Anulare titlu de proprietate. Calificarea greşită a acţiunii ca plângere împotriva hotărârii Comisiei Judeţene de Aplicare a fondului Funciar. Semnarea acţiunii doar de un singur reclamant, lipsa împuternicirii din partea celorlalţi reclamanţi.

Dosar Nr. 3 (22.03.2010)

Anulare titlu de proprietate. Calificarea gresita a actiunii ca plângere împotriva hotarârii Comisiei Judetene de Aplicare a fondului Funciar. Semnarea actiunii doar de un singur reclamant, lipsa împuternicirii din partea celorlalti reclamanti.

Atâta vreme cât reclamantii au solicitat anularea titlului de proprietate emis pârâtului, instanta încalca principiul disponibilitatii partilor prin calificarea actiunea formulata de catre reclamanti ca fiind o plângere împotriva hotarârii Comisiei Judetene de Aplicare a fondului Funciar, invocând din oficiu exceptia tardivitatii introducerii plângerii aplicând gresit dispozitiile art.54 alin. 2 din Legea 18/1991 fata de cadrul procesual stabilit de petenti prin cererea de chemare în judecata si nemodificat ulterior de catre acestia.

Potrivit art. 67 Cod procedura civila partile pot sa exercite drepturile personal sau prin mandatar. Potrivit art. 68 alin.1 Cod procedura civila procura pentru exercitiul dreptului de chemare în judecata sau de reprezentare în judecata trebuie facuta prin înscris sub semnatura legalizata; în cazul când procura este data unui avocat, semnatura va fi certificata potrivit legii avocatilor. Potrivita art. 67 alin.2 Cod procedura civila dreptul de reprezentare mai poate fi dat si prin declaratie verbala, facuta în instanta si trecuta în încheierea de sedinta.

În situatia în care reclamantul este singurul care semneaza cererea de chemare în judecata, cerere în care se mentioneaza si alti reclamanti, se impunea citarea celorlalti reclamanti cu mentiunea de a se prezenta în instanta pentru a semna cererea de chemare în judecata, având în vedere ca reclamantul nu a facut dovada împuternicirii sale conform art.68 (1) Cod procedura civila cu o procura pentru exercitiul dreptului de chemare în judecata sau de reprezentare a celorlalti reclamanti.

La 18 martie 2009 S D I, S D, S G, S E, P L si T V au chemat în judecata Comisia locala Bumbesti-Pitic si Comisia Judeteana Gorj pentru ca instanta sa dispuna anularea titlului de proprietate nr. 118 din 8 decembrie 2006 cu privire la suprafata de 2,12 ha.

Cererea nu a fost motivata în drept însa în motivarea acesteia a aratat ca marimea suprafetei este corecta, însa amplasamentul terenurilor este contrar celui cuvenit.

La cerere a anexat titlul de proprietate mentionat, sentinta 632 din 29 aprilie 2004 prin care s-a stabilit întinderea dreptului de proprietate care a stat la baza eliberarii titlului de proprietate.

Pornind de la faptul ca cererea purta o singura semnatura, în sedinta publica din 23 iunie 2009 instanta a luat interogatoriu petentului prezent S D I care a declarat ca acesta a întocmit cererea si i-a trecut pe toti ceilalti titulari ai dreptului din titlul de proprietate.

Urmare a acestei situatii, în respectarea dispozitiilor art. 68 din codul de procedura, instanta a pus în vedere petentului sa faca dovada împuternicirii sale de catre persoanele din cerere pentru a promova actiunea, conform textului de lege mentionat. Cum petentul S D. I nu a facut dovada împuternicirii sale de catre ceilalti petenti, cererea formulata de acesta în numele celorlalti petenti a fost anulata pe temeiul art. 161 din codul de procedura civila.

Prin sentinta civila nr.1301/13.10.2009 pronuntata de Judecatoria Novaci în dosarul nr.654/267/2009 a admis exceptia lipsei calitatii de reprezentant a petentului S D I cu domiciliul în Târgu Jiu, str. 23 August nr. 32 bis, judetul Gorj pentru petentii S D, S G, S E, P L si T V toti cu domiciliul în Târgu Jiu, str. 23 August nr. 32 bis, judetul Gorj si Tuturiga Veronica cu domiciliul în comuna Sacelu, satul Bereasca, judetul Gorj.

S-a anulat cererea petentului S D I formulata în numele si pe seama acestora.

A fost admisa exceptia tardivitatii introducerii plângerii formulate de catre petentul S D I în contradictoriu cu Comisia Locala pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privata asupra Terenurilor Bumbesti-Pitic, Comisia Judeteana pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privata asupra Terenurilor Gorj si Directia Silvica Gorj si a fost respinsa plângerea.

Pentru a pronunta aceasta sentinta prima instanta a retinut ca titlul de proprietate eliberat în baza legilor fondului funciar este un act juridic care, dincolo de natura lui juridica, poate fi desfiintat sau modificat în raport, evident, de cauzele de nulitate prevazute de lege si de care este afectat.

Problema care se pune este calea prin care se pot desfiinta titlurile de proprietate eliberate în temeiul legilor fondului funciar. Legiuitorul a stabilit doua cai: una prevazuta de art. III din Legea 169/1997 care priveste titlurile de proprietate emise altora iar cealalta este cea prevazuta de capitolul IV din legea 18/1991 care privea actele ce priveau modul de stabilire a propriului drept materializat prin titlul de proprietate – acesta fiind ultimul act la care se refera art. 58 ( „…Pe baza hotarârii judecatoresti definitive, comisia judeteana care a emis titlul, îl va modifica, îl va înlocui, sau îl va desfiinta”).

În speta, cauza de nulitate invocata de titularul cererii este nerespectarea vechiului amplasament, obligatie impusa, ca regula, Comisiei locale înca de la aparitia Legii 18/1991prin teza I-a a art. 14 alin. (1).

Prin urmare, invocarea oricarei cauze de nulitate a propriului titlu de proprietate nu se poate face decât în cadrul procedurii prevazute de capitolul IV din Legea 18/1991 în care plângerea trebuie introdusa în termenul de 30 zile de la înmânarea titlului de proprietate, potrivit art. 54 alin. (2) din aceeasi lege.

Abordarea de catre legiuitor a acestei maniere în materia nulitatii titlurilor de proprietate eliberate ca urmare a aplicarii legilor fondului funciar aduce o noutate în teoria nulitatilor în sensul ca dreptul stabilit prin titlul de proprietate al titularului acestuia poate fi nul absolut pentru altul – din perspectiva Legii 169/1997 – si doar nul relativ pentru sine, nulitate ce poate fi invocata doar înauntrul termenului de 30 zile prevazut de art. 53 alin. (2) din lege care nu este unul de prescriptie ci de decadere.

În raport de toate acestea, instanta a constatat ca plângerea petentului este formulata la mai bine de 2 ani de la eliberarea titlului, deci tardiv în raport cu termenul de 30 zile prevazut de art. 54 alin. (2) din lege, si a fost respinsa ca atare.

Împotriva acestei sentinte au declarat recurs petentii SD I, S D, S G, S E, P L si T V criticând-o pentru netemeinicie si nelegalitate.

A invocat în motivele de recurs ca în mod gresit instanta de fond a calificat actiunea ca fiind o plângere în baza Legii 18/1991 când în realitate este o actiune în anulare a titlului de proprietate si în acest din urma caz termenul de prescriptie este de 3 ani de la data emiterii actului a carui anulare se cere.

Cu privire la lipsa calitatii procesuale active a recurentilor au sustinut ca toti au fost mentionati în titlul de proprietate în calitate de mostenitori ai autorilor si chiar daca actiunea ar fi fost formulata doar de unul singur dintre mostenitori, ceilalti mostenitori trebuiau a fi citati în cauza, astfel ca si pentru acest motiv se impune trimiterea cauzei spre rejudecare pentru antamarea fondului cauzei.

Reanalizând actele si lucrarile dosarului în raport de criticile formulate se constata de catre tribunal ca în cauza este incident motivul de casare prevazut de art.304 pct.8 C.pr.civ., instanta schimbând natura si întelesul lamurit si vadit neîndoielnic al actului juridic dedus judecatii.

Astfel, se observa ca prin actiunea formulata reclamantii au solicitat anularea titlului de proprietate nr.118 din 08.12.2006 iar instanta încalcând principiul disponibilitatii partilor a calificat actiunea formulata de catre reclamanti ca fiind o plângere la Legea 18/1991 si a invocat din oficiu exceptia tardivitatii introducerii plângerii aplicând gresit dispozitiile art.54 alin. 2 din Legea 18/1991 fata de cadrul procesual stabilit de petenti prin cererea de chemare în judecata si nemodificat ulterior de catre acestia.

Se retine asadar ca în cauza este incident si motivul de casare prevazut de art.304 pct.9 C.pr.civ., hotarârea fiind data cu încalcarea si aplicarea gresita a legii, respectiv a dispozitiilor art.53 alin. 2 din Legea 169/1997 si art.54 alin. 2 din Legea 18/1991.

În cauza nu sunt incidente dispozitiile art.54 alin. 2 din Legea 18/1991, neaflându-ne în prezenta unei plângeri împotriva unei hotarâri a comisiei judetene, o astfel de plângere fiind solutionata irevocabil prin sentinta civila nr.632/29.04.2004, prin care s-a desfiintat HCJ 3065/2002 cu privire la petenti si s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate acestora pentru suprafata de 3,12 ha teren cu vegetatie forestiera, asa cum rezulta din hotarârea judecatoreasca aflata la fila 12 în dosarul instantei de fond.

Fiind o actiune în anulare act, respectiv a titlului de proprietate emis în baza Legii Fondului Funciar erau aplicabile dispozitiile Decretului 167/1958 privitor la prescriptia extinctiva, termenul de prescriptie fiind cel de 3 ani prevazut de art.3 din acest act normativ.

Desi reclamantul S D a fost prezent în sedinta publica din 23 iunie 2009, instanta nu i-a solicitat acestuia sa precizeze daca îsi însuseste cererea de chemare în judecata si în caz afirmativ sa o semneze cum nici nu a solicitat celor doi reclamanti prezenti sa precizeze la termenul urmator domiciliul pârâtei P L, având în vedere ca reclamantul S D a precizat conform declaratiei de la fila 48 ca nu stie unde locuieste reclamanta P L, situatie în care se impunea aplicarea dispozitiilor art.95 C.pr.civ. si nu pronuntarea unei sentinte cu încalcarea formelor de procedura prevazute sub sanctiunea nulitatii.

Se mai constata de catre tribunal ca din precizarea reclamantului S D I aflata la fila 48 în dosarul instantei de fond rezulta ca cererea de chemare în judecata a fost formulata doar de catre acesta, fiind singurul care a semnat-o, astfel ca se impunea citarea celorlalti reclamanti la domiciliile indicate de catre reclamantul S D.I în precizarea de la fila 48, respectiv S D în Sacelu, S G tot în Sacelu, iar T V în comuna Sacelu sat Bereasca si prin publicitate PL, cu mentiunea de a se prezenta în instanta pentru a semna cererea de chemare în judecata, având în vedere ca reclamantul S I nu a facut dovada împuternicirii sale conform art.68 (1) C.pr.civ. cu o procura pentru exercitiul dreptului de chemare în judecata sau de reprezentare a celorlalti reclamanti.

Se observa ca sentinta a fost pronuntata la data de 13.10.2009 când si reclamanta S G a fost citata în mod gresit în Tg-Jiu si nu conform precizarii ulterioare a reclamantului S D.I în Sacelu, fiind incident si motivul de casare prevazut de art.304 pct.5 C.pr.civ., prin hotarârea data instanta încalcând formele de procedura prevazute sub sanctiunea nulitatii de art.105 alin. 2 C.pr.civ.

Fata de aceste considerente sentinta fiind nelegala iar instanta a solutionat cauza fara a intra în cercetarea fondului, pe exceptii si nu toate partile au fost legal citate în cauza fiind incidente dispozitiile art.312 pct.5 C.pr.civ., tribunalul urmeaza a admite recursul, a casa sentinta si a trimite cauza spre rejudecare aceleiasi instante, sens în care s-a pronuntat prin decizia civila nr. 648/20 martie 2010 în dosarul nr. 654/267/2009.

Decizia civila nr. 648/20 martie 2010 pronuntata de Tribunalul Gorj