2.ADMISIBILITATEA SOLICITARII MAGISTRATILOR PRIVIND ACORDAREA INDEXARILOR ACORDATE ALTOR CATEGORII DE BUGETARI ÎN ANUL 2007; CALITATEA PROCESUAL PASIVA A C.N.CD.-ului.
,,Prin cererea înregistrata pe rolul Tribunalului Bacau sub nr. 5535/110/2007 - trimisa ulterior Curtii de Apel Bacau în baza O.U.G.75/2008 - reclamantele P A, C A si D C în calitate de judecatori au solicitat, în contradictoriu cu pârâtii Ministerul Justitiei, Tribunalul Bacau, Curtea de Apel Bacau, Ministerul Economiei si Finantelor si Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii, acordarea cresterii salariale de:
- 5% începând cu 1.01.2007 fata de nivelul din luna decembrie 2006;
- 2% începând cu 1.04.2007 fata de nivelul din luna martie 2007;
- 11% începând cu 1.10.2007 fata de nivelul din luna septembrie 2007, sume actualizate cu indicele de inflatie la data platii efective si obligarea pârâtului
Ministerul Economiei si Finantelor sa includa si sa aloce în bugetul Ministerului
Justitiei sumele necesare efectuarii platii acestor sume.
În motivarea cererii reclamantele au aratat personalul bugetar si cei care ocupa functii de demnitate publica au beneficiat de cresteri salariale în cursul anului 2007 în trei etape, conform O.G. nr. 10/2007 aprobata prin Legea nr. 231/2007, astfel: le-au fost majorate salariile de baza cu 5% începând cu 01.01.2007 fata de nivelul din luna decembrie 2007, cu 2% începând cu 01.04.2007 fata de nivelul din luna martie 2007 si cu 11% începând cu 01.10.2007 fata de nivelul din luna septembrie 2007.
Reclamantele au mai aratat ca majorarile salariale nu le-au fost acordate, desi la data adoptarii O.U.G. nr. 27/2006 privind salarizarea si alte drepturi ale judecatorilor, procurorilor si altor categorii de personal din sistemul justitiei, art. 35 din acest act normativ prevedea ca drepturile ce li se cuvin vor fi actualizate prin aplicarea indexarilor acordate în conformitate cu dispozitiile legale. Însa, în baza anexei II/2 din Legea 154/1998 judecatorii înaltei Curti de Casatie si Justitie, Procurorul General al Parchetului de pe lânga aceasta si adjunctii sai - desi salarizati în baza acelorasi acte normative ca si reclamantele - respectiv O.U.G. 27/2006 - au beneficiat în continuare de toate majorarile prev. de O.G. nr. 10/31.01.2007, aprobata prin Legea nr. 231 /2007.
Prin întâmpinarea depusa, pârâtul Ministerul Justitiei a solicitat respingerea actiunii ca nefondata justificat de urmatoarele:
- reglementarea prin lege a unor drepturi în favoarea unor persoane excede
cadrului legal stabilit prin O.G. nr. 137/2000 privind prevenirea si sanctionarea
tuturor formelor de discriminare, deoarece în baza acestui act normativ se poate
cenzura modul de aplicare a unor dispozitii legale ce instituie drepturi, si nu
examinarea solutiilor legislative alese de legiuitor, pentru care exista posibilitatea
invocarii exceptiei de neconstitutionalitate;
- nu poate fi retinuta existenta unei discriminari între persoane aflate în situatii analoge sau comparabile deoarece art. 41 din O.U.G. nr. 177/2002 a fost abrogat prin O.U.G. nr. 27/2006 iar prin actele normative criticate s-au acordat cresteri salariale unor categorii de personal din sistemul bugetar ce nu sunt aplicabile magistratilor, întrucât ei nu fac parte din categoria personalului contractual în întelesul O.G. nr. 24/2000, salarizarea lor fiind realizata prin lege speciala;
- magistratii si functionarii publici sunt categorii profesionale distincte, cu statut propriu si sisteme de salarizare diferite, astfel ca nu se afla în situatii similare sau comparabile, reclamantii beneficiind deja de o majorare substantiala a veniturilor lor salariate prin efectul Legii nr. 45/2007;
- compararea reclamantilor cu celelalte categorii de judecatori si procurori este neavenita, întrucât si judecatorii instantei supreme sunt salarizati conform art. 1 alin. 1 din O.U.G. nr. 27/2006, act normativ aplicabil tuturor magistratilor;
- majorarile salariale de care au beneficiat magistratii în cursul anilor 2006
- 2007 au fost destinate sa acopere cresterea inflatiei ori sa o mentina în limitele
prognozate, împrejurare ce a justificat neacordarea si a altor majorari în cursul
anului 2007, ori acest fapt nu reprezinta o situatie care sa fi avut drept rezultat plasarea reclamantelor într-o stare de discriminare.
Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii, în întâmpinarea depusa, a invocat exceptia lipsei calitatii sale procesuale pasive, motivat de faptul ca nu poate avea calitatea de pârât într-o cerere întemeiata pe dispozitiile art. 27 din O.G. nr. 137/2000 întrucât, atunci, când se invoca încalcarea principiului nediscriminarii, nu poate avea în instanta decât calitatea de expert si de institutie abilitata si învestita în aplicarea legislatiei în materie pe teritoriul României.
La cererea reclamantelor s-a efectuat expertiza contabile având ca obiectiv stabilirea sumelor ce li s-ar fi cuvenit daca li s-ar fi aplicat indexarile prev. de O.G.. 10/2007 si actualizarea lor;
* Examinând cauza initial prin prisma exceptiei lipsei calitatii procesual pasive invocate de CNCD conform art. 137 C.pr.civ. instanta a constatat caracterul sau întemeiat fondat pe urmatoarele considerente:
- calitatea procesuala, ca si conditie pentru a fi parte în proces, trebuie sa subziste pe tot parcursul derularii acestuia; ori, prin dispozitia expresa introdusa în O.G 137/2000 de art. V din O.U.G. 75/2008 CNCD-ul a pierdut calitatea procesual pasiva în cazul litigiilor având ca obiect masurile legislative vizând politica de salarizare a personalului din sistemul bugetar (în rândul caruia se regasesc si reclamantele).
În atare împrejurari exceptia a fost admisa si, drept consecinta, actiunea formulata în contradictoriu cu acest pârât respinsa pe lipsa calitatii sale procesual pasive.
* Pe fond s-a constatat caracterul întemeiat al pretentiilor deduse judecatii
fata de considerentele ce se vor dezvolta:
Potrivit art.35 din O.U.G. nr.27/2006 privind salarizarea si alte drepturi ale judecatorilor, procurorilor si altor categorii de personal din sistemul justitiei, „Drepturile de salarizare prevazute de prezenta ordonanta de urgenta sunt brute si impozabile. Acestea vor fi actualizate prin aplicarea indexarilor acordate în conformitate cu prevederile legale. "
În baza art. 1 din O.G. nr. 10/2007, în cursul anului 2007, salariile de baza - astfel cum au fost majorate potrivit Ordonantei Guvernului nr. 3/2006, aprobata cu modificari prin Legea nr. 323/2006, avute la data de 31 decembrie 2006 - ale personalului contractual din sectorul bugetar stabilite potrivit O.U.G. nr. 24/2000, aprobata prin Legea nr. 383/2001, cu modificarile si completarile ulterioare, precum si indemnizatiile personalului care ocupa functii de demnitate publica, prevazute în Anexele nr. II si III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de baza în sectorul bugetar si a indemnizatiilor pentru persoane care ocupa functii de demnitate publica, cu modificarile si completarile ulterioare, urmau sa fie majorate, în 3 etape, respectiv cu 5% începând cu data de 1 ianuarie 2007 fata de nivelul din luna decembrie 2006, cu 2% începând cu data de 1 aprilie 2007 fata de nivelul din luna martie 2007 si cu 11 % începând cu data de 1 octombrie 2007, fata de nivelul din luna septembrie 2007.
Respectivul act normativ a intrat în vigoare - conform art. 11 alin. 1 din Legea 24/2000 R - la data de 5.02.2007 si se aplica - conf. art. 32 - începând cu drepturile salariale aferente lunii ianuarie 2007.
Prin urmare, faptul ca ulterior - respectiv la 12.03.2007 - art. 35 din O.U.G. nr. 27/2006 a fost abrogat prin art. 1 pct. 17 din Legea nr. 45/2007, nu mai putea împiedica aplicarea dispozitiilor O.G. nr. 10/2007, referitoare la indexarile salariale, si categoriei profesionale în care se regasesc reclamantele; aceasta întrucât O.G. 10/2007 îsi producea deja efectele, iar acestea nu mai puteau fi înlaturate ca urmare a garantiilor oferite de principiul neretroactivitatii legii civile reglementat de art. 15 alin. 2 din Constitutie si de art. 1 din Codul civil, respectiv de principiul drepturilor deja câstigate.
De mentionat ca în baza acelorasi texte legale judecatorilor înaltei Curti de Casatie si Justitie, care ocupa functii de demnitate publica numite, precum si
Procurorului General al Parchetului de pe lânga aceasta si adjunctilor sai - ce figureaza în Anexa nr. II/2 la Legea nr. 154/1998 - li s-au acordat în continuare beneficiul respectivelor majorari salariale; pârâtul Ministerul Justitiei nu a negat plata catre aceste persoane a indexarilor vizate de prezenta actiune, ci a sustinut în întâmpinare doar ca nici pentru acestia nu mai exista alt temei de salarizare decât O.U.G. 27/2006. In sprijinul acestei concluzii sta si faptul ca desi prin art. 41 lit. c din O.U.G. 27/2006 dispozitiile din Legea nr. 154/1998 privitoare la presedintele, vicepresedintele, presedintii de sectii si judecatorii înaltei Curti de Casatie si Justitie au fost abrogate, dispozitiile sale se refera exclusiv la salarizarea acestora, respectiv la indemnizatia de încadrare bruta lunara, valoarea de referinta sectoriala si coeficientii de multiplicare, nu si la indexarile salariale acordate periodic. O interpretare contrara nu ar putea sa explice de ce Legea nr. 231/2007 de aprobare si modificare a O.G. nr. 10/2007 a continuat sa mentioneze categoriile enumerate mai sus ca beneficiare ale indexarilor acordate în anul 2007.
În atare împrejurari, neacordarea indexarilor pe 2007 si reclamantelor, desi salarizate ca si persoanele mentionate în Anexa nr. II/2 la Legea nr. 154/1998 în baza aceluiasi act normativ, respectiv O.U.G. 27/2006, are si semnificatia unei discriminari în raport de categoriile profesionale beneficiare ale majorarilor salariale precizate mai sus, aflate în situatii analoge cu ei. De altfel, este de observat ca art. 35 din O.U.G. nr. 27/2006 privea toate categoriile de personal salarizate în baza art. 1 din acest act normativ, inclusiv cele din Anexa nr. II/2 la Legea nr. 154/1998, care au continuat însa sa beneficieze de cresterile salariale prevazute de O.G. nr. 3/2006 si O.G. nr. 10/2007.
Nici sustinerea pârâtului Ministerul Justitiei cum ca reclamantelor nu li se mai puteau acorda indexarile salariale aprobate în anul 2007 pe motiv ca în aceasta perioada veniturile lor salariale au crescut substantial, de natura sa acopere nivelul prognozat al cresterii preturilor de consum, nu va putea fi retinuta întrucât si celelalte categorii profesionale vizate de O.G. nr. 10/2007 au
beneficiat la rândul lor de majorari salariale importante prin acte normative speciale. În acest sens pot fi retinute, cu titlu de exemplu, O.G. nr. 8/2007 privind salarizarea personalului auxiliar din cadrul instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe lânga acestea; O.G. nr. 2/2006 privind drepturile salariale si alte drepturi acordate functionarilor publici în anul 2006; O.G. nr. 19/2006 privind cresterile salariale acordate personalului militar si functionarilor publici cu statut special din institutiile publice de aparare nationala, ordine publica si siguranta nationala în anul 2006, si O.G nr. 57/2006 pentru modificarea O.G. nr. 38/2003 privind salarizarea si alte drepturi ale politistilor.
De asemenea, nu trebuie uitat ca indexarea reprezinta o forma de protectie sociala care, desi neprevazuta expres de Constitutie, trebuie aplicata nediscriminatoriu.
De altfel, de aceste indexari magistratii au beneficiat si în anii anteriori.
Mai mult, faptul ca indemnizatiile magistratilor au fost majorate substantial în anul 2006, nu exclude „de plano" acordarea indexarilor, caci mergând pe aceasta ipoteza s-ar încalca dispozitiile art. 2 din O.U.G. 27/2006 ajungându-se astfel la o egalizare a salariilor celorlalti bugetari (prin acordarea succesiva a unor indexari de care magistratii sa nu beneficieze), fara a se mai tine seama de raspunderea, complexitatea, interdictiile si incompatibilitatile prevazute de lege pentru aceasta categorie de personal.
Indexarea este acordata pentru înlaturarea totala sau partiala a efectelor inflationiste. întrucât în 2006 legiuitorul, prin O.U.G. 27/2006 a acordat o indemnizatie corespunzatoare anului 2006, efectele inflatiei din 2007 „au diminuat" aceasta indemnizatie (puterea de cumparare).
În acest caz, suntem în prezenta unei discriminari, de vreme ce legiuitorul s-a preocupat doar de mentinerea puterii de cumparare a salariilor celorlalti bugetari, cu exceptia magistratilor.
Tot astfel, argumentul invocat de acelasi pârât în sensul ca reclamantii formeaza o categorie profesionala distincta atât din punctul de vedere al statutului cât si al remuneratiei acordate fata de cei carora le sunt aplicabile indexarile dispuse în baza O.G. nr. 10/2007 nu are relevanta în cauza întrucât, de aceste indexari a beneficiat un segment important din sistemul justitiei, dar si alte categorii profesionale aflate în situatii analoge, care au la rândul lor un statut si o remuneratie aparte, stabilita prin legi de salarizare speciale.
A se considera ca poate primi indexari numai o parte dintre magistrati reprezinta pe de o parte o discriminare în sistemul justitiei, iar pe de alta parte a se retine ca pertinenta aceasta masura în raport de alte categorii profesionale nu respecta principiul egalitatii în fata legii, al excluderii unei ierarhii între cele trei puteri constituite în stat.
Mai mult, justificarea adoptarii ordonantei de mai sus, respectiv îmbunatatirea salarizarii personalului bugetar si a persoanelor ce ocupa functii de demnitate publica, a fost subiectiva si arbitrara întrucât prin dispozitiile acesteia s-a procedat la excluderea majoritatii salariatilor din sistemul judiciar, între care si reclamantele, scopul urmarit nefiind legitim din moment ce drepturile salariale ale tuturor magistratilor - inclusiv a celor ce au beneficiat de indexari - sunt prevazute prin aceeasi dispozitie legala. Din acest motiv si metoda de atingere a scopului urmarit prin acordarea majorarilor salariale este inadecvata întrucât conduce la o diferentiere nejustificata între categoriile profesionale mentionate.
De asemenea, prin adoptarea O.G. nr. 10/31.01.2007 nu s-a dat eficienta prevederilor Cartei europene privind statutul judecatorilor, aprobata în totalitate de C.CJ.E. si obligatorie pentru Statul Român, ce impun elaborarea unor prevederi legale care sa garanteze salariile judecatorilor împotriva diminuarilor si sa se asigure cel putin o prevedere privind marirea salariilor în raport cu cresterea preturilor.
Si nu în ultimul rând este de mentionat ca Ministerul Justitiei face o confuzie între dreptul de natura salariala si despagubirile banesti ce se cuvin în baza O.G. nr. 137/2007 ca urmare a constatarii savârsirii faptei de discriminare.
Astfel, pârâtii care au calitatea de ordonatori de credite nu vor fi obligati la plata în favoarea reclamantelor a unor drepturi salariale în alt cuantum decât cel stabilit de actul normativ incident în materia salarizarii magistratilor, ci la plata de despagubiri. Astfel, nu se adauga la lege , ci se face aplicarea art. 2 si 27 din O.G.137/2000 (acest din urma articol conferind instantei dreptul de a acorda despagubiri, când se constata existenta unei .discriminari).
Reglementarea prin lege sau printr-un alt act normativ a unor drepturi în favoarea unor persoane nu excede cadrului legal stabilit prin O.G. nr. 137/2000 deoarece dreptul de legiferare înteles într-un sens larg nu este unul absolut.
Absolutizarea acestui drept ar avea ca revers negarea drepturilor altor titulari carora autoritatea statala le datoreaza în egala masura ocrotire, situatie de neconceput într-un stat de drept, dar pe care Ministerul Justitiei, în viziunea sa pro cauza determinat de interesul sau exclusiv, întelege sa o ignore.
* Plata despagubirilor cuvenite reclamantilor se va face în functie de indicele de inflatie, conform art. 1084 C. civ., care reglementeaza dobânda legala. Acest aspect trebuie interpretat nu ca o sanctiune, ci ca o echilibrare a valorii pe care reclamantii sunt îndreptatiti sa o pretinda pentru repararea pierderii suferite. Scaderea puterii de cumparare a sumelor datorate cu titlu de despagubiri nu se poate înlatura decât prin actualizarea lor cu indicele de inflatie, care spre deosebire de dobânda legala - ce se datoreaza de la data introducerii cererii de chemare în judecata - este aplicabila pentru întreaga perioada în care sumele datorate nu au fost achitate.
* În ceea ce priveste solicitarea privind obligarea pârâtului Ministerul Economiei si Finantelor de a include si aloca în bugetul Ministerului Justitiei a sumelor necesare platii despagubirilor acordate reclamantelor, aceasta a fost admisa întrucât:
- pe de o parte, conform art. 1 din O.U.G. nr. 22/2002 executarea obligatiilor de plata ale institutiilor publice se realizeaza din sumele aprobate prin bugetele acestora cu titlu de cheltuieli,
- iar pe de alta parte prevederile modificatoare ale Legii nr. 110/2007 instituie doar o serie de termene si conditii privind executarea, fara a-1 exonera de îndatoririle ce îi revin în asigurarea sumelor necesare efectuarii platilor.
De asemenea, legitimarea sa procesuala este data si de interpretarea dispozitiilor art.. 4 alin.2 din Legea 500/2002, modif.- conf. carora sumele aprobate, la partea de cheltuieli, prin bugetele prevazute la art. 1 alin. (2), în cadrul carora se angajeaza, se ordonanteaza si se efectueaza plati, reprezinta limite maxime care nu pot fi depasite - în coroborare cu cele ale art.. 19 din acelasi act normativ - ce reglementeaza rolul Ministerului Finantelor Publice (respectiv alin.l lit."a, g, i" ).
Fata de toate aceste considerente s-a admis actiunea si au fost obligati pârâtii Ministerul Justitiei, Tribunalul Bacau si Curtea de Apel Bacau sa le plateasca despagubiri echivalente cu sumele reprezentând indexari salariale.