe fisa de camera, de celula sau de pe adeverinta eliberata de Ministerul de Interne, Procuratura sau Directia generala a penitenciarelor din care sa rezulte perioada, locul si motivul retinerii (arestarii);
b) declaratie personala;
c) declaratii din partea a 3 martori care au calitatea de retinut;
d) copie de pe buletinul de identitate;
e) recunoasterea din partea unei asociatii de revolutionari legal constituita pâna la data de 30 decembrie 1992, dintre cele prevazute în anexele nr. 1 si 2;
f) alte probe, inclusiv documente utile în sustinerea cererii”.
Fara a mai cita alte texte legale, instanta constata ca legea, atât cea veche, cât si cea noua, prevede clar o procedura cvasi-jurisdictionala, care presupune etape în fata unor organe cu activitate speciala.
Nicaieri legea nu prevede interventia instantei de judecata, eventualele litigii fiind contestatiile ulterioare bazate pe legea contenciosului administrativ, ceea ce nu este cazul în litigiul de fata. Întrucât reclamantul solicita instantei direct constatarea calitatii sale de retinut în Revolutia din Decembrie 1989 si obligarea pârâtelor la recunoasterea acestei calitati prin emiterea titlului prevazut de lege, ceea ce nu intra în mod evident în sfera de competenta a instantelor, urmeaza ca exceptia invocata sa fie admisa. Ca urmare a admiterii exceptiei, cererea va fi respinsa ca inadmisibila, fara ca instanta sa mai trebuiasca sa se pronunte asupra celorlalte exceptii invocate, care ramân astfel fara obiect.