Aspecte privind taxa judiciară de timbru calculată la cererile având ca obiect daune morale

Prin cererea introdusă la această instanţă, petentul D.P., în termen legal, a formulat în baza art. 18 din Legea 146/1997, cerere de reexaminare împotriva obligării sale la plata sumei de 4000 lei, taxă judiciară de timbru, la care a fost obligat prin încheierea de şedinţă din 14 ianuarie 2010, solicitând în consecinţă să fie înlăturată obligaţia petentului de a achita această sumă.

În motivarea cererii, petentul a arătat că a formulat cerere reconvenţională în dosar civil nr. .../292 /2009, solicitând daune morale de 110.000 lei şi despăgubiri materiale în sumă de 2500 lei, iar la termenul din 14 ianuarie 2010, i s-a pus în vedere să timbreze cererea reconvenţională cu 4000 lei, pentru daunele morale, fără a se indica temeiul legal al acestei obligaţii.

Totodată, instanţa nu a pus în discuţie dacă pârâtul-reclamant datorează sau nu taxă de timbru, nu a dat cuvântul părţilor, prin avocat, încălcându-i-se astfel dreptul la apărare şi la un proces echitabil ( art. 6 din CEDO).

Reclamantul –pârât a pretins daune morale în sumă de 110.000 lei care decurg dintr-o cauză penală şi care potrivit art. 15 lit.o din Legea 146/1997 modificată de art.I pct.5 din OG 30/1990 sunt scutite de taxă judiciară de timbru, daunele morale decurgând din dosar penal nr. .../P/2008, în care s-a dat rezoluţia din data de 7 aprilie 2008.

De altfel, a precizat petentul, taxa judiciară a  fost calculată greşit, aceasta fiind de 3811 lei, la valoarea de 110.000 lei şi nu de 4000 lei.

Deşi s-a menţionat că se depune odată cu prezenta, şi rezoluţia din 7 aprilie 2008, în dosar penal nr. ../P/2008 aceasta nu a fost ataşată, aşa încât instanţa a avut în vedere înscrisurile depuse în dosar nr. .../292/2009 în care este ataşată şi rezoluţia invocată.

Analizând înscrisurile depuse, instanţa a constatat şi reţinut următoarele:

Prin cererea reconvenţională formulată de petentul D.P., în dosar nr. .../2009, acesta a solicitat obligarea reclamantului-pârât R.C.T. la plata sumei de 110.000 lei, reprezentând daune morale, în vederea acoperirii prejudiciului moral creat prin acţiunile delictuale ale reclamantului, cu motivarea că acesta, deşi cunoştea că petentul a respectat întotdeauna legea, a făcut numeroase sesizări la Consiliul Judeţean, la Inspectoratul Judeţean Pentru Construcţii, în instanţă, obiect al dosarului civil .../292/2007 şi plângere penală, obiect al dosarului penal .../P/2008 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Roşiorii de Vede.

În acest ultim dosar, prin rezoluţia din 7 aprilie 2008, s-a constatat că petentul nu a continuat construcţia după 16 octombrie 2007, astfel încât lucrările efectuate anterior primirii somaţiei, nu au putut constitui elementul material al infracţiunii sesizate.

A precizat în cererea reconvenţională, pârâtul-reclamant D.P., că ceea ce este relevant, este faptul că reclamantul- pârât R.C.T. a formulat plângerea penală în dosar penal .../P/ 2008, la 11 decembrie 2008, după pronunţarea deciziei civile nr. .../R/ 20 martie 2008, a Curţii de Apel Bucureşti, prin care s-a respins, pe fond, acţiunea reclamantului în care solicitase demolarea unor construcţii, fără autorizaţie (cârciumă, o fundaţie, un magazin, o magazie), aflate şi la domiciliul petentului.

În consecinţă, plângerea penală formulată de reclamantul R.T.C. în dosar .../P/2008, constituie un abuz de drept, petentul suferind o traumă enormă, raportat la care a solicitat suma de 110.000 lei daune morale.

Prin rezoluţia de neâncepere a urmăririi penale din 4 aprilie 2008 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Roşiorii de Vede în dosar nr. .../P/2008 a fost confirmată propunerea organului de cercetare penală de a nu se începe urmărirea penală faţă de D.P. întrucât făptuitorul nu a continuat construcţia după data de 16 octombrie 2007, lucrările executate de făptuitor anterior primirii somaţiei, neputând constitui elementul material al infracţiunii sesizate.

Dispoziţiile art. 15 alin.1 lit.o din Legea nr. 146/1997 prevăd în mod expres:,, sunt scutite de taxă judiciară de timbru acţiunile şi cererile referitoare la : cauzele penale, inclusiv despăgubirile civile pentru daunele materiale şi morale decurgând din acestea,,

S-a reţinut că în cauză nu sunt îndeplinite condiţiile expres prevăzute de textul de lege mai înainte menţionat, întrucât daunele morale solicitate, nu decurg în înţelesul legii, dintr-o cauză penală, condiţie ce ar fi fost îndeplinită, însă, în cazul în care petentul ar fi formulat o plângere penală (eventual pentru denunţ calomnios) şi ar fi pretins în cadrul acelui dosar sau separat, daune morale.

Este adevărat că Legea 146/1997 a suferit mai multe modificări şi completări, iar prin OG 11/1998 a fost introdus art. 15 lit.f1 : “sunt scutite de taxă judiciară de timbru acţiunile şi cererile referitoare la stabilirea şi acordarea daunelor morale pentru prejudicii aduse onoarei, demnităţii sau reputaţiei unei persoane fizice” , text de lege care, dacă ar fi fost în vigoare, s-ar fi aplicat în speţa de faţă, însă, prin OG 34/2001, art.4, acest text a fost abrogat.

În literatura de specialitate s-a exprimat punctul de vedere că dispoziţiile art. 15 lit.o din Legea 146/1997 ar fi neconstituţional, întrucât contravine disp.art. 1 alin.3 din Constituţia României, pentru că regimul derogator al prevederilor sale ,, nu corespunde cerinţelor statului de drept şi garantării libertăţii,, întrucât se crează astfel un regim de inegalitate între cei care au suferit prejudicii morale şi cei care au suferit prejudicii materiale.

În consecinţă, constatând că daunele morale solicitate nu decurg dintr-o cauză penală în înţelesul art. 19 şi 20 Cod procedură penală, ci dintr-o faptă cauzatoare de prejudicii, întemeiată pe art. 998 Cod civil, cum de altfel a şi indicat pârâtul-reclamant în cererea reconvenţională, instanţa a admis, în parte, cererea de reexaminare, constatându-se că taxa judiciară de timbru, aferentă cererii formulate de D.P., este de 3811 lei, potrivit art. 1 şi 2 din Legea 146/1997.

Domenii speta

Spete similare