Atribuire în natură a imobilului teren aferent casei de locuit soţului cetăţean străin cu ocazia soluţionării cererii de partaj bunuri comune.

Dosar Nr. 299 (13.05.2008)

Prin actiune, reclamanta P.D. a solicitat sa se dispuna partajarea bunurilor comune dobândite în timpul casatoriei si ca efect al partajului sa i se atribuie imobilul-constructie si teren aferent.

A aratat ca terenul dobândit odata cu constructia este proprietatea sa exclusiva întrucât pârâtul este cetatean strain, situatie în care acesta nu a dobândit si dreptul de proprietate al terenului.

Judecatoria Galati prin sentinta civila nr.488/2005 a dispus sistarea starii de codevalmasie si ca efect al partajului a atribuit în totalitate casa de locuit si terenul aferent reclamantei, dispunând obligarea sa la plata catre pârâtul K.J. a contravalorii cotei sale parti.

Ca urmare a apelului declarat de pârât Tribunalul Galati prin decizia civila nr. 665/11.12.2007 a schimbat sentinta în sensul ca a dispus formarea a doua loturi, partajând în natura casa de locuit si terenul aferent.

Pentru a pronunta aceasta hotarâre a retinut ca în cadrul procesului de partaj, instanta trebuia sa dea prioritate, în masura în care este posibil, partajarii în natura a bunurilor.

Ca, pârâtul fiind cetatean al unui stat membru U.E., respectiv cetatean germen si legea germana permite cetatenilor români sa dobândeasca dreptul de proprietate asupra terenurilor, se poate dispune atribuirea în natura a unui lot de teren si pârâtului.

Curtea de Apel Galati a mentinut hotarârea instantei de apel retinând urmatoarele considerente:

Potrivit dispozitiilor art.3 din Legea nr. 312 din 10 noiembrie 2005, cetateanul unui stat membru cu domiciliul într-un alt stat membru sau în România, poate dobândi dreptul de proprietate asupra terenurilor în aceleasi conditii cu cele prevazute de lege pentru cetatenii români.

Asadar, chiar daca în cuprinsul contractului de vânzare - cumparare se face mentiunea ca terenul nu intra în proprietatea sotului, cetatean strain, potrivit legislatiei de la momentul respectiv, dupa aderarea României la Uniunea Europeana, interdictia nu mai exista.

Daca s-ar fi mentinut interdictia legala de a dobândi terenuri în România pentru cetatenii straini, atunci pârâtul - recurent ar fi avut dreptul sa primeasca suma ce a fost achitata cu titlu de pret, suma ce are regimul juridic de bun comun.

In ceea ce priveste critica cu privire la partajarea în natura a imobilului , retine ca instanta a facut o corecta aplicare a dispozitiilor art. 6735 alin.2 cod procedura civila, fiind posibila împarteala în natura , a dispus formarea a doua loturi si atribuirea lor partilor cu respectarea cotei legale, cu atât mai mult cu cât pârâtul-recurent este rezident în România, aceasta fiind singura sa locuinta.