Calificarea juridică a memoriilor depuse de terţe persoane la instanţa de fond, în lumina dispoziţiilor codului de procedură civilă şi art. 6 din Convenţie priviind dreptul de acces la justiţie care include si dreptul de a sesiza o instanţă

Dosar Nr. 856/2007 (12.04.2007)

Prin decizia civila nr.856 din 12.04.2007 s-a respins ca nefondat recursul declarat de recurentii pârâti N.D. si N.M. împotriva sentintei civile nr.8483 din 27.12.2006, pronuntata de Judecatoria Tg.Jiu, s-a respins pentru lipsa calitate recusul recurentilor N.C. si M.R.S., împotriva aceleiasi sentinte.

În ceea ce priveste respingerea recursului celor doi recurenti pentru lipsa calitate s-a retinut ca acestia nu au fost parti în litigiul solutionat prin sentinta atacata, ca înscrisul depus la fila nr.88 din dosarul de fond, nu poate fi caracterizat ca si cerere de interventie în interes propriu, întrucât potrivit ari50 alin.l cod pr.civila nu îndeplineste forma prevazuta pentru cererea de chemare în judecata.

Din considerentele deciziei rezulta ca instanta de fond a fost investita cu o actiune în revendicare, unde reclamantii invoca un drept de proprietate stabilit prin legea fondului funciar, respectiv un titlu de proprietate, iar pârâtii chemati în judecata invoca faptul ca nu au calitate, întrucât acest teren este ocupat de alte terte persoane.

Aceste terte persoane au depus la instanta de fond la fila nr.88 un memoriu, iar la primirea acestui memoriu, instantei de fond îi revenea obligatia generala de a verifica daca memoriul depus îndeplineste sau nu elementele prevazute de art.112 cod pr.civila, iar nerespectarea cerintelor enuntate nu este sanctionata automat cu respingerea sau anularea cererii, dimpotriva instanta era obligata sa puna în vedere intervenientilor sa-si modifice sau sa-si completeze cererea si sa depuna toate înscrisurile pe care îsi întemeiaza cererea.

Prin urmare instanta de fond a încalcat dispozitiile art.l 14 cod pr.civila si dispozitiile art.52 cod procedura civila, atunci când a apreciat în mod arbitrar ca acestia nu au calitate de parti în proces si nu a dispus introducerea lor în proces, astfel ca omisiunea de a califica cererea de interventie întemeiata pe dipozitiile art.50 si urmatoarele, precum si de a nu se pronunta cu privire la aceasta cerere, reprezinta o necercetare a fondului cauzei.

Conform dispozitiilor mentionate instanta trebuia sa verifice admisibilitatea interventiei sub aspectul conditiilor de forma, a interesului de a interveni si a legaturii de conexitate cu cererea principala, iar dupa ascultarea partilor si a celui care intervine , instanta va hotarî asupra încuviintarii în principiu a interventiei.

De altfel interesul de a interveni în procesul civil reprezinta un interes special în raport cu interesul de a actiona în justitie, cu atât mai mult cu cât în procesul civil modalitatile de introducere a tertilor în proces sânt limitativ prevazute de lege, nefiind cunoscuta institutia introducerii în cauza, din oficiu, a unor persoane.