Atunci când tâlharia este comisa în împrejurarile agravante mentionate în alineatele 2- ale art.211 Cod penal, la încadrarea juridica trebuie retinut si alin.1 al art.211 Cod penal întrucât acesta reglementeaza forma tip a infractiunii.
S-a constatat ca prin sentinta penala nr.1242/23.09.2008, pronuntata de Judecatoria Brasov în dosarul penal 6177/197/2008, în baza art. 334 Cod procedura penala, s-a dispus schimbarea încadrarii juridice a faptelor pentru care s-a dispus trimiterea în judecata a inculpatului Z.I. din infractiunile prevazute de art. 211 alin 2 lit. b, c alin. 21 lit. b Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal, de tâlharie, art. 11 pct. 1 din Legea nr. 61/1991, port fara drept în loc public a unui cutit, cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal, ambele în conditiile art. 33 lit. a Cod penal, în infractiunea prevazuta de art. 211 alin 2 lit. b, c, alin 21 lit. b Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. a si b Cod penal, de tâlharie.
În baza art. 211 alin 2 lit. b, c, alin 21 lit. b Cod penal raportat la art. 37 lit. b Cod penal, art. 39 alin 4 Cod penal, art. 37 lit. a Cod penal, s-a dispus condamnarea inculpatului Z.I., la pedeapsa închisorii de 8 ani pentru savârsirea infractiunii de tâlharie.
În baza art. 61 Cod penal, a fost revocata liberarea conditionata din executarea pedepsei de 1 an si 6 luni închisoare aplicata prin sentinta penala nr. 2413/29.09.2005 a Judecatoriei Brasov, definitiva prin neapelare la data de 19.10.2005, si în consecinta restul ramas neexecutat, de 154 zile închisoare, a fost contopit cu pedeapsa aplicata prin prezenta sentinta, inculpatul urmând sa execute pedeapsa rezultanta de 8 ani închisoare.
S-a constatat ca infractiunea savârsita de inculpat la data de 23/24.09.2006, pentru care s-a dispus condamnarea sa prin prezenta, este concurenta cu infractiunile comise la datele de 27.06.2006 si 18.03.2007 pentru care s-a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa rezultanta de 3 ani si 2 luni închisoare prin sentinta penala nr. 630/6.05.2008 a Judecatoriei Brasov, definitiva la data de 27.06.2008 prin decizia penala nr. 374/27.06.2008 a Tribunalului Brasov.
În baza art.449 Cod procedura penala, s-a dispus descontopirea pedepsei rezultante de 3 ani si 2 luni închisoare aplicata prin sentinta penala nr. 630/6.05.2008 a Judecatoriei Brasov, definitiva la data de 27.06.2008 prin decizia penala nr. 374/27.06.2008 a Tribunalului Brasov, fiind repuse în individualitatea lor pedepsele componente de: 3 ani si 2 luni închisoare (aplicata initial prin sentinta penala nr. 1054/2007 a Judecatoriei Brasov) pentru fapta comisa la data de 27.06.2006; 2 ani închisoare (aplicata initial prin sentinta penala nr. 1645/2007 a Judecatoria Brasov) pentru fapta comisa la data de 18.03.2007.
În baza art. 36 alin 2 Cod penal raportat la art. 33 lit. a, art. 34 lit. b Cod penal, pedepsele de mai sus, respectiv, 8 ani închisoare, 3 ani si 2 luni închisoare, 2 ani închisoare au fost contopite, fiind aplicata inculpatului pedeapsa cea mai grea, respectiv 8 ani închisoare.
S-a facut aplicarea art. 71, 64 lit. a (teza a II-a) si b Cod penal.
În baza art. 36 alin 3 Cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicata durata executata, respectiv perioada de la 20.03.2007 la zi.
S-au anulat mandatele de executare a pedepselor aplicate emise pentru condamnat si s-a dispus emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei aplicate ca urmare a contopirii pedepselor.
S-a constatat ca inculpatul este arestat in alta cauza.
În baza art. 14 raportat la art. 346 alin 1 Cod procedura penala raportat la art. 998 Cod civil a fost admisa actiunea civila formulata de partea civila SMC, iar inculpatul Z.I. a fost obligat la plata sumei de 50 lei, reprezentând contravaloarea prejudiciului cauzat prin savârsirea infractiunii de tâlharie.
În baza art. 118 alin 1 lit. b Cod penal s-a dispus confiscarea de la inculpat a unui cutit cu rama rabatabila încovoiata si cu lama de lungimea de 20 cm, inscriptionata „ ANDUJAR SPAI” aflat în Camera de corpuri delicte a Judecatoria Brasov.
În baza art. 189, art. 191 alin 1 Cod procedura penala, inculpatul a fost obligat la plata sumei de 450 lei reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat, din care suma de 100 lei reprezentând onorariu aparator oficiu s-a dispus a fi avansata din fondurile Ministerului de Justitie în contul Baroului Brasov.
Pentru a dispune astfel, instanta de fond a retinut ca în data de 23/24.09.2006, partea vatamata a mers la un club internet situat în gara Brasov pentru a-si petrece timpul. Negasind locuri, a iesit, s-a întâlnit cu martora AG, pe care o cunostea din vedere, si careia i-a cerut sa mearga sa îi cumpere doua beri si un suc. Dupa ce a consumat cele doua beri, s-a deplasat pe terasa interioara din incinta garii asteptând sa se elibereze locuri în sala de internet. Aici, a fost acostat de inculpat care i-a cerut sa îi faca cinste cu bere. Fiind refuzat, inculpatul a scos din buzunarul de la haina un cutit lung, i l-a asezat partii vatamate în piept, dupa care i-a introdus mâna în buzunarul de la geaca si i-a sustras portofelul în care se gaseau cartea de identitate si suma de 50 lei.
Imediat dupa ce inculpatul s-a îndepartat, partea vatamata a cerut ajutorul unui lucrator de politie care intrase în gara si împreuna au plecat în cautarea inculpatului, care, observându-i, a aruncat portofelul sustras. Ajunsi lânga inculpat, agentul de politie a ridicat portofelul si verificând continutul acestuia a gasit doar cartea de identitate apartinând partii vatamate.
Inculpatul a fost condus la postul de politie, iar în urma controlului corporal, asupra sa a fost gasit un cutit cu mâner de culoare maro cu negru cu lama rabatabila încovoiata cu o lungime de 20 cm.
La individualizarea judiciara a pedepsei pe care a aplicat-o inculpatului, prima instanta de fond a tinut seama de criteriile generale de individualizare prevazute de art. 72 Cod penal, respectiv, limitele de pedeapsa fixate de art. 211 al. 2 si 21 Cod Penal, (închisoarea de la 7 la 20 de ani), gradul ridicat de pericol social concret dedus din împrejurarile comiterii faptei, respectiv, din aceea ca inculpatul a dat dovada de îndrazneala savârsind fapta într-un loc public si prin folosirea unui cutit pe care-l avea asupra sa, asigurându-si astfel reusita actiunii de sustragere a bunului de la partea vatamata, de persoana inculpatului cunoscut cu multiple antecedente penale, precum si atitudinea procesuala pe care a avut-o pe parcursul solutionarii cauzei, recunoscând partial savârsirea faptei.
Instanta a retinut în sarcina inculpatului si starea de recidiva postcondamnatorie prevazuta de art. 37 lit. a Cod Penal, fata de condamnarea acestuia la pedeapsa de 1 an si 6 luni închisoare aplicata prin sentinta penala nr.2413/29.09.2005 a Judecatoriei Brasov, definitiva prin neapelare la data de 19.10.2005, inculpatul fiind arestat la 11.04.2005 si liberat conditionat la data de 9.05.2006, ramânându-i neexecutat un rest de 154 de zile.
Întrucât fapta din data de 23/24.09.2006, pentru care s-a dispus trimiterea în judecata, a fost comisa de inculpat pâna la împlinirea duratei pedepsei si retinând de asemenea ca inculpatului i-a ramas neexecutat un rest de 154 de zile, instanta, în baza art. 61 Cod penal, a revocat liberarea conditionata si a contopit restul neexecutat cu pedeapsa care a aplicat-o prin prezenta, inculpatul urmând sa execute în final ca pedeapsa rezultanta pedeapsa cea mai grea.
De asemenea, instanta a retinut în sarcina inculpatului si starea de recidiva postexecutorie prevazuta de art. 37 lit. b Cod penal, având în vedere ca din fisa de cazier judiciar a inculpatului a reiesit ca acesta a fost condamnat la pedeapsa rezultanta de 4 ani si 6 luni închisoare prin sentinta penala nr. 116/26.03.1998 a Judecatoriei Brasov, fiind arestat la data de 27.01.1998 si liberat conditionat la 20.12.2000, cu un rest ramas neexecutat de 575 zile, pedeapsa considerata executata la data de 20.07.2002. Întrucât infractiunea retinuta în sarcina inculpatului a fost savârsita la data de 23/24.09.2006, dupa considerarea ca executata a pedepsei de 4 ani si 6 luni închisoare si înainte de se împlini termenul de reabilitare judecatoreasca cu privire la aceasta pedeapsa, instanta a retinut si aplicarea prevederilor art. 37 lit. b Cod penal.
Întrucât prin schimbarea încadrarii juridice a faptei se întelege nu doar schimbarea calificarii dintr-o infractiune în alta, ci si trecerea de la o forma a infractiunii la alta, de exemplu, din forma simpla în forma calificata, instanta a apreciat ca nu se impune a se retine în sarcina inculpatului si prevederile art. 211 alin 1 Cod penal, care incrimineaza tâlharia în forma simpla, întrucât o infractiune nu poate fi comisa si în forma simpla si în forma calificata. Infractiunea fiind în sinteza o fapta incriminata de lege sub sanctiunea pedepsei, textul de lege incriminator este cel care fixeaza pentru fiecare infractiune continutul ei abstract, definitia data fiecarei infractiuni se gaseste în descrierea din dispozitia incriminatoare, întrucât în ea sunt cuprinse toate datele si conditiile necesare pentru existenta infractiunii.
În ceea ce priveste infractiunea prevazuta de art. art. 11 pct. 1 din Legea nr. 61/1991, port fara drept în loc public a unui cutit, pentru care s-a dispus trimiterea în judecata a inculpatului Zaharia Ionel, instanta a apreciat ca aceasta infractiune nu mai subzista din punct de vedere juridic întrucât posesia unui cutit (cutitul constituie „arma” în sensul art. 151 al. 2 Cod penal) atrage incidenta agravantei infractiunii de tâlharie prevazute de art. 211 Cod Penal. În aceste conditii, portul fara drept a unei arme nu exista ca infractiune autonoma, fiind absorbita în continutul constitutiv al infractiunii de tâlharie în forma agravata.
În acest sens instanta a retinut chiar prevederile art. 11 din Legea nr. 61/1991 care statueaza ca portul fara drept, în locurile si împrejurarile în care s-ar primejdui viata sau integritatea corporala a persoanelor ori s-ar putea tulbura ordinea si linistea publica, a cutitului, pumnalului, sisului, boxului, ori a altor asemenea obiecte fabricate sau confectionate anume pentru taiere, împungere sau lovire, constituie infractiune numai daca fapta nu constituie o infractiune mai grava.
Sub aspectul laturii civile a cauzei, instanta a constatat ca la termenul de judecata din data de 3.06.2008, partea vatamata SMC, s-a constituit parte civila în cauza cu suma de 50 lei.
Pornind de la dispozitiile art. 998 - 999 Cod civil, instanta a constatat ca sunt îndeplinite conditiile raspunderii civile delictuale în persoana inculpatului, care a contribuit la prejudicierea partii vatamate prin deposedarea de suma de 50 lei.
Împotriva acestei sentinte au formulat apel Parchetul de pe lânga Judecatoria Brasov, care a criticat-o pentru nelegalitate (în privinta încadrari juridice data infractiunii de tâlharie) si netemeinicie (relativ la schimbarea încadrarii juridice dispusa de Judecatoria Brasov) si inculpatul, care a solicitat retinerea art.209 Cod penal si nu a art.211 Cod penal, întrucât nu a folosit cutitul.
Prin decizia penala nr.98/A/31.03.2009 a Tribunalului Brasov, ambele cai de atac au fost respinse în temeiul art.379 pct.1 lit. b Cod procedura penala.
Pentru a decide în acest sens, instanta de apel a retinut ca Judecatoria Brasov a efectuat o corecta analiza a probatoriului administrat în cauza, stabilind în mod judicios starea de fapt retinuta în sarcina inculpatului. În mod corect, s-a considerat ca inculpatul se face vinovat de infractiunea de tâlharie în varianta în care a dispus condamnarea acestuia, deoarece elementul material al infractiunii de tâlharie a constat în actiunea principala a inculpatului, de a sustrage portofelul care se gasea în stapânirea legitima a partii vatamate SMC, determinând producerea unui rezultat socialmente pagubitor pentru patrimoniul acesteia, constând în lipsirea partii vatamate de prerogativele pe care legea i le recunoaste în calitate de proprietar. Activitatea secundara a fost reprezentata de actiunea inculpatului de a ameninta partea vatamata, actiune realizata prin aratarea unui cutit si asezarea acestuia la gâtul partii vatamate care nu a putut reactiona din cauza temerii inspirate, potrivit propriei declaratii. Legatura de cauzalitate este determinata de împrejurarea ca fapta ilicita a inculpatului a determinat în mod direct prejudicierea partii vatamate si rezulta din chiar modalitatea de comitere a faptei. Eventualele contradictii ale depozitiilor martorilor, în ceea ce priveste momentul în care inculpatul a utilizat actele de violenta, nu au relevanta sub aspectul existentei infractiunii de tâlharie, deoarece fapta este încriminata atât în situatia în care faptuitorul foloseste violenta pentru deposedare cât si daca foloseste violenta dupa deposedare, aceasta pentru a-si asigura sustragerea si respectiv scaparea. În plus, în mod corect s-a retinut comiterea infractiunii în varianta agravanta, deoarece fapta a fost savârsita de inculpat în timpul noptii în jurul orei 4.00 si într-un loc public prin natura lui, respectiv în incinta garii Brasov, care se încadreaza în ipoteza prevazuta de art. 152 lit. a) Cod penal.
În ceea ce priveste încadrarea juridica data faptei, s-a apreciat ca în mod corect instanta de fond a stabilit ca fapta inculpatului se circumscrie art. 211 alin 2 lit. b, c, alin 21 lit. b Cod Penal cu aplicarea art. 37 lit. a si b Cod penal, forma de baza a aliniatului 1 fiind implicita, iar în ceea ce priveste infractiunea de port nelegal a unui cutit în loc public, aceasta se include în forma agravanta a infractiunii de tâlharie, în varianta articolului 21 litera b Cod penal, astfel ca nu mai poate subzista din punct de vedere juridic întrucât posesia unui cutit, arma în întelesul art. 151 al. 2 Cod penal, atrage pe cale de consecinta incidenta agravantei infractiunii de tâlharie prevazute de art. 211 Cod penal, împrejurare în care portul fara drept a unei arme, nu exista ca infractiune autonoma, ea fiind absorbita în continutul constitutiv al infractiunii de tâlharie în forma agravata.
Referitor la individualizarea pedepsei aplicate inculpatului, s-a retinut ca instanta de fond a efectuat o corecta analiza si aplicare a dispozitiilor art. 72 Cod penal, stabilind în mod just cuantumul pedepsei aplicate, putin peste minimul prevazut de lege, fiind avute în vedere în mod corect circumstantele reale ale faptei si cele personale, ale inculpatului, respectiv, îndrazneala pe care inculpatul a prezentat-o savârsind fapta într-un loc public si prin folosirea unui cutit pe care-l avea asupra sa, asigurându-si astfel reusita actiunii de sustragere a bunului de la partea vatamata, cât persoana inculpatului cunoscut cu multiple antecedente penale.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs Parchetul de pe lânga Tribunalul Brasov si inculpatul.
Parchetul de pe lânga Tribunalul Brasov a invocat cazul de casare prev. de art.3859 alin.1 pct.17 Cod procedura penala, solicitând retinerea alin.1 al art.211 Cod penal, precum si mentinerea concursului de infractiuni, aratând în motivare ca infractiunea tip, enuntata de art.211 alin.1 Cod penal, nu poate fi considerata ca fiind implicita ca urmare a retinerii infractiunii în forma agravanta; încadrarea juridica trebuie sa fie clara si accesibila, aspect ce se realizeaza prin retinerea formei de baza, definitorie pentru infractiune, în încadrarea juridica pentru care se pronunta solutia de condamnare.
Cât priveste includerea infractiunii prev. de art.11 alin.1 din Legea nr.61/1991 în infractiunea de tâlharie, varianta agravanta a faptei savârsite de o persoana având asupra sa o arma, nesocoteste valorile sociale distincte ocrotite prin cele doua incriminari: în cazul infractiunii de tâlharie se ocroteste patrimoniul si persoana, în timp ce prin infractiunea reglementata de legea speciala se au în vedere ordinea si siguranta publica; cele doua infractiuni se consuma la momente diferite – tâlharia, în momentul deposedarii victimei ca urmare a întrebuintarii violentei, portul fara drept de cutit este o infractiune continua, carei savârsire începe în momentul patrunderii persoanei astfel înarmate în spatiul public, nu îsi pierde identitatea la momentul folosirii respectivei arme albe si se continua si ulterior agresiunii efective exercitate asupra partii vatamate, cutitul continuând a fi purtat în incinta garii CFR pâna la identificarea agresorului si scoaterea lui din incinta ce reprezinta spatiul public.
Recurentul inculpat a invocat cazul de casare prev. de art.3859 pct.14 Cod procedura penala, solicitând reducerea pedepsei aplicate prin retinerea dispozitiilor art.72, art.74 lit. b, c Cod penal, având în vedere faptul ca a recunoscut si regretat fapta comisa.
Examinând recursurile formulate în raport de motivele invocate, Curtea retine urmatoarele:
1. Recursul inculpatului, întemeiat pe dispozitiile art.3859 pct.14 Cod procedura penala, urmeaza ca, în baza art.38515 pct.1 lit.b Cod procedura penala, sa fie respins ca nefondat.
Instantele de fond au analizat si evaluat exhaustiv toate criteriile de individualizare judiciara a pedepsei, iar cuantumul determinat este apt sa asigure realizarea scopului pedepsei, astfel cum acesta este precizat în dispozitiile art.52 Cod penal. În mod temeinic, s-a tinut seama de pericolul social al faptelor comise (rezultat din modalitatea concreta în care inculpatul a actionat –într-un loc public, având asupra sa un cutit, pe care l-a si folosit, amenintându-si victima), dar si de circumstantele personale ale inculpatului (recidivist, cu multiple condamnari anterioare pentru infractiuni contra patrimoniului), astfel încât pedeapsa aplicata de prima instanta pentru comiterea infractiunii de tâlharie apare ca necesare prevenirii, educarii si reinsertiei acestuia în societate. În cauza nu sunt incidente circumstantele atenuante indicate de aparatorul inculpatului (art.74 lit.b,c Cod penal), prejudiciul cauzat partii civile prin infractiunea de tâlharie nefiind recuperat, iar prezentarea inculpatului în fata instantei s-a datorat împrejurarii ca era detinut în alta cauza.
2. Calea de atac promovata de Parchetul de pe lânga Tribunalul Brasov este fondata pentru urmatoarele considerente:
Incriminând infractiunea de tâlharie prin dispozitiile art.211 Cod penal, legiuitorul a cuprins în continutul alin.1 definitia acestei fapte, prevazând în alin.2, 21 si 3 formele agravate ale acestei infractiuni. Atunci când tâlharia este comisa într-una din împrejurarile aratate în mentionatele alineate, retinerea si a alin.1 la încadrarea juridica este necesara tocmai pentru ca acesta explica notiunea de tâlharie; sustinerea conform careia forma de baza a alin.1 ar fi implicita este inexacta cu atât mai mult cu cât, conform art.357 alin.1 Cod procedura penala, în caz de condamnare, dispozitivul hotarârii trebuie sa cuprinda denumirea infractiunii si textul de lege în care se încadreaza; or, ratiunea acestei reglementari rezida tocmai în necesitatea ca hotarârile judecatoresti, adresate, de regula, nespecialistilor, sa fie clare si accesibile. Este real ca o infractiune nu poate fi comisa si în forma simpla si în forma calificata, dar retinerea alin.1 nu conduce la acest rezultat si nici la dubla incriminare.
Drept urmare, sub acest aspect, se impune modificarea celor doua hotarâri judecatoresti pronuntate în cauza, prin retinerea si a alin.1, forma tip a infractiunii de tâlharie, la încadrarea juridica data acestei fapte de Judecatoria Brasov.
Curtea constata ca în mod gresit Judecatoria Brasov a procedat la schimbarea încadrarii juridice din infractiunile de port fara drept în loc public a unui cutit, prev. si ped. de art.11 pct.1 din Legea nr.61/1991 si tâlharie, prev. si ped. de art.211 alin.2 lit.b, c, alin.21 si b Cod penal, aflate în concurs real, într-o singura infractiune de tâlharie. Cele doua infractiuni ocrotesc valori social distincte – ordinea si siguranta publica, respectiv, patrimoniul si persoana; întrucât se consuma la momente diferite – deposedarea victimei prin sau urmata de folosirea violentei psihice sau fizice, respectiv, fapta continua, începuta prin patrunderea persoanei astfel înarmata în spatiul public si care dureaza pâna la identificarea agresorului si scoaterea lui din mediul respectiv – nu se poate sustine ca infractiunea prevazuta de legea speciala este absorbita în continutul constitutiv al infractiunii de tâlharie comisa de o persoana având asupra sa o arma; în acest din urma caz, actiunea secundara, constând în întrebuintarea de violente sau amenintari ori punerea victimei în stare de inconstienta sau neputinta de a se apara, se realizeaza cu mai mare usurinta de catre faptuitorul care, stiindu-se înarmat, capata încredere sporita în reusita actiunii sale; legea speciala incrimineaza si sanctioneaza, ca infractiune de pericol, simplul fapt ca o persoana poarta, fara drept, în locurile si împrejurarile în care s-ar putea primejdui viata sau integritatea corporala a persoanelor ori s-ar putea tulbura ordinea si linistea publica, un cutit, pumnal, sis, box, castet ori alte asemenea obiecte fabricate sau confectionate anume pentru taiere, împungere sau lovire.
Asa fiind, este incident în cauza cazul de casare prevazut de art.3859 pct.17 Cod procedura penala, motiv pentru care, în baza art.38515 pct.2 lit. d Cod procedura penala, admitându-se recursul promovat de Parchetul de pe lânga Tribunalul Brasov, decizia penala nr.98/A/31.03.2009 a Tribunalului Brasov va fi casata în parte, iar sentinta penala nr.1242/23.09.2008 a Judecatoriei Brasov va fi desfiintata sub aspectul dispozitiei de schimbare a încadrarii juridice mai sus precizata. Rejudecând în aceste limite, Curtea va înlatura din cuprinsul sentintei primei instante aceasta mentiune, retinând savârsirea de catre inculpatul Z.I. a unui concurs de infractiuni, în sensul celor expuse anterior.
Pedeapsa rezultanta de 8 ani închisoare aplicata prin sentinta penala nr. 1242/23.09.2008 a Judecatoriei Brasov va fi descontopita, fiind repuse în individualitatea lor pedepsele de 8 ani închisoare, 3 ani si 2 luni închisoare, respectiv, 2 ani închisoare.
Constatând ca în actul de sesizare a Judecatoriei Brasov s-a consemnat ca cele doua infractiuni pentru care a fost pusa în miscare actiunea penala si s-a dispus trimiterea în judecata a inculpatului Z.I. au fost savârsite în stare de recidiva postcondamnatorie, prev. de art.37 lit.a Cod penal, observând ca în mod corect prima instanta de judecata a retinut si starea de recidiva postexecutorie (art.37 lit.b Cod penal) fata de condamnarea dispusa prin sentinta penala nr.116/26.03.1998 a Judecatoriei Brasov, considerentele acesteia fiind însusite de instanta de recurs si cu privire la infractiunea prev. si ped. De art.11 pct.1 din Legea nr.61/1991, în baza art.334 Cod procedura penala, se va proceda la schimbarea încadrarii juridice data acestei fapte din infractiunea prev. de art.11 pct.1 din Legea nr.61/1991 cu aplicarea art.37 lit.a Cod penal în infractiunea prev. de art.11 pct.1 din Legea nr.61/1991 cu aplicarea art.37 lit.a,b Cod penal.
Întrucât probele administrate în cauza dovedesc fara putinta de tagada împrejurarea ca inculpatul, în timp ce se afla în incinta garii CFR Brasov, a avut asupra sa un cutit, se constata ca sunt întrunite elementele constitutive ale infractiunii de port fara drept în loc public a unui cutit, prev. si ped. De art.11 pct.1 din Legea nr.61/1991 cu aplicarea art.37 lit.a,b Cod penal, astfel încât urmeaza a se dispune condamnarea inculpatului pentru savârsirea acestei infractiuni la pedeapsa de 6 luni închisoare. La individualizarea acesteia au fost avute în vedere dispozitiile art.72 Cod penal, respectiv, limitele de pedeapsa fixate de legea speciala (închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amenda), gradul ridicat de pericol social concret dedus din împrejurarile comiterii faptei, de persoana inculpatului, cunoscut cu multiple antecedente penale, precum si de atitudinea procesuala pe care a avut-o pe parcursul solutionarii cauzei, recunoscând partial acuzatiile aduse.
Constatând ca în mod corect Judecatoria Brasov a procedat la revocarea liberarii conditionate din executarea pedepsei de 1 an si 6 luni închisoare, aplicata inculpatului prin sentinta penala nr.2413/29.05.2005 a aceleiasi instante, în baza art.61 Cod penal, pedeapsa stabilita prin prezenta decizie, de 6 luni închisoare, va fi contopita cu restul ramas neexecutat din aceasta pedeapsa, de 154 de zile, urmând a fi aplicata pedeapsa cea mai grea, de 6 luni închisoare.
Mentinând dispozitiile primei instante referitoare la descontopirea, în baza art.449 Cod procedura penala, a pedepsei rezultante de 3 ani închisoare, aplicata prin sentinta penala nr. 630/6.05.2008 a Judecatoriei Brasov, definitiva la data de 27.06.2008 prin decizia penala nr. 374/27.06.2008 a Tribunalului Brasov si la repunerea în individualitatea lor a pedepselor componente (de 3 ani si 2 luni închisoare, aplicata initial prin sentinta penala nr. 1054/2007 a Judecatoria Brasov, pentru fapta comisa la data de 27.06.2006; de 2 ani închisoare, aplicata initial prin sentinta penala nr. 1645/2007 a Judecatoriei Brasov pentru fapta comisa la data de 18.03.2007) si constatând ca infractiunile comise de inculpat la data de 23/24.09.2006, ce formeaza obiectul prezentei cauze, sunt concurente cu infractiunile savârsite la datele de 27.06.2006 si de 18.03.2007, în baza art.36 alin.2 rap la art.33 lit. a, art.34 lit.b Cod penal, pedepsele de 8 ani închisoare, stabilita pentru savârsirea infractiunii prev. si ped. De art. 211 alin.1, alin.2 lit. b, c, alin.21 lit.b cu aplicarea art.37 lit. a,b Cod penal si de 6 luni închisoare, stabilita pentru savârsirea infractiunii prev. si ped. De art.11 pct.1 din Legea nr.61/1991 cu aplicarea art.37 lit.a,b Cod penal vor fi contopite cu pedepsele de 3 ani si 2 luni închisoare si de 2 ani închisoare, stabilite prin sentinta penala nr.630/06.05.2008 a Judecatoriei Brasov, urmând a aplica inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 8 ani închisoare.
Celelalte dispozitii ale hotarârii atacate au fost mentinute.
În baza art.189 Cod procedura penala, onorariul avocatului din oficiu asigurat recurentului-inculpat, în suma de 100 lei, se va suporta din fondurile Ministerului Justitiei si Libertatilor Cetatenesti, se va plati Baroului Brasov, urmând a fi inclus în cheltuielile judiciare avansate de stat.
În baza art.192 alin.2,3 Cod procedura penala, recurentul-inculpat a fost obligat sa plateasca statului suma de 100 lei cheltuieli judiciare, restul cheltuielilor judiciare avansate de stat, în cuantum de 50 lei, ramânând în sarcina acestuia.