Reclamantii D. M., D. G., D. M., D. V. si D. E. au chemat în judecata pe pârâtii Comisia judeteana de stabilire a dreptului de proprietate privata asupra terenurilor Iasi, Comisia Locala Letcani de aplicare a Legii 18/1991, solicitând ca prin hotarârea ce se va pronunta sa se dispuna rectificarea titlului de proprietate nr. xxx/1997, în sensul includerii suprafetei de 0,59 ha teren intravilan.
În motivarea actiunii, s-a aratat ca în fapt, în anul 1997 a fost emis titlul de proprietate în beneficul autorului lor, însa a fost omisa si includerea suprafetei de 0,59 ha teren intravilan, zona gradina, pentru care acesta a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate.
Mai sustin reclamantii ca în evidentele registrului agricol al comunei autorul lor a figurat cu suprafata de 3,50 ha tern, iar prin hotarârea comisiei judetene de fond funciar a fost validata suprafata de 2,91 ha teren, însa ei stapânesc aceasta suprafata de teren si considera ca a fost doar o neconcordanta în ceea ce priveste emiterea titlului de proprietate.
Judecatoria Iasi, prin sentinta civila nr.7678 din 4.06.2009, respinge actiunea.
Pentru a pronunta aceasta hotarare, prima instanta a retinut ca rectificarea este definita lingvistic ca fiind actiunea de corectare, corijare, îndreptare, remediere. De esenta rectificarii este faptul ca aceasta presupune exclusiv îndreptarea unor erori materiale, fara ca prin aceasta sa se poata schimba întinderea dreptului sau conditiile de exercitiu ale acestuia. Or, în conditiile în care se invoca diferenta dintre suprafata validata si suprafata pentru care s-a emis titlul de proprietate, cererea nu poate avea ca obiect rectificarea titlului, Legea 169/1997 prevazând sanctiunea juridica a nulitatii pentru reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea unor persoane neîndreptatite.
Mai mult, reclamantii recunosc ca autorului lor i-a fost validata cererea doar pentru suprafata de teren înscrisa în titlu, ori acea hotarâre nu a fost atacata în termenul legal, acestia întelegând sa eludeze etapele stabilite de legea fondului funciar.
În termen legal, împotriva acestei sentinte au declarat recurs reclamantii, aratand ca autorul lor, decedat, figureaza în registrul agricol cu suprafata de 3,50 ha. Pe numele acestuia a fost eliberat titlul de proprietate nr. xxx/1997, dar cu omisiunea includerii suprafetei de 0,59 ha teren gradina înscrisa în registrul agricol, solicitata spre reconstituire, stapânita în fapt si libera, nefiind emis pe aceasta suprafata vreun titlu de proprietate în favoarea unui tert.
Mai arata recurentii ca dreptul de proprietate este imprescriptibil, garantat de Constitutie si ca nimeni nu poate fi silit a ceda proprietatea sa, afara numai pentru cauza de utilitate publica.
Tribunalul a respins recursul, retinand ca sub imperiul Legii nr. 18/1991, s-au aplicat cote de reducere pentru suprafetele reconstituite, în localitatile cu deficit de teren agricol, ca autorul reclamantelor nu a contestat hotarârea comisiei judetene prin care s-a validat anexa 2 a în care a fost înscris doar cu suprafata de 2,91 ha si nu a formulat, nici el, nici mostenitorii lui, dupa deces, o noua cerere de reconstituire pentru diferenta neretrocedata, astfel cum au permis succesiv normele legale în materie ( art. 5 din Legea nr.1/2000, Legea nr. 247/2005).
Prima instanta a retinut corect si faptul ca rectificarea presupune existenta unor erori de ordin material survenite cu prilejul emiterii titlului de proprietate, fara a se schimba prin aceasta întinderea dreptului sau conditiile de exercitare a acestuia. Or, includerea într-un titlu de proprietate eliberat în anul 1993 a unei suprafete de teren pentru care nu exista act primar de reconstituire anterior excede sferei de cuprindere a unei actiuni în rectificare de titlu, echivaleaza cu o eludare a procedurii de reconstituire pe care legea o prevede în mod expres si, în cazul de fata, se dovedeste si lipsita de temei faptic.