Art. 180 al.2 C.pen.
Sent. pen. nr. 290/09.03.2010
Domeniu asociat - loviri si alte vatamari
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lânga Judecatoria Vaslui, înregistrat pe rolul acestei instante, s-a dispus punerea în miscare a actiunii penale si trimiterea în judecata a inculpatului X.Y, pentru savârsirea infractiunii de loviri si alte violente, prevazuta si pedepsita de art. 180 alin. 2 Cod penal.
S-a retinut în actul de sesizare a instantei ca, în ziua de 10.05.2009, inculpatul a lovit partea vatamata M.M. cu o furca, producându-i leziuni ce au necesitat un numar de 7 – 8 zile îngrijiri medicale.
Inculpatul a fost audiat atât în cursul urmaririi penale cât si în cursul cercetarii judecatoresti si nu a solicitat probe în aparare.
Partea vatamata M.M. s-a constituit parte civila în cauza cu suma de 5000 lei – daune morale si cu suma de 10.000 lei – daune materiale si a solicitat proba cu acte.
S-a constituit parte civila si s-a dispus introducerea în cauza în aceasta calitate Serviciul Judetean de Ambulanta Vaslui pentru cheltuielile efectuate cu transportul partii vatamate.
Analizând actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:
Partea vatamata M.M. a fost angajata ca asistent personal pentru numita X.Z., sotia inculpatului, imobilizata la pat.
În ziua de 10.05.2009, partea vatamata a venit la locuinta familiei inculpatului pentru a-si îndeplini atributiile de serviciu, aici aflându-se si numita X.Z. si sotul acesteia – inculpatul.
Deoarece inculpatul, sub influenta bauturilor alcoolice, aflat în curte a dat muzica la casetofon la tare, partea vatamata i-a solicitat acestuia sa reduca volumul. În acel moment, inculpatul s-a îndreptat catre partea vatamata si a lovit-o pe aceasta cu o furca, întepând-o în picior.
A intervenit martora A. I. care a aplanat conflictul si i-a acordat asistenta partii vatamate, fiind anuntata si ambulanta.
Din concluziile certificatului medico-legal rezulta ca partea vatamata a prezentat leziuni traumatice de tipul plagilor întepate, care s-au putut produce prin lovire cu obiecte taietoare, întepatoare, posibil dinte de furca, care pot data din 10.05.2009 si care au necesitat 7 – 8 zile îngrijiri medicale pentru vindecare.
Inculpatul, audiat fiind, recunoaste si regreta comiterea faptei, declarând ca a facut acest lucru deoarece consumase alcool.
Situatia de fapt, în modalitatea retinuta, este pe deplin dovedita cu mijloacele de proba aflate la dosar: plângerea si declaratia partii vatamate, declaratiile inculpatului, declaratiile martorilor, certificat medico-legal.
Fapta inculpatului X.Y. de a lovi cu o furca partea vatamata M.M. cauzându-i leziuni ce au necesitat un numar de 7 – 8 zile îngrijiri medicale, întruneste elementele constitutive ale infractiunii de loviri si alte violente, prevazuta si pedepsita de art. 180 alin. 2 Cod penal.
Savârsirea faptei si vinovatia inculpatului fiind în mod cert demonstrate, instanta va dispune condamnarea acestuia la o pedeapsa cu închisoarea în limitele prevazute de textul incriminator.
La individualizarea judiciara a pedepsei ce va fi aplicata inculpatului vor fi avute în vedere criteriile generale prevazute de art. 72 Cod penal: dispozitiile partii generale a Codului penal, gradul de pericol social concret al faptei si urmarile produse, persoana inculpatului si limitele de pedeapsa fixate în partea speciala a Codului penal.
Vor fi retinute în favoarea inculpatului si circumstantele atenuante prevazute de art. 74 alin. 1 lit. a, c si anume: conduita buna avuta de inculpat anterior comiterii faptei, acesta fiind la primul conflict cu legea penala, dupa cum rezulta si din fisa de cazier judiciar a acestuia, precum si atitudinea sincera, de recunoastere si regret, avuta de inculpat pe întreaga desfasurare a procesului penal.
Se va da astfel eficienta dispozitiilor art. 76 lit. e Cod penal si se va coborî pedeapsa ce se va aplica în limitele permise de acest text de lege.
În baza prevederilor art. 71 Cod penal privind pedeapsa accesorie, va interzice inculpatului pe durata executarii pedepsei aplicate exercitarea dreptului prevazut de art. 64 lit. a teza a II-a si anume dreptul de a fi ales în autoritatile publice sau în functii elective, precum si a dreptului prevazut la litera b acela de a ocupa o functie implicând exercitiul autoritatii de stat, fata de solutia de condamnare instanta considerându-l nedemn de exercitarea acestor drepturi.
Astfel, din motivarea deciziei nr. 2/06.10.2005 a Curtii Europene a Drepturilor Omului ( cauza Hirst contra Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord ) rezulta ca dreptul la vot, garantat de art. 3 din Protocolul 1 al Conventiei, nu este absolut si poate face obiectul unor limitari, statele contractante având o larga marja de apreciere în materie.
Aceasta marja de apreciere nu este însa nelimitata, restrictiile si limitarile în materia dreptului la vot trebuind apreciate de o instanta independenta în fiecare caz în parte.
Din decizia instantei europene rezulta ca ceea ce este criticabil este legea ce interzice automat si nediferentiat dreptul la vot unei categorii întregi de persoane.
Articolul 71 alin. 1 Cod penal, referitor la pedepsele accesorii, prevede: condamnarea la pedeapsa detentiunii pe viata sau a închisorii atrage de drept interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 alin. 1 lit. a, b, c Cod penal din momentul în care hotarârea a ramas definitiva si pâna la terminarea executarii pedepsei.
Articolul 64 alin. 1 lit. a Cod penal, se refera la dreptul de a alege si a fi ales în autoritatile publice si în functiile elective publice. Aceasta pedeapsa se aplica de drept odata cu pronuntarea unei pedepse privative de libertate pentru comiterea unei infractiuni.
Acest procedeu este nerezonabil, interdictia drepturilor electorale fiind aplicata fara respectarea principiului proportionalitatii în fiecare caz în parte.
Fata de circumstantele reale si personale retinute, fiind îndeplinite cumulativ si conditiile prevazute de art. 81 Cod penal, instanta apreciaza, fata de persoana inculpatului, tânar, familist, fara antecedente penale, care a recunoscut si regretat fapta comisa pe fondul consumului de alcool, ca scopul pedepsei poate fi atins si fara privarea de libertate a acestuia.
Prin urmare, se va dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei aplicate pe durata termenului de încercare fixat conform art. 82 Cod penal si care se va calcula de la data ramânerii definitive a prezentei hotarâri.
Se va atrage atentia inculpatului asupra dispozitiilor art. 83 Cod penal privind revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei aplicate în cazul comiterii de noi infractiuni în cursul termenului de încercare.
Fata de dispozitiile art. 71 alin. 5 Cod penal va fi suspendata conditionat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei principale.
În latura civila a cauzei, s-a constituit parte civila Serviciul Judetean de Ambulanta Vaslui cu suma de 323,60 lei – cheltuieli ocazionate cu transportul partii vatamate, conform actelor depuse la dosar. Instanta apreciaza aceasta solicitare ca fiind întemeiata, motiv pentru care va dispune obligarea inculpatului la plata catre aceasta a sumei sus-indicate.
De asemenea, s-a constituit parte civila în cauza si partea vatamata M.M. cu suma de 5000 lei – daune morale si cu suma de 10.000 lei – daune materiale, reprezentând contractul de munca pe care aceasta l-a pierdut, ca urmare a faptei comise de inculpat.
A depus partea vatamata în sprijinul cererii formulate înscrisuri. Instanta constata ca suma de 300 lei, conform chitanteieliberata de C.J.P. Vaslui, reprezinta contravaloarea unui bilet de tratament, care nu dovedeste ca acesta a fost necesar ca urmare a leziunilor suferite de partea vatamata, motiv pentru care nu o va putea avea în vedere la stabilirea cuantumului daunelor materiale.
De asemenea, instanta constata ca, la cererea partii vatamate a încetat contractul de munca al acesteia. Rezulta astfel, ca a încetat contractul de munca al acesteia, ca urmare a solicitarii sale exprese si nu ca urmare a faptei inculpatului.
Este adevarat ca vatamata si-a motivat cererea pe agresiunea inculpatului, însa instanta apreciaza ca între încetarea contractului de munca si fapta savârsita nu exista legatura de cauzalitate. Astfel, daca partea vatamata dorea putea sa-si continue activitatea.
Mai mult, din copia dispozitiei depusa la dosar nu se face nici o referire la vreo suma câstigata de partea vatamata în baza contractului si de care ar fi fost astfel privata.
Va fi retinuta însa suma, reprezentând contravaloarea certificatului medico-legal, cu titlu de daune materiale.
În privinta daunelor morale solicitate, instanta apreciaza ca, raportat leziunilor cauzate si care au necesitat un numar de 7 – 8 zile îngrijiri medicale, partii vatamate i-au fost cauzate suferinte fizice si psihice de natura a fi compensate prin acordarea unei sume de bani.
Consideram însa, ca suma de 1000 lei cu acest titlu este echitabila si suficienta pentru prejudiciul moral suferit si, prin urmare, va obliga inculpatul la plata catre partea civila M.M. a sumei de 1000 lei, daune morale.
Va obliga inculpatul si la plata catre partea civila M.M. a sumei de 38 lei – daune materiale si va respinge restul pretentiilor ca neîntemeiate.
Vazând dispozitiile art. 191 Cod procedura penala: