Atribuţiile registratorului de carte funciară cu privire la însuşirile ce fac obiectul întabulării în cartea funciară. Inadmisibilitatea examinării fondului dreptului real supus întabulării

Dosar Nr. 859 (15.10.2009)

Atributiile registratorului de carte funciara cu privire la însusirile ce fac obiectul întabularii în cartea funciara. Inadmisibilitatea examinarii fondului dreptului real supus întabularii

Legea nr. 7/1996, republicata, art. 48

Potrivit art. 48 din Legea nr. 7/1996, la solutionarea cererii de înscriere, registratorul va cerceta daca sunt îndeplinite conditiile prevazute de acest text de lege, respectiv daca actul a fost încheiat cu respectarea formelor prevazute de lege, daca indica numele sau denumirea partilor, individualizeaza imobilul cu un numar cadastral unic, este însotit de o traducere legalizata daca nu este întocmit în limba româna si de o copie a extrasului de carte funciara pentru autentificare sau a certificatului de sarcini care a stat la baza întocmirii actului.

Aceste conditii nu pot aduce atingere fondului dreptului care se cere a fi înscris si nici nu permit registratorului sa se subroge în drepturile persoanelor care ar putea fi lezate prin aceste acte care stau la baza înscrierii, persoane care au la îndemâna calea actiunilor în justitie pentru realizarea drepturilor lor.

Curtea de Apel Timisoara, Sectia civila,

Decizia civila nr. 859 din 15 octombrie 2009

Prin Decizia civila nr. 285/23.06.2009, Tribunalul Arad a respins apelul declarat de petentii C.M. si C.V., mentinând Sentinta civila nr. 1466/19.02.2009 a Judecatoriei Arad, prin care s-a respins plângerea formulata de petenti împotriva încheierii de carte funciara nr. 88997/08.12.2008.

Pentru a pronunta aceste solutii, atât prima instanta cât si instanta de apel au retinut ca registratorul de carte funciara, la momentul examinarii cererii de înscriere, verifica actul juridic doar în ce priveste forma si nu aspectul conditiilor de fond care pot forma obiectul unei actiuni specifice.

Ca, registratorul de carte funciara nu poate anula sau contesta nulitatea actului, aceasta fiind de competenta instantei de judecata, petentii nedetinând un titlu (hotarâre judecatoreasca irevocabila), conform art. 50 din Legea nr. 7/1996.

Împotriva deciziei Tribunalului petentii au declarat recurs solicitând admiterea recursului si modificarea ambelor hotarâri în sensul admiterii plângerii împotriva încheierii de carte funciara.

În motivare, recurentii au invocat dispozitiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., motivând ca Serviciul de carte funciara nu a tinut seama de nulitatea absoluta invocata în cauza, care deriva din dispozitiile Legii nr. 10/2001 si care este un impediment la înregistrarea unui titlu, chiar daca acest titlu nu a fost anulat printr-o hotarâre judecatoreasca irevocabila.

Prin Decizia civila nr. 859 din 15 octombrie 2009, Curtea de Apel Timisoara a respins recursul declarat de petenti împotriva Deciziei civile nr. 285/23.06.2009 a Tribunalului Arad.

Pentru a pronunta aceasta decizie, Curtea a avut în vedere argumentele ce succed.

În mod corect primele instante au retinut ca în materia plângerii împotriva încheierii de carte funciara, registratorul de carte funciara nu este abilitat de lege sa constate el un motiv de nulitate absoluta al titlului prezentat la intabulare, respectiv acela prevazut de art. 21 alin. (5) din Legea nr. 10/2001.

Aceasta întrucât serviciul de carte funciara nu este un organ de jurisdictie, pe de o parte, iar pe de alta parte valabilitatea unui titlu de proprietate se prezuma pâna la anularea sau constatarea nulitatii absolute în legatura cu acesta, pe cale jurisdictionala.

Acesta este si sensul dispozitiilor art. 48 si urm. din Legea nr. 7/1996, care obliga registratorul de carte funciara doar la examinarea conditiilor de forma ale titlului si nu la aspectele legate de continutul dreptului real de proprietate, aspecte ce fac obiectul unei judecati propriu-zise.

Cu atât mai mult, ideea imposibilitatii examinarii fondului dreptului în procedura înregistrarii în evidentele de carte funciara, deriva chiar din natura acestei proceduri, care este o procedura necontencioasa, ce nu presupune o judecata în contradictoriu asupra realitatii unor drepturi reale de proprietate.

Fata de cele aratate, Curtea a apreciat ca hotarârea instantei de apel a fost pronuntata cu respectarea întocmai a dispozitiilor legale aratate, împrejurare ce determina inaplicabilitatea în speta a motivului de recurs prevazut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.