Prin încheierea din 10.04.2009 pronuntata în camera de consiliu de catre Judecatoria Braila, în dosar nr. 3309/196/2009, s-a admis în parte propunerea formulata de Parchetul de pe lânga Judecatoria Braila, s-a dispus în baza art. 1491 C.p.p. si 148 lit. „f” C.p.p., arestarea preventiva a inculpatului M. St. pe o perioada de 29 zile, începând cu data de 10.04.20092009 pâna la data de 08.05.2009 si s-a respins propunerea Parchetului de pe lânga Judecatoria Braila privind arestarea preventiva a inculpatului L.C.
Pentru a dispune astfel, instanta de fond a retinut urmatoarea situatie de fapt:
Prin ordonanta emisa la data de 10.04.2009, în dosarul nr.1794/P/2008, Parchetul de pe lânga Judecatoria Braila a pus în miscare actiunea penala împotriva inculpatilor M..St. si L.C, pentru savârsirea infractiunilor de furt calificat, cu încadrarea juridica mentionata mai sus.
Conform ordonantei aratate s-a retinut în fapt, ca în perioada 11/12.05.2008 – 24/25.06.2008, inculpatul M.St. a sustras singur, prin efractie, radioCD-uri, din doua autoturisme parcate în loc public. În perioada 28/29.09.2008 – 12/13.10.2008, acelasi inculpat a sustras, folosind acelasi mod de operare, radioCD-uri din 4 autoturisme, parcate în loc public. În perioada 10/11.12.2008 – 23.12.2008, inculpatul M. St a sustras singur, prin efractie, radioCD-uri, din 4 autoturisme, parcate în loc public. În continuarea, în perioada 07.03.2009 – 10/11.03.2009, inculpatul a mai sustras, tot prin efractie radioCD-uri, din 3 autoturisme, parcate în loc public. În ziua de 26.02.2009, inculpatul a sustras singur, folosind chei potrivite, un autoturism pe care l-a condus pe drumurile publice fara a poseda permis de conducere, iar a apoi a sustras din acesta, prin efractie, un radioCd si o roata de rezerva. În noaptea de 02/03.04.2009, inculpatul a sustras singur, folosind chei potrivite, un autoturism pe care l-a condus pe drumurile publice fara a poseda permis de conducere, iar a apoi a sustras din acesta, prin efractie, un radio CD, boxele si un compresor. În noaptea de 08/09.04.2009, inculpatul M.St. împreuna cu inculpatul L. C. au sustras prin efractie radioCD-uri din 2 autoturisme parcate în loc public si au patruns într-un al treilea autoturism dar nu au reusit sustragerea radioCD-ului.
Cei doi inculpati au fost retinuti în cauza la data de 09.04.2009 ora 19.00.
Potrivit dispozitiilor art.1491 Cpp, masura arestarii preventive poate fi dispusa daca sunt întrunite cumulativ conditiile prevazute de art.143 Cpp, exista vreunul din cazurile prevazute de art.148/C.p.p. si se considera ca arestarea inculpatului este necesara în interesul urmaririi penale.
Instanta a apreciat ca în cauza sunt îndeplinite conditiile impuse de disp. art.143 si 148 alin.2 C.proc.pen. în ceea ce priveste pedeapsa prevazuta pentru infractiunea de furt calificat prev. de art. 208 alin.1 raportat la art.209 alin.1 lit.a, e, g si i/C.pen., iar declaratiile martorilor ale partilor vatamate, raportul de constatare tehnico –stiintifica dactiloscopica si plansele foto constituie probe temeinice si verosimile care sa creeze banuiala legitima ca inculpatii ar fi savârsit faptele retinute în sarcina lor.
Pentru a se dispune însa arestarea preventiva, pe lânga conditiile impuse de disp. art.143/C.proc.pen, instanta a analizat daca exista vreuna din cauzele prevazute de art.148 alin.1 C.proc.pen., avându-se în vedere totodata si disp. art.136 alin.8 C.proc.pen., conform carora, alegerea masurii ce urmeaza a fi luata se face tinându-se seama de scopul acesteia, de gradul de pericol social al infractiunii de antecedentele, vârsta si sanatatea si alte situatii privind persoana fata de care se ia masura.
Examinând în continuare necesitatea privarii de libertate determinata de scopul masurii arestarii preventive, concretizat in cazul prevazut la art.148 alin.1 lit.f/C.proc.pen., instanta de fond a apreciat ca în situatia de fata, exista probe ca lasarea în libertate doar a inculpatului M.St. prezinta pericol concret pentru ordinea publica, pericol relevat în special de numeroasele infractiuni retinute în sarcina, care prin modul de operare (sustragerea repetata de bunuri din autoturisme) duc la concluzia ca aceasta activitate este una obisnuita pentru inculpat. Aceasta concluzie rezulta si din faptul ca inculpatul a fost surprins de politie chiar în momentul în care a savârsit ultima fapta, fiind astfel oprit din activitatea ilicita îndelungata. Este de asemenea de remarcat ca inculpatul a condus pe drumurile publice doua autoturisme sustrase, desi nu poseda permis de conducere, creând riscul unor consecinte grave asupra sigurantei circulatiei, aceasta împrejurare accentuând pericolul pentru ordinea publica pe care l-ar reprezenta lasarea sa în liberate. Motivatia oferita de acesta, aceea a imposibilitatii de a obtine venituri în mod legal nu este de acceptat, având în vedere ca avea posibilitatea sa desfasoare o activitate din care sa-si câstige existenta si nu sa opteze pentru o modalitate mai facila dar cu consecinte grave atât asupra ordinii publice cât si asupra sa.
În consecinta, având în vedere ca perseverenta infractionala manifestata, aprecierea superficiala a consecintelor faptelor sale, precum si o oarecare organizare a activitatii ilegale, (rezultata din modul de operare, felul bunurilor sustrase, atragerea altor persoane la savârsirea de infractiuni) constituie elemente de insecuritate a valorilor sociale protejate de lege, determinând implicit un pericol concret pentru ordinea publica, instanta urmeaza sa admita propunerea Parchetului privind arestarea acestui inculpat.
Fata de cele mentionate, instanta de fond a apreciat ca sunt îndeplinite conditiile prevazute de art. 149 1 Cpp în referire la art.143 Cpp si art.148 lit.”f” Cpp, fiind necesara arestarea preventiva a inculpatului M. St. si în interesul urmaririi penale.
În ceea ce-l priceste pe inculpatul L.C., instanta de fond a apreciat ca lasarea sa în liberate nu prezinta pericol concret pentru ordinea publica, având în vedere ca în sarcina sa s-a retinut o singura infractiune, iar ideea de a participa la savârsirea acesteia a fost a inculpatului M. St.
Instanta a mai retinut ca inculpatul L.C. nu are antecedente penale, are o vârsta frageda, a avut o atitudine sincera si însasi desfasurarea procesului penal constituie un avertisment suficient pentru revizuirea atitudinii acestuia, asa încât a respins propunerea de arestare preventiva fata de el.
Împotriva acestei încheieri în termen legal a declarat recurs inculpatul M. St.
Potrivit dispozitiilor art. 1403 al. 3 C.p.p. instanta de recurs a procedat la audierea inculpatului.
Examinând încheierea instantei de fond prin prisma motivelor de recurs invocate de inculpat, a actelor si lucrarilor aflate la dosar, a concluziilor puse de inculpat prin avocat si reprezentantul Ministerului Public si a dispozitiilor legale în materie, tribunalul va constata ca recursul formulat în cauza nu este fondat, urmând sa îl respinga ca atare, pentru urmatoarele considerente:
Potrivit dispozitiilor art.1491 Cpp, masura arestarii preventive poate fi dispusa daca sunt întrunite cumulativ conditiile prevazute de art.143 Cpp, exista vreunul din cazurile prevazute de art.148 Cpp si se considera ca arestarea inculpatului este necesara în interesul urmaririi penale.
În mod legal si temeinic prima instanta a retinut ca sunt întrunite conditiile prevazute de art. 143 C.pr.pen. si art. 148 alin. 1 lit. „f” C.pr.pen. pentru inculpatul M. St.
Astfel, în cauza exista probe si indicii temeinice ca inculpatul a savârsit 4 infractiuni de furt calificat prev de art.208 alin.1 – art.209 alin.1 lit. e, g, i/C.pen, cu aplicarea art.41 alin.2/C.pen., doua infractiuni de furt calificat în concurs cu infractiunea de conducere pe drumurile publice a unui autoturism de catre o persoana care nu poseda permis de conducere, prev. de art. 208 alin.1 si 4 – art.209 alin.1 lit. e, i/C.pen si art.86 alin.1/OUG nr.195/2002, cu aplicarea art.33 lit.a/C.pen, a doua infractiuni de furt calificat prev de art.208 alin.1 si 4– art.209 alin.1 lit. e, i/C.pen si art.86 alin.1/OUG nr.195/2002, cu aplicarea art.33 lit.a/C.pen, precum si o infractiune de furt calificat în forma continuata prev. de art. 208 alin.1– art.209 alin.1 lit. a,e,g i/C.pen,cu aplicarea art.41 alin.2/C.pen., toate cu aplicarea art.33 lit.a/C.pen.), infractiuni sanctionate cu pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani si astfel avem întrunita prima cerinta a art. 148 alin. 1 lit.”f” C. pr. pen. si art. 143 C. pr.pen.
De asemenea, în mod corect prima instanta a retinut ca este întrunita si a doua cerinta prevazuta de art. 148 alin. 1 lit. „f „ C. pr.pen. si anume ca la dosar exista probe ca lasarea în libertate a inculpatului prezinta un pericol concret pentru ordinea publica.
În stabilirea pericolului concret pe care l-ar prezenta pentru ordinea publica judecarea în libertate a inculpatului M. St., instanta de recurs a retinut urmatoarele:
- inculpatul a dat dovada de perseverenta infractionala, savârsind mai multe infractiuni de furt si mai multe infractiuni la regimul circulatiei rutiere.
- inculpatul are o capacitate redusa în a constientiza gravitatea faptelor comise si a consecintelor acestora, luând cu usurinta hotarârea de a savârsi fapte prevazute de legea penala.
- modalitatea de comitere a faptelor retinute în sarcina sa, respectiv prin efractie sau folosind chei potrivite, pe timp de noapte.
Fata de considerentele expuse mai sus, instanta de recurs a apreciat ca în cauza sunt întrunite cumulativ conditiile prevazute de art. 148 alin. 1 lit.”f” C. pr.pen., art. 143 C. pr.pen., arestarea inculpatului fiind necesara urmaririi penale.